Page 2 - Drumul_socialismului_1966_12

PAOINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 1707|

RADU CIOBANII

închmme REGRET

Ială-i mina,
aspră şi bună. In seara asta n-ai venit,
latâ-i fruntea şi ochii lucirea stelelor şi mireasma teilor
în care se-oglindesc cu tine nu le-am împărţit.
cerul şi plopii,
lată-i durerea
veşnic stînd cumpănă Paşii noşlri-n aceeaşi cadenţa uşoară
cu puterea. n-nu răsunat
Şi iatâ i aici şi fapta : şi gindurile-mbrâţişale sub lună
măreaţă şi dreaptă nu ni s-au sărutat.
Cinsteşle-1
şi-nchină-le lui, Ca o făclie curată de ceară,
fratelui tău, solitar mi-am picurat tristeţea
omului. pretutindeni prin seară.

AUGUSTIN JULA

S a rm ize g e tu sa

Zid de cetate ridicat în ochii memoriei...
Se-aprinde urma Iui Deccbal din latină
şi intră în trupurile noastre
rezemate cu un umăr de istorie,
k j cu celălalt de lună.
Mai fumegă încă vetrele dace in noi
Învăţătorul pensionar Vasilc lucrarea ii aduce medalia pentru clnd pictează „Izgonirea turcilor şi le purtăm orişiunde Ferestre spre trecut Foto : V. ONOIU
Zdrcnghea si prietenul său, învă­ „compozilio mitologică", din Giuigiu la 1534 de Mihaî Vi- — sanctuare nestinse de ploi —
ţătorul Alexandru Duvlea. i$i a- Atraelin spre realitate se face tcazu" va fi continuată prin schi­ cetate înghiţită în gene de păduri,
du<; hlnc aminte cum. în vacantele lesimlită în opera pictorului încă tele din camponie — „Trupe tre- răsună cornu-n păsări călătoare
de vară petrecute la Scbcsel, de din perioado călătoriei in Italia, cînd Dunărco la Corabia", „Grup şi anii cad ucişi între securi,
nlilca ori lugcau împreună cu prin portretele dc italience $1 un dc soldaţi" ele.. $i mai tîr/iu prin cînd ochii noştri scormonesc izvoare.
prietenii lor acolo pe deal" sau nud bărbătesc, cotat astăv.i ca fi­ compoziţii ca „Moartea lui Stelan Meridiane
la ..jilipu-mpărătesc" să-l vadă pe ind printre cele mai reuşite din ccl Mare" şi „Vizita lui Neacjoe
„teica Savu" cu sevoletul sau cu arta romanească. La Paris pictea­ Basarab si n Doamnei Despina la
caietul dc schite lucrînd. ză şi primele teme de gen inspi­ şantierul Mănăstirii Curtea de Ar­
în acel timp. pictorul Sava Hcn- rate din viata satului românesc, geş". preconizînd chior un panou
tia era profesor de desen si cali­ în urma schitelor executate în „dedicat tuturor românilor corc ou A aparut PABLO PICASSO
grafie la Scoola profesionala dc ţară — „Inlr-un sat transilvan'. luptat pentru regenerarea şi In­
Ictc din Bucureşti. Verile si le După întoarcerea in tară primeş­ dependenta patriei".
petrecea fn satul natal. Scbeşel, te o catedră de caligrafie $i de­ Cunoscînd o viată grea. nvind ...a împlinit luna trecută 85 de şi în sculptură : 280 de picturi,
„vininrl — cura spune un contem­ sen. moi întii la Externatul secun­ o familie numeroosă. după întoar­ Studii de dialectologie română ani. prilej de a sărbători nu nu­ 200 sculpturi, apoi 200 desene, 120
poran dc-al său — ori peisajele cu dar de fele, apoi la azilul Elena cerea sn dc pe front ari ist iU va fi mai un om. ci o culme a artei mo­ piese în ceramică.
