Page 11 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A I
DRUMUL SOCIALISMULUI 3709 |,

M IC DICŢIONAR

Consumul este cantitatea de materie prima, Căile principale de reducere a consumurilor de
material, combustibil sau energie, corespunză­ materiale s in t: introducerea tehnicii şl tehnolo­
toare executării unei unităţi do produs finit sau giei moderne în producţie, îmbunătăţirea cali­
unei unităţi do prestaţie. tăţii materiilor prime, a materialelor şi semifa­
Planificarea şi urmărirea consumurilor speci- bricatelor consumate în producţie, reducerea
fico de materiale se face cu ajutorul normelor greutăţii produselor finite prin reproiectare, fo­
tehnico-economice de consum care sint mărimi losirea Înlocuitoarelor de materiale, îmbunătăţi­
stabilite în mod planificat şi reprezintă consumul rea normării consumurilor, organizarea şi stimu­ V
maxim admis de resurse materiale pe unitatea larea întrecerii socialiste, a acţiunii do inovaţii i\
de produs in condiţiile unui anumit nivel al teh­ şi raţionalizări, ridicarea permanentă a calificării
nicii şi organizării producţiei. Ele pot fi : norme şi specializării cadrelor, gospodărirea judicioasă
de consum do aprovizionare şl norme dc consum
tehnologic. Cele de aprovizionare se compun din a materialelor, atît în depozite, cît şi în secţii,
norma tehnologică şl din pierderile netehnolo­ reducerea la maximum a pierderilor tehnologice t * ii
f j g
gice, iar cele tehnologice din greutatea netă, vo­ şl netehnologice etc. f f S t?
lumul net, sau suprafaţa netă a materialului in­ ' 1 !er t . V A &
fyştp -
corporat în produsul finit şi din pierderile teh­ ZEVEDEI ŞTEF A. . i
nologice. economist •f 1W
jar * Ni
5B

i
rcWiWMU ' V '
■ â r P i

:*y!h

Uzina mecanică din Cugir a de­ pieselor finite, prin economisirea
venit in ultimii ani una dintre u- cuţitelor aşchietoare şi a altor pie­
nitâtile moderne ale Industriei con­ se. Birourile organizaţiilor de bază BARIERA IN CALEA RISIPEI
structoare de maşini din tara noas­ au încredinţat membrilor de partid
tră. Producem în prezent raaşini- sarcini concrete în acest sens şi
unelte şi maşini dc cusut care se ie-au cerut să raporteze de înde­ In primele zece luni din acest an Preţul de cost nu poate fica în toate compartimentele, ana­
bucură de vin frumos renume în plinirea lor în adunările generale. colectivul întreprinderii de construc­ fi despărţit de procesul de pro­ lizele periodice privind situaţia 're­
Iară si peste hotare. Aceasta este Aceasta a făcut să crească respon­ ţii siderurgice Hunedoara a realizat ducţie printr-un „zid chinezesc". ducerii consumurilor specifice, cu
urmarea preocupării întregului co­ sabilitatea fiecărui comunist, a fie­ 5.578.000 lei economii Ia preţul de De altfel acest lucru rezul­ scopul de a putea stabili şl înlătura Fabrica Vidra Orăştie, secţia lnobilate.
lectiv, în frunte cu comuniştii, cărui muncitor fotă de folosirea cost, cu 2.412.000 lei mai mult de- tă şi din faptul că o seamă de consu­ cauzele ce pot genera neajunsuri a- Tinârul Nicolae Rădac, muncitor la maşina de şlefuit piei îşi depă­
pentru asimilarea şi realizarea u- materiei prime. Colectivele de cit s-a prevăzut. Din totalul econo­ muri specifice s-au menţinut în li­ supra reducerii în continuare a pre­ şeşte norma în medie lunar cu 20-23 la sută şi are grijă ca fiecare piele
să poată fi valorificată cît mai deplin
nor tipuri de maşini cu caracte­ muncă din secţii au venit cu pro­ miilor realizate, cele mal mari va­ mita stabilită sau au fost diminuate ţului de cost. In fotografie îl vedem verificînd calitatea pieilor lucrate.