blocul pe genunchi, ori păsările Doamna sl. in urmă, la Şcoala pro- preocupat de realitatea crudă a a- derne. De altfel, această aniver­ O adevărată antologie a multi­
cu puşca )a ochi“. Un desen din celor vremi, conspectată în por­ sare cunoaşte o amploare rar în- plelor tehnici utilizate de Picasso
acea vreme, rcprezenlînd un co­ trete — „Unchiul din Grozăveşti". Lucrarea lui Boris Cazacu. Sluilii „Noul alias lingi islic român, I. (îlnită. fn nenumărate oraşe din în gravură va putea fi văzută la
pil oşu/.nt pe un dîrob, rămine ra „Portrete de cerşetori" — şi com­ de dialectologie română, apărută Oitcnia" — ullimul studiu al pârtii Franţa au fost organizate expoziţii expoziţia deschisă la Châlillon
recent în Edilura ştiinţifică, întruneş­
întlia, prezintă principiile care slju
o Imagine retrospectivă a onilov poziţii de gen ca: „Bilei la Bre- te cîteva comunicări susţinute la ul­ la baza noului atlas lingvistic român retrospective. Zeci de piese au Sons-Bogneaux
petrecuţi pc meleoqurile bebosu- Tradiţii bu'\ „Gara de mărfuri" ete., că­ timele congrese internaţionale de şi cileva dule noi furnizate de mate­ fost aduse din străinătate pentru Personalitate complexă, Picasso
lul. r rora le va coiitrapune, prin senti­ lingvistica şi unele contribuţii la stu­ rialul care urmează să apară in pri­ a fi expuse cu acest prilej. La râmîne în pictură ceea cc in
Născut în anul 1343, la 1 fe­ mentele sale fală de natură pei­ dierea graiurilor şi dialectelor româ­ mul volum. Marele Palat din Châlillon vor fi sculptură este Brâncuşj, un pisc al
bruarie, în Sebescl raionul Sebeş, şi personalităţi sajele din Bulgaria din jurul Bu­ neşti, bazate pe un bogat materia! Probleme deosebii de actuale în reprezentate toate perioadele de artei moderne, o mîndne a spiri­
Sava 1-lenlia manilestă încă de pe cureştilor, Cimpulungului si Se­ cules prin cercetări întreprinse pc studierea graiurilor şi dialectelor ro­ creaţie, nu numai în pictură, dar tului uman.
băncile şcolii o deosebilă atracţie beşului. teren mâneşti constituie preocuparea celei
Iotă de desen, lucru care îi va de­ hunetiorene Din complexitatea sa artistică Prima parte a lucrării «aduce în de a doua părţi a lucrării
termina si despărţirea de acolo nu a lipsit pictura murală, care îi discuţie citeva probleme teoretice Pe baza datelor oferite de o an­ RAINER MARIA RILKE
locuri. In 1862, un unchi de-al vn încununa ultimii ani de viată. fundamentale ale dialectologiei, fn chetă efectuată în cîteva localităţi de
sau. Zaharia Dănciulescu, folograf Astfel decoiea/3 plafonul Tcotru- studiul „Limbă şi dialect", bazat pe la graniţa dintre subdialectele mun­
In Bucureşti, avea să-l ia pe lingă lui National din Bucureşti, distrus ultimele rezultate ale cercetărilor tean şi moldovean, B. Cazaeu demon­
el pentru a se ocupo de cultiva­ fcsională dc lele. Este perioada in timpul războiului. $i al unei lingviştilor români şi străini, aulorul strează modificarea limitelor anumi­ ! 40 de ani de la moartea poetului
rea talentului său artistic Cu un din care datează lucrarea „Pemeio case din slr. Slinlii Aposlob nr. 2 examinează diverseie criterii pentru tor particularităţi dialectale de la o
an mai lirziu, viitorul artist sufe­ cu scrisoarea" temă de portret în din Bucureşti, precum $i cileva delimitarea limbii de dialect şi a- generaţie la alta („Despre dinamica
rea de pe urmo revărsării Dîmbo­ care se conturează o pătrundere picturi la biserica din Vini şi bi­ junge la importante concluzii meto­ limitelor dialectale"). O anchetă re­
viţei, imbolnăvindu-se de febră ti­ psihologică adîncă. serica veche din Sebeş dologice. centă efectuată în comuna Meria,
foidă şi râminînd surd Dar echi­ Amator do pescuit si vînătoare. Lucrările pictorului, astăzi in­ Raportul dintre limba întregului din regiunea Hunedoara, i-o prile­
librul său sufletesc voinţa şi per­ preocupat de materialitatea obiec­ trate In patrimoniul Galeriei Na­ popor şi dialectele si graiunlr teri­ juit autorului interesante observaţii
severenta au biruit mai tîr/iu in­ telor, picleo/ă in perioada anilor ţionale şi al muzeelor din Cluj. Si­ toriale p discutai în studiul „Noţiu­ asupra dezagregării unităţii unui grai
firmitatea pâstrinriu-i fondul sănă­ 1370-1300 naturi statice cu vinat. biu şi Timişoara, aşeoză artistul nea dc tnlcrdiolccl”. Pc baza unor sub influenţa inegală a limbii lite­
tos si dragostea de viată. tn primul an a lost executată si în iînclnl marilor pictori români anchete efectuate în două localităţi raro. Se observă in această comună Auzi. iubito, mîinilc-mi înalt —
Se înscrie la Şcoala de Belle- una dintre cele mai valoroose lu­ de la începutul acestui veac. din Moldova şi Banat, se constaiâ a- o diferenţiere a graiului pe sexe şi auzi : zvoneşte...
Arte unde arc ca profesori p» crări de acest gen — o nalurâjda- Recent, Muzeul raional din parii.ia unei faze intermediare a pro­ pe generaţii, explicabilă în primul Gesturile singuraticilor, toate.
Aman sl Taltarescu pentru ca tiră cu peşti. Sebeş o organizai o expoziţie cu cesului istoric al integrării dialecte­ rînd prin .schimbarea modului dc Italia lucrurilor le pîndeşte.
mai apoi, să-şi conţinute studiile In 1077, generalul dr.- Dauilla lucrări inedile ale pictorului Sava lor in limba naţională: dialectul a^ 'viaţa nl cbTeH'ivifâ'UfluPfoccsul dc Auzi iubito, plcoapclcmi închid,
ta Paris, la Şcoala de arte fru­ propune plecarea Iul pe fronţ îm­ llenlia în majoritate prolrete re- dobîndit, sub influenta limbii litoia-- *'dilcroiiţiore--iti -graiul unei comune, ‘şi asta chiar te aiungccă un zvon,
moase, vlzilîrid în aceeaşi perioa­ preuna cn Nicolae Grigorcscu. prczenlind membri de familie şi re, o coloratură literară Meria — rcg Hunedoara"). auzi, iubito, le ridic din nou...
da sl Italia. în anul 1873, prin lu­ S/.athmori şl C. D. Mirca într o cunoscuţi, lucrări rămase în re­ O altă problemă fundamentală a Pe baza unul text pus la dispoziţie
crarea „Psiche părăsită de Amor", echipă ataşată cartierului general. giune. dialectologiei, c urmărită în comu­ de Institutul de folclor al Academiei, De ce nu-mi eşti alăturea ecou ?
cunoaşte un prim succes Un an Pictura Istorică, care îşi făcuse nicarea „Despre reacţia subiectului e urmărită problema influentei lim­ In linişlca-mâtasc se imprima
mal tîrziu, expusa la Bucureşti, loc în creaţia sa încă din 1370, BANCIU PAUL EUGEN vorbitor fată dc fenomenul lingvis­ bii naţionale asupra unui dialect şi urma mişcării mele mai firave;
tic". („Despre acţiunea limbii naţionale a- tic neşters se înscrie ccl mai mărunt frcamiii
supra unui grai aromânesc") Alte în a depărtărilor perdcluic brocatc.
studii ale pâriiî a doua prezintă li­ Pe unda răsufletului meu sc înaltă
nele aspecte ale repartizări» dialec­ şi se pogoară stelele.
tale a lexicului dacoromân pe baza
anumitor termeni clin Atlasul ling­ Numai pe line. Ia care-adînc gîndese,
vistic român. nu ic zăresc.