ristici tehnico-lunctionale ridicate, puneri de îmbunătăţire a aprovi­ lori au fost înscrise la capitolul prin folosirea unor practici avansa­ Foto: I. TEREK
a grijii pentru calitatea produselor zionării astfel încîl, încă din aceas­ materiale: 3.773.000 lei. Analizele te de organizare şi execuţie. Aici se VASILE I. GHEORGHIU
noastre. Creşterea capacităţii do tă fază, să se evite pierderile de află adevăratele surse ale reduce­ contabil şef la I.C.S.
producţie, prin dotarea cu maşini metal. S-a constatat, bunăoară, că făcute de noi ne-au condus la con­ rii acestor consumuri. Cîteva din ele Hunedoara
cluzia că economii Importante s-au
şl utilaje de mare productivitate, unii furnizori ne trimiteau mate­ le voi nominaliza In cele ce urmea­
organizarea procesului do uzinare riale supradimensionate, ceea ce înregistrat prin reducerea consumu­ ză. In cadrul întreprinderii noastre
rilor specifice la elementul „mate­
pe familii dc piese, ridicarea gra­ ducea la creşterea manoperei, la dirijarea materialelor pentru con­
dului de calificare profesională a scăderea productivităţii muncii şl, riale de bază". Banii rezultaţi de sum se face fără o prealabilă tran­
aici însumează aproximativ 2.250.000
muncitorilor pe de o parte, iar pe Implicit, la consum ridicat de me­ lei, adică circa 60 la sută din to­ zitare prin depozite de şantier, ele
de alta parte întărirea continuă a tal. Comitetul de partid a încre­ talul economiilor obţinute la mate­ distribuindu-se. bineînţeles, în limi­ PAREREA SPECIALIŞTILOR UZINEI
compartimentului de concepţie, a dinţat serviciului aproviziona­ riale. ta consumurilor normate, direct la
îndrumării tehnice, ne-au creat re rezolvarea acestei probleme la In cele ce urmează voi încerca să punctele de lucru. Astfel se evită
condiţii cane au condus la depăşi­ furnizori, cărora li s-a cerut să ne scot în evidentă metodele şi căile un surplus de manipulări care, în
rea planului de producţie cu 23 livreze alte materiale, la cote ce folosite pentru a se ajunge aici. ultimă Instanţă, generează pierderi Cadrele de specialitate, inginerii şl — Nicidecum. Preconizăm ca in vii­ fontă lichida. Iar penlru aceasta am
raaşini-unelte şi 1550 maşini de cu­ se încadrează în stasuri. prin degradări. Deci, iată rolul deo­ tehnicienii din flecare întreprindere torul apropiat să facem o seamă do început deja să experimentăm recir-
sut. Paralel cu preocuparea pen­ Dacă nu putem rezolva unele La întreprinderea noastră s-a sta­ sebit pe care-1 joacă gospodărirea au un cuvînt greu de spus în modificări la preincălzitor astfel In­ cuitarea deşeurilor de cilindri si fo­
tru depăşirea planului şi irabună- probleme care nu depind de noi, tornicit obiceiul ca orice documen­ cu grijă a materialelor. rezolvarea multiplelor probleme cele cit temperatura aerului insuflat să losirea cilindrilor vechi (retopiţi) ce
taţie primita să fie amănunţit verifi­ ridică gospodărirea materiilor şi ma­ crească la peste 300 de grade Cel- conţin toate elementele respective,
cată, încă înainte de o fi dată spre In toate fazele, de la recepţie şi terialelor. Experienţa, activitatea prac­ sius. De asemenea, ne gindim la o care, de altfel sint foarte scumpe. Pri­
prelucrare şi execuţie. In felul aces­ pînă la Incorporarea materialelor în tică, au dovedit că de leîul în cate sfărlmare mai măruntă a fontei so­ mele încercări ne dau certitudinea
ta ne-am creat singuri posibilitatea operă, am înregistrat economii im­ conducerile unităţilor şl secţiilor îi lide a cărei topire să necesite mai că soluţiile tehnice adoptate sint e-
depistării şi înlăturării omisiunilor, portante şl datorită folosirii şi ex­ mobilizează să depună toată străda­ puţină căldură. Fireşte că şl de aici ficlente.
neconcordnntelor rezultate la pro­ tinderii unor metode avansate de lu­ nia şi capacitatea lor pentru valori­ va rezulta o economie... — Pe ce rezultate scontaţi ?
iectare şi, mai mult chiar, pe baza cru. Prin prepararea centralizată a ficarea rezervelor existente în această — Va fi de circa 14 la sută faţă — O reducere a preţului de cost cu
mortarelor şi beloanelor, în propor­
datelor ce le obţinem, să stabilim ţie de 95 la sută, s-au redus aproa­ .direcţie depind în bună parte şi rezul­ de perioada actuală — intervine ingi­ circa 20-30 Iei pe tona de cilindru
consumurile reale de cheltuieli la
Im ne este indiferent toate capitolele, Inclusiv la mate­ pe total pierderile admisibile de a- această afirmaţie am Invitat în jurul nerul Doinei Frenţonl, care între şi îmbunătăţirea substanţială a cali­
tatele obtinule. Pentru a argumenta
tăţii acestora.
timp făcuse calculul pe o bucată do
gregate minerale, ciment şi var pas­
riale. Spre a ilustra eficacitatea a-
In cuvîntul său tehnicianul Nlco-
cestui procedeu am să ofer unele e- tă. In primele zece luni, numai eco­ mesei rotunde pe tovarăşii Doinei hîrtle. lae Pllly s-a oprit mai mult asupra
— In vederea reducerii consumului
Frenţonl. inginer şei adjunct la Uzi­
nomiile rezultate in urma folosirii
xemple. în urma analizelor am des­ procedeului amintit se ridică la apro­ na „Victoria" Călan, Ing. Aurel Mi- specific de metal — continuă inginerul studiilor şi măsurilor întreprinse în
coperit că in devizele blocurilor de
cît cosii pentru consum o cantitate de armă­ ximativ 112.000 lei O altă metodă, troian, şeful turnătoriei nr. 1, ing. Hărănguş — ne-am îndreptat atentla cu gaz metan, a noi metode de re­
vederea înlocuirii consumului de cocs
locuinţe C 21 şl C 22 o fost stabilită
spre recircularea deşeurilor, gospo-
Călinat Hărănguş, adjunctul şefului
extinsă an de an se referă la asam­
glare rapidă a regimului termic al
turi cu 8.000 kg mai puţin decît blarea la sol. în subansamble mari, turnătoriei nr. 2 şi tehnicianul Nicolae furnalelor şi unele perfecţionări teh­
Pllly, adjunctul şefului secţiei furna­
In proiect. Astfel de „descoperiri1* a construcţiei metalice. Ara reuşit le, care ne-au vorbit despre preocu­ nice $1 tehnologice care au condus
s-au făcut şi la o parte din lucrări­ astfel să reducem Importante volu­ pările specialiştilor de la uzina res­ Discuţi e în 10 luni din acest an la o econo­
maşinile noastre le de Ia laminorul de 800 mm., re­ oxigen, carbid, electrozi De asemenea, pectivă în vederea reducerii conti­ mie de cocs în valoare de peste
me de material lemnos pentru schele
$i eşafodaje, metal pentru ancoraje,
2.600000 lei.
nue a consumurilor specifice şi mo­
paraţia capitală a cuptorului 5 etc.