Lucrarea profesorului Boris Caza- In româneşte dc DAN CONSTANTINESCU
cu este o contribuie valoroasă în do­
meniul dialectologiei prin faptul că
dezbate unele probleme teoretice
fundamentale ale acestei discipline,
înfălişînd totodată rezultatele re­
cente ale unor cercetări a dialectelor
şi graiurilor româneşti. POŞTA LITERARĂ
Lucrarea constituie un sprijin se­
rios în completarea cunoştinţelor de
specialitate ale profesorilor de limba
română sj vine în întâmpinarea unor # MANIŢ1U ÎUB — ALDA IU LI A. după alia ncuansmif ind. In land.
eventuale preocupări în acest do­ Versurile trimise nu reuşesc su co- nimic. O poezie a ncccsur să uihă
meniu. mimice, măcar la modul vorbirii cu- un bnqat continui dc idei. caic sa Ue
rente, nici un lucru deosebii. A lir- vehiculai cu ajutorul imaginii artist;-
NlCOLETA CIOBANU mafiile reci, comune, sc înşiră una ce, iar încărcătura emoţională a cu-
Foto : N. MOLDOVEANU _ _ _ _ _ _ vi ol ul ui să lic limpede şi precisă.
TANORAMA PASTORALA
DOLDOR N. AUREL - ORÂŞT1E.
® a 6 ® o Observaţiile schitalc mni sus sint
valabile, din păcate, si pentru dum­
Satul e aşezat între două dea- un spectacol. Zilele se tîrau încet, — Noi ! neavoastră. „ C iclu r trimis, zecile dc
Am ridicat mîna şi ei s-au li­
luYl. Gara mai apropiată se află păreau atît de lungi, de parcă nu niştit. versuri, sint pur şi simplu consta­
tări minore, „sunind din coadă" pe
PROFIL la o distanţă de vreo G-7 km. Parc aveau sfirşit. In pauză, copiii spăr­ — N-am nevoie de aşa multe. alocuri. Căci oare ce poate 'însem­
geau nuci, şi mă apuca o poftă te­
n nu fi mult. Dar această distan­
ţă nu se poale parcurge dccit cu ribilă de a sparge şi eu. Dar de Aveţi careva un cîntar ? n a : Vara iară a ireciil /Cu loamna
piciorul, sau călare. Dacă aî tre­ unde? N-nveam curajul să mă a- Ilotânsem să le cumpăr pe nc-am lnlilnit /S-or dus florile din
cut o dală pădurea, din sal pînă la propii de un alun ori de un nuc. toate. tară /No-nlilncsc la primăvară.,
gară, a doua oară nu le mai în­ Ce am ris mai lîrziu. cînd am —Pentru ce ? — am auzit gla­ '-•a su nu mai vorbim de inconsisten.
iOSIF deamnă inima să o faci. Vara. aflat că alunii şi nucii din grădi­ sul unei fele. ta logică a versurilor. Poetul nu
na şcolii, erau şi ai meî. Intr-o
poale aşterne orice şi oricum pc hii-
— Să le cînlănm.
hai, mai merge. In rest, noroiul ie
prinde de tălpi şi coastele dealu­ zi, am întrebat copiii : Toţi au început să ridu, iar eu tic, lărâ să se qindească la inllucntu
pe care cuvînhil său o arc.