E lesne de înţeles, judecind după fasonarea centralizată pe şantier a ar­ dul în care ele se reflectă în acti­ la masă rotundă — In prezent — relatează el — ne
volumul mare de lucrări încredinţa­ măturilor metalice şl a cofrajclor a vitatea economico-financiară. preocupă problemele legate de refa­
cerea furnalului nr. 2 (cu ocazia
— Mai întîl aş vrea să menţionez,
tăţîrea caracteristicilor tehnico- In schimb am obţinut rezultate te întreprinderii, ce repercusiuni e- generat rezultate din cele mai pozi­ că atenţia specialiştilor noştri a fost reparaţiei capitale din anul viitor)
functionale ale produselor, în cen­ bune înlocuind bronzurile bogate conomîce ar fi avut astfel de situaţii, tive, pe linia reducerii consumurilor îndreptată îndeosebi spre reducerea rlărirea metalului lichid şi folosirea căreia preconizăm să-i dăm acelaşi
trul atcntlei comuniştilor din uzină cu aliaje, diferite repere din me­ dacă n-ar fi fost depistate la vreme. de metal şi cherestea, a evitării consumurilor la cocs şi încărcătură unor asemenea reţete de turnare care profil ca şt furnalului nr. f de unde
a stat în permanentă şi realizarea tal cu mase plastice şi pulberi me­ După precizarea cantitativă şi va­ pierderilor şi stimularea folosirii u- metalică — începu discuţia ing. să reducă cît mai mult adaosul do va rezulta o economie simţitoare la
lor la un preţ de cost cît mai scă­ talice. Plăcuţele Indicatoare, bu­ nor importante cantităţi de deşeuri Doinei Frenţonl. In acest scop s-au prelucrare al produselor turnate. A- consumul specific de cocs şi o cres-
zut. Cum era şi normal, principala toanele, manetele de comandă şi lorică a consumurilor specifice, prin făcut studii in fiecare secţie, concre­ raintesc apoi că a existat şi o preocu­ dere de 4-5 la sută a producţiei de
direcţie asupra căreia s-a insistat a manevră de la maşinile-unelte se documentaţia financiară, se întoc­ Ne dăm scama că măsurile între­ tizate în numeroase măsuri tehnico- pare susţinută pentru reducerea rebu­ fontă. De asemenea, pteconizăm o
fost reducerea consumurilor spe­ realizează în prezent din mase mesc fisele de evidenţă pentru con­ prinse pînă în prezent n-au epui­ organlzatorice. La furnale, cum e şt tului Toate acestea s-au concretizat în­ seamă de modificări constructive la
cifice de materiale. Organizaţii!» plastice, Iar camele de la maşina trolul preventiv. Ele îndeplinesc, as zat toate posibilităţile existente în firesc, ele au fost îndreptate în pri­ tr-o economie valorică de circa 480.000 tuburile de insuflare a aerului cald
de bază din fiecare secţie, comite­ de cusut „Rodica" din pulberi me­ cadrul întreprinderii noastre. Dispu­ mul rind spre reducerea consumului lei. şi gurile de vint. ce vor duce la re­
tul de partid pe întreaga uzină, au talice Se mai pot cita multe ase­ zice, rolul fişelor limită, în care se de cocs, iar la turnătorii au vizat Dar sl in această direcţie mai avem ducerea consumului specific de cocs
urmărit îndeaproape această pro­ menea exemple. Pentru a scoate în Înscriu cantităţile plafon de consum nem încă de însemnate rezerve pe atit cocsul cit şi încărcătura me­ rezerve. Cea mai importantă si pe cu aproximativ 4 kg. pe tona de fon­
blemă încă din faza dc întocmire a evidenţă eficacitatea măsurilor pentru materialele de masă şi valo­ care ne străduim să le valorificăm talică Atît unele, cît şi celelalte, au care o avem In studiu, este îm­ ta. Vor fi apoi refăcute şl modificate
planului dc aprovizionare şi pînă care au condus la reducerea con­ rile pentru materiolele mărunte. treptat. Pentru viitor ne preocupă necesitat soluţionarea unor proble­ bunătăţirea procedeelor de turnare. două caupere. Efectuăm şi o seamă
la consum. In organizaţia de partid sumului specific de metal, aş dori Trebuie să menlionez că la Întoc­ găsirea unor posibilităţi eficace de me complexe, care au cerul multă — Pe lingă cele arătate de Iov. de studii privind reducerea consumu­
din compartimentul do concepte să evidenţiez faptul că în zece întocmire a documentelor de con­ strădanie. Hărănguş, intervine ing. Aurel Mltro- lui specific de cocs la pornirea fur.
s-a analizat temeinic economicita­ luni s-a economisii o cantitate de mirea fişelor de evidentă pentru con­ - Lo noi, de pildă, arată inq. ian, problema reducerii consumului naiului nr. 2 cu peste 2 tone per tona
tea materialelor folosite şi s-a in­ metal din care se pot realiza 30 trolul preventiv se operează de la sum, în raport direct cu cantităţile Călinat Hărănguş, in urma unor cer­ de cocs la turnătoria veche a fost de fontă, fată de perioadele prece­
dicat cadrelor tehnice înlocuirea de freze universale. Început reducerile ce se pot realiza prevăzute prin planurile operative cetări şi studii s-a constatat că redu­ studiată şi sub aspectul creşterii can­ dente, cind foloseam metode obişnuite.
unor materiale deficitare, folosirea Cu prilejul vizitei conducătorilor fa consumurile specifice rezultate săptămînale, pentru ca aproviziona­ cerea consumului specific de cocs es­ tităţii de fontă lichidă în încărcă­ Consider că prin aplicarea tuturor
maselor plastice, prescrierea de de partid şi de stat în regiu­ rea punctelor de lucru să se facă din te condiţionată de creşterea tempera­ tură. Mai concret, este vorba de rolc- măsurilor ce le-am prevăzut vom reu­
materiale apropiate ca dimensiuni nea noastră, tovarăşul Nicolae din documentaţia tehnică şi devize. turii aerului insuflat în cubilou şi a şoraiea consumului de cocs din vatră. şi ca în 1907 să economisim încă a-
de cotele piesei finite. Urmînd In­ Ceauşescu ne-a Indicat să găsim Astfel, chiar din capul locului pro­ timp şi numai cu cantităţile strict foniei lichide pentru desulfurare In Soluţiile adoptate pînă acum au dus proxlmaliv 100 kg. cocs pe tona de
dicaţiile comuniştilor, tehnicienii soluţii de reducere a greutăţii pro­ cedeul care-) folosim noi ne asigu­ necesare execuţiei volumului de lu­ consecinţă ne-am îndreptat toate e- la o economie faţă de plan de 5 kg. fontă faţă de anul în curs.