— Care mi-aduceţi alune de doi
lui parcă te împing înapoi. Şi lei şî nuci de trei ? simţeam că-mi ies din fire. Pro­ poale s-o aibă, asupra cititorului. sau
babil roşisem
LUPULESCU mulţi copii, pină termină patru Ce hărmălaie ! — De ce rîdeţî ? şi dumneavoastră şi alţii, asupra a-
clase, nu văd trenul. Ei. şi dncâ
V-am ruqa sd rellccia{i îndelung,
— Eu. eu. eu, şi eu...
nu-1 văd, ce, nu pot trăi ? Tră­
S-a făcut linişle. Aud iar vocea
iesc. Sint vioi, sănătoşi şi plini de Treizeci dc copii strigau cît îi acelei fele : ccstor considerente. Aceleaşi con­
veselie. ţinea gura Am numit doi Noap­ — Numai cooperativa are cîn- statări şi pentru tovarăşul MARCU
tea am visat alune şi nuci. Dimi­ ION — DIN COMUNA DUCES RA­
Satul, se zice că a fost aşezat neaţa am plecat spre şcoală şi lar !
aici de haiduci. Adică nu satul, ci — Atunci, de unde ştiu eu cît IONUL BRAD.
haiducii s-au aşezat, că nimeni nu să vă plătesc ?
avea curajul să ajungă la ei. Cu — Pentru ce ? ION IZDRAlLA - ORÂŞTIE. Ne
losil Lupulescu se remar­ timpul, colibele s-au transformat — Pentru nuci şi alune bucură „pintenul liric" pe care l-alt
că prin individualitatea sa în case, haiducii în pomîcultori şi — La noi nu vinde nimeni, sînt simjit in urmo aprecierilor noastre.
complexă. Aceasta datorită, k k m pline grădinile... La vcrsuiile trimise (prea pu(ine io-
in primul rind, Japlului că crescători de vite. Treptat, a apă­ tuşi) nu mai avem mmic dc adnuqut
rut aici un sat, cu oameni care nu
poarlă cu sine şi in sine o ştiau de legi. Un sat cu oameni S-au aliniat în rînd cîle doi : lată dc constaturile anterioare. Re­
bogată exponentă de viată, sănătoşi şi femei frumoase. Aceşti — Bună ziua, bună ziua ! ! ţinem. la lei. o oarecare uşurinţă a
M-am apropiat do coşuri. Par­
acumulată In mediile diverse oameni ştiau să facă de toate, dar exprimării, dar aceasta nu cslc su­
In care a ttăil — ofolâric, si să petreacă. Casele sînt puţine şi nuci că simţeam în gură gustul sîm- ficient. O lectura bogată ş: diversă
liceu seini. Invăfămtnt ele. la număr, împrăştiate pe lîngă un burilor, în nări aroma, şi-n urechi v-ar uşura rellcctia poclicu. Nu a-
— datorită oamenilor şi lo­ pîrîiaş vesel, care îşi trece sălci­ murmurul lor cînd se ciocnesc veti dreptate ci ud al ir maţi eu nu
calilor Inlilnilc şi, In ştir- ile cînd în dreapta, cînd în stingă. simţeam o dorinţă grozavă de a una cu alta. publicăm poe/.ii de draqostc. Dacă
şlt. structurii sale psihice. Şi-n sat, linişte, linişte care dacă avea buzunarele pline cu alune şi Mîinile s-au adîncit lacome în a(i urmării paginile noastre, nu mai
Avind ochii lăuntrici larq vii de Ia oraş, te apasă parcă pe nuci. Am intrat în clasă. De la coş şi simţeam o mare plăcere să e nevoie de argumente. Aşa că ne
deschişi, viata a dat năvală umeri, pe piept, de crezi că te înă­ uşă, am văzut pe catedră două le văd cum alunecă printre de­ pulcfi trimite cileva. selecţionate.
in sufletul scriitorului şi buşi. Dar dacă ni răbdare, le obiş­ coşuri de nuiele. Jn urechi m-a gete. Mi-am umplut buzunarul.