din acest compartiment au efectuai duselor noastre. în special la ră reducerea consumurilor, cel pu­ crări planificate. Acest lucru ar asi­ forturile spre găsirea soluţiilor teh­ de cocs pe tona de fontă. La întrebarea: „Cum se reflectă
studii în urma cărora s-a trecui la maşinile de cusut. Dată spre stu­ ţin la nivelul sarcinii planificate de gura o viteză mai mare de incor­ nice necesare satisfacerii acestor ce­ In mod doosebit ne preocupă insă preocuparea pentru reducerea consu­
înlocuirea unor metale ca bronzul diere specialiştilor din uzină, pro­ rinţe. Aşa Incit, In prezent, aerul ce reducerea încărcăturii metalice pe to­ murilor specifice în activitatea eco­
bogat, otelurile aliate ş.a. cu ma­ blema este pe cale de a se rezolva reducere a preţului de cosi. O ast­ porare a materialelor în operă, ceea se introduce In cubilou este preîncăl- na de produs şi, paralel cu aceasta, nomică a uzinei?", ing. Doinei Fren-
teriale mal ieftine şi mase plastice, prin înlocuirea plăcii de fontă de fel dc evidenţa constituie un Instru­ ce, evident, ar genera noi economii. 3r.il la circa 270—280 de grade Celsîus, îmbunătăţirea calităţii producţiei. Pi- toni ne-a răspuns :
(n alte organizaţii de bază cum la maşina de cusut cu placă de silu- ment dc barare a tendinţelor de de­ Intenţionăm să extindem folosirea tar fonta lichidă are temperatura op­ nă acum au fost rezolvate o seamă — In cea mai mare parte realiza­
au fost cele de la tehnlc-prolectări, minlu, care va duce la scăderea păşire a consumurilor specifice, conteinerelor pentru transportul .că­ timă. Urmarea directă a acestei si­ de probleme legate de îmbunătăţirea rea a peste 6 milioane Iei economii
uzinare ma$ini-unelte. ridicător hi­ greutăţii maşinii cu aproximativ 4 rămizilor, a colrajelor, podinelor, tuaţii este reducerea consumului spe­ amestecurilor de formare a procese­ suplimentare la preţul de cost în 10
draulic, sculărie, maşină de cusut, kg semnalîndu-ne Imediat orice tentati­ cific de cocs fată de perioada pre­ lor tehnologice şi aprovizionare, care luni, se datorează tocmai acestei preo­
comuniştii au studiat posibilităţile ÎOAN CIOCAN vă de depăşire. S-ar putea spune sprijinirilor, schelelor de Inventar, cedentă începerii experimentărilor au condus la scăderea continuă a re­ cupări. Si, nu încape îndoială că
reducerii consumului de metal prin secretarul comitetului de că, într-o anumită măsură, controlul vom spori exigenta pentru aprovi­ (cu aproape doi ani In urmă), cu cir- butului, îndeosebi la radiatoare. In în anul care vine, după cum reiese
îmbunătăţirea debitării materialu­ partid de la Uzina mecanică preventiv al consumurilor stimulea­ zionarea cu materiale de bună cali­ ca 20 kg cocs pe tona de fontă. prezent însă, atenţia ne este îndrep­ şi din discuţiile de faţă, roadele vor
tată spre reducerea consumului de
lui la cote apropiate de cele ale din Cugir ză $1 grija pentru o execuţie calita­ tate. — Şi, considerai! că s-au epuizai elemente de aliere la cilindrii de la­ fi şi mai bogate.
tivă superioară. As mai adăuga că se vor Intensi­ toate posibilităţile ? minor precum şi a consumului de Ing. GH. COMŞUŢA
cere a normelor de consum. In întreprinderea noastră a reuşit să
m » urma acestor studii s-a constatat se încadreze şi să reducă consunau
DE UNDE IZVORĂSC ECONOMIILE? că o parte din muncitorii de la specific la aproape toate materia
croi datorită necunoaşterii nu fo­
losesc cu destula chibzuinţă tipa­ lele, realizînd circa 190 mp. piei
ovine pentru confecţionat haine.
rele de la ştanţe, fac risipă de ma­ 56 mp. piei crom pentru articol**
teriale. Pentru evitarea risipei şl sport, 51 m p blană de oi semi
Conducerea întreprinderii „Că­ contracte realiste cu furnizorii de ve, pc care eu o consider cea ma! prin urmare pentru reducerea con­ nobilată, 400 m.p. articole din
prioara” din Sebeş si întregul co­ materii şi materiale, să ne formăm Importantă, este extinderea meca­ sumului de materiale, s^au întoc­ P.V.C.