Ircamută in tcrnpcramcn/ul nuieşti şi toate le vezi aşa cum izbit salului : Mi-am umplut din nou pumnii, MARIANA DĂRBULESCU. ELEVA
său pasional. sînt, şi-ţi rămine o singură dorin­ — Bună dimineaţa 1 cînd în spatele meu am auzit uşa — CALAN. Ţinind cont de virsiu
Prozator dc talent, ştiind ţă, sau nu una, două, trei : să al Întotdeauna drumul pînă la ca­ că se deschide. M-am întors spe­ dumneavoastră şi experienţa dc
sd surprindă din unghiuri a- un telefon, un oficiu P.TT.R şi o tedră mi se părea lung, dar de riat, ca un hoţ prins asupra fap­ via(ă, versurile trimise sint îmbu­
dinc umane viata dm jurul haltă. Atunci liniştea nu ar mal dala aceasta am început să tran­ tului. Printre degete, alunele că­ curătoare. Totuşi. mai aveţi încă
sdu, observator, cînd lucid, părea atît de sălbatică spir. deau, apoi se rostogoleau printre Dină ia publicare. Aceasta depinde
cînd visător, losii Lupulescu Cinci am venit în toamnă, nu — Ce-i cu coşurile acestea ? bănci şi catedră, voind parcă să de talent (şi c greu dintr-o singură
radiază prin scrisul său o eram încîntnt de toate acestea. — Alune ! — ou strigat vesel se ascundă de ochii fetei care se poezie sd nc lacem o părere), dc
mare drar/osie şi intelcqo.rc Cunoşteam alte obiceiuri, alţi oa­ mai mulţi copii. Iar alţii : apropia de mine zîmbind. muncă şi de seriozitatea dăruirii scri­
pentru semenii săi. meni şi nu-mi era uşor N-aveam — Şi nuci ! — Acesta e cleştele pentru spart sului. In alară de lecturile luciile la
Poet deopotrivă dc intere- cu cine schimba o vorbă, doar la Am început orele. Le-nm dat alune... şcoală, trebuie su citifi multă poezie
sânt. cult ivind metalora cu şcoală. în timpul orelor, cu copiii. prima pauză In urechi îmi sunau 11 luasem în nună şi-i priveam contemporană şi sd deschideţi ochii
inteligentă, ci rămine şi in Citeam. îar spre seară, priveam vocile lor vesele : „Alune si nucii". gura plată, ca ciocul unei raţe. mari la lumea înconjurătoare: oa­
vers un sul Ic f cald, dă ntin- pe geam cum trec carele cu stru­ Am rămas în clasă singur Pri­ Tăceam.
du-se oamenilor lâră dră­ guri. Voiam să cumpăr, dar ci- veam alunele rumene, albe, ori Nelica s-a aplecat şi aduna alu­ meni. peisaje, lucruri şl în general
muire. nc-ţi vinde? Vrei să mânînci. nu înlunecale Parcă îmi zimbeau. De nele scăpate de mine... S-a ridicat la toi ce acum vă prilejuieşte o
II prezentăm an in iposta­ le opreşte nimeni ! Pe drum spre afară se auzeau loviturile de pie­ zîmbind r undă de visote.
ză dc prozator, mintiilor al şcoală, ori la întoarcere, auzeam tre. Simţeam o dorinţă nestăpî- — Şi tovarăşul învăţător care Aşteptăm sâ nc mai trimiteţi, dacă
povestirii senile, prcqnnnlc. sub tălpi alunele pocnind fn pau­ nilă de a-mi adînci mîinile în coş. a fost, spărgea alune cu el !
$i-l aşteptăm cu rarlea Hu­ ză. copiii spărgeau alune şi nuci. Pauza a trecut. Explicam lecţiile. Am rămas iar singur Priveam se poale, mai multe poezii.
nedoarei la cate lucrează Priveam la ei şi gîiulul că nu voi Mă tie/cam gîndind la alune şi cleştele şi-mi spuneam : n-am să
in prezent. rezisln mă pocnea peşte frunte ca nuci. Cînd s-a terminat ultima mai termin niciodaiâ de spart a- Iv. MARTI NOV ICI
pietrele din mînn lor. îmi era dor oră i-am întrebat : lune şi nuri în satul ăsta Fort popular. Tiuărâ cu broboadă din Poiana, raionul Sebeş.
M IULIU de o cafea neagră, de prieteni, de — Cine-a adus alunele ?... Şî nu-mi părea râu. Foto : V. ONOIU