lectiv de muncă, îndrumat îndea­ stocuri de siguranţă. După ce pro­ nizării operaţiilor. La secţia maro- mit hărţi tehnologice care au cu­ Aceste rezultate au influenţat
proape de comitetul de partid, dusul a intrat în producţie de se­ chinârie, care este secţie de bază prins fotografii unde s-au oglindit pozitiv şl indicatorii financiari In
s-au preocupai în cursul acestui rie, conducerea întreprinderii, dar majoritatea operaţiilor se execu­ mo d c r e a t şi eficace de sezon al decursul celor zece luni întreprin
an îndeaproape de gospodărirea şi mai ales conducerile secţiilor pro­ tau pînă nu demult manual. Din tiparelor. Rezultatul ? In momentul derea noastră a realizat beneficii
’>t se utilizarea cît mai chibzuită a ductive urmăresc îndeaproape mo­ această cauză se înregistrau pier­ de faţă majoritatea muncitorilor în valoare de circa 1.200.000 lei.
materiei prime şi materialelor fo­ dul cum se folosesc materia pri­ deri şi de multe ori, noi nu n* din secţia croi, dar mai ales cei Avem însă posibilitate să obţi­
losite la producerea gamei varia­ mă şi materialele, şi dacă brigăzile puteam încadra în normele de con­ din brigăzile conduse de Avram nem succese mai frumoase în re­
te de sortimente pe care le rea­ se încadrează în consumurile spe­ sum. Din trimestrul I al anului în Bojiţă şl loan Zaharie, au realizat ducerea consumurilor specifice df>
lizăm. La noi este ceva obişnuit cifice. Această urmărire se îace curs această secţie a fost înzestra­ economii frumoase de materiale. materiale. Tocmai de aceea in v ii­
ca, înainte de lansarea în produc­ zilnic pe tot fluxul tehnologic. La tă cu mai multe maşini moderne Eficace s-au dovedit şi alte mă­ tor ne vom preocupa mai mult du
ţie a unor noi modele, conducerile recepţie, de pildă, se verifică dacă Secţia de croi a fost dotată cu suri. Nu de mult, la secţia maro- extinderea mecanizării operaţiilor,
serviciilor şl secţiilor productive materiile prime livrate de furnizori stanţe electrohidraullce cu braţe chinărle s-a introdus şi extins fo­ de calificarea şi ridicarea califi­
împreună cu conducerea întreprin­ nu au defecte ca: dungi, pete, tăie­ oscilante. Ca urmare, dacă înainte, losirea cuţitelor grupate. Tot aici. cării muncitorilor. Vom stabili de
derii să stabilească, în urma unor turi, neumformitatc la culoare, da­ cind se lucra manual, se puteau s-au adus anumite simplificări la asemenea cele mai eficiente proce­
profunde analize şl calcule, con­ că corespund întru totul din punct croi, nu însă fără defecte, cîte 1-2 fabricarea unor modele de sacoşe, se tehnologice. Totodată vom ur­
sumurile specifice de materiale. La de vedere calitativ straturi, acum cu ajutorul stan­ care au permis economisirea de mări mai îndeaproape modul de u-
stabilirea acestor consumuri se are Cu toate că consumurile specifi­ ţelor, într-un timp mai scurt se manoperă şi materiale. De pildă, In tllizare a materialelor prime şi voir.
tot timpul în vedere ca produsele ce au fost destul de judicios în­ croiesc fără defecte cîte 8 straturi urma acestor simplificări consu­ îndruma mai mult muncitorii îr«
respective să aibă o cficleră eco­ tocmite, la întreprinderea noastră de piei din P.V.C. mul de soluţie de lipit folosită la reducerea consumurilor specifice,
nomică ridicată, să fie economi­ ou fost valorificate şi o serie de Cadrele tehnico-inginereştl, îm­ sacoşe, care are un preţ destul de TRAIAN BERGHEZAN
coase $i rentabile. Acest lucru ne rezerve interne care au dus în fi­ preună cu cel mai experimentaţi ridicat, a fost redus de circa 3 ori.
permite ca înainte de introducerea nal la economii de manoperă şl muncitori, au întreprins studii pen­ contabil şe; la Fabrica
modelelor în fabricaţie să încheiem materiale. Una dintre aceste rezer­ tru a descoperi noi căi de redu- Ca urmare a măsurilor aplicate „Căprioara** Sebeş .