Page 28 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 28
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3713
A
Dezbaterile Eşecul negocierilor
ZFNŢ E ir - r
Adunării Generale a 0. N .U . 4 f " L' * » r * ţ W ţ ' t f Ţ * ' \T r , franco — am ericane o iAANESI
■ ,
ESTE HOTAIli
j f ■ * J
NEW YORK 7 — Trimisul spe rectorul Institutului — au luat cu- PARIS 7 (Agerpres). — gocierile, care par inutile*. In pre
cial Agerpres, Nicolae lonescu, vîntul reprezentanţii României, m L # * ' * * zent, in conformitate cu cererea gu
Reprezentantul permanent al Fran
transmite: Pericolele pe care le Iordaniei, Statelor Unite, Guineei. ţei în Consiliul N.A.T.O, Pierre de vernului francez, S.U.A. evacuează 27
implică pentru pacea si securi Marii Britanii şi ai altor ţări. Leusse, a făcut miercuri o expunere baze terestre, 9 baze aeriene şi o bază La invitaţia Ministeru
tatea internaţională Imixtiunea Reprezentantul tării noastre, am în faţa Consiliului, referitoare la re navală, aflate pe teritoriul francez, lui Culturii al U. R. S. S.,
străină în afacerile externe ale basadorul Costin Murgescu, a su zultatul negocierilor dintre Franţa cu un personal total de 26.000 de mi miercuri a sosit la Moscova
statelor, încălcarea prin această bliniat în intervenţia sa rezulta şi Statele Unite privind viitoareie litari şi civili, operaţiune care tre Ppmpiliu Macovei, preşedinte
Imixtiune a principiilor fundamen tele pozitive ale activităţii de pî- relaţii franco-americane pe plan mi buie sâ se încheie pînă la 1 aprilie le Comitetului de Stat pentru
tale ale relaţiilor dintre state şl nă acum a institutului, după care litar Aceste negocieri au fost duse 1967. Cultură şi Artă al Republicii
violarea flagrantă a cartei O NU. a făcut o analiză a lnterconditio- Intre ambasadorul american, Char les Tn ce priveşte conducta petrolieră Socialiste România.
— acestea sînt principalele con nării intre activitatea de formare Bohlen, şi ministrul de externe fran care traversează teritoriul Franţei, La sosire, oaspetele a fost
cluzii care se pot desprinde pî- a cadrelor în domeniul relaţiilor cez, Couve de Murville şi, după cum guvernul francez este de acord ca intimpinat de Ekaterina Fur-
nă acum. din dezbaterile Comite Internationale $i activitatea de cer rezultă din declaraţiile lui Leusse, aceasta să râmînâ la dispoziţia ţeva, ministrul culturii al
tului Politic al Adunării Generale cetare propriu-zisâ ele s-au sjldat cu un eşec pentru S.U.A. în timp de pace. Dar, in ca U.RSS., şi de alte persoane
In legătura cu „stadiul îndeplini In domeniul cercetării, delega S.U.A. în problema principală. Sar zul unui conflict in care Franţa nu oficiale. In intimpinare au ve
rii declaraţiei cu privire la inad- tul român a subliniat interesul deo cina lui Bohlen era în primul rînd de va fi angajalâ, ea va retrage State nit, de, asemenea, ambasado
misibililatea Intervenţiei in aface sebit pe care îl prezintă studiile a obţine asentimentul Franţei pen lor Unite dreptul de a beneficia de rul României la Moscova, Teo
rile interne ale statelor şi apă legate de determinarea eficacită tru o formulă în baza căreia S.U.A. conducta petrolieră Guvernul fran dor Marinescu, şi alţi membri
rarea independentei şt suveranită ţii economice a programelor dp să poală reocupa in mod automat cez înţelege, în orice caz, ca această ai ambasadei.
ţii lor". asistentă tehnică internaţională si bazele lor dîn Franţa „în caz de ur conductă sâ râminâ'în întregime sub--
Dezbaterile prilejuiesc o reafir a celor privind exodul cadrelor genţă" — ceea ce ar implica menţi ordonată administraţiei franceze.
mare a necesităţii respectării de specialişti din ţările în cuts d© R P. ALBANIA, — Noi case de locuit pentru oamenii muncii din nerea în rezervă a acestor baze, după Leusse a reafirmat poziţia Franţei
stricte a principiilor suveranită dezvoltare spre ţările industriali oraşul Durres. evacuarea lor de către tr upele ame în ce priveşte zborul avioanelor sta . Institutul de romanistică
ţii, independentei naţionale, ega zate. Reprezentantul României a ricane. Leusse a arătat că în această telor membre ale N A.T.O. deasupra al Universităţii Humboldt şi
lităţii în drepturi, neamestecului cerut, de asemenea, o extindere a problemă Franţa şi S.U.A. nu au teritoriului francez, amintind că Consiliul păcii din R. D. G.
în treburile interne, ?i atestă preo preocupărilor institutului în do realizat nici un acord, deoarece gu Franţa înţelege să-şi rezerve dreptul au organizat, sub auspiciile Co
cuparea şi îngrijorarea foarte mul meniul complexelor probleme pe vernul francez respinge formula a- de a dispune în mod suveran in a- misiei U.N.E.S.C.O. din R. D.
tor ţâri pentru înrăutăţirea conti selor activităţi economice în sis VIETNAM mericanâ, iar guvernul S.U.A. nu ceaslâ problemă In consecinţă, Fran Germană, în sala Congreselor
care le ridică coordonarea diver
nuă a situaţiei din diferite regiuni acceptă principiul după care Franţa ţa va acorda lunar autorizaţia nece din Berlin o festivitate consa
ale lumii, ca urmare a încălcării temul O N.U. In încheiere, Costin îşi rezervă dreptul de a hotărî dacă sară. Poziţia Franţei în această pro crată poetului George Coşbuc.
acestor norme fundamentale ale Murgescu a propus revizuirea u- într-o situaţie dată este sau nu cazul blemă, a subliniat reprezentantul Despre viaţa şl opera poetu
relaţiilor internaţionale. nor decizii ale consiliului de ad ca bazele americane sâ fie reacti lui George Coşbuc a vorbit
Numeroşi delegaţi au subliniat ministraţie al institutului, decizii vate. Tn această problemă, „Franţa Franţei, „nu poale sâ facă obiectul profesorul român Ignat Bo-
că speranţele de îmbunătăţire a care nu corespund necesităţii ca HANOI 7 (Agerpres). — Agenţia a poporului sud-vietnamez, să facă şi S.U.A. au renunţat să continue ne unei negocieri*. ciort, docent la Institutul de
«ituatiei internaţionale, care au institutul să folosească toate po V N A. anunţă că la 6 decembrie, u- cunoscut americanilor documentele romanistică al Universităţii
însoţit adoptarea, în cursul sesiu sibilităţile de care dispunem pen nitâli ale Armatei Populare Vietna Frontului Naţional de Eliberare in Humboldt din Berlin. Confe
nii trecute, a declaraţiei a cărei tru atingerea obiectivelor sale meze au doborit două avioane ame care sînt condamnate crimele sâvîr- renţiarul a subliniat mesajul
îndeplinire este examinată în pre ricane în regiunea Dien Bien Phu. şile împotriva poporului din Vietna umanist şi specificul naţional
zent, nu s-au materializat, şi că ★ Potrivit unor rapoarte suplimentare, mul de sud. V izita Iui V aclav D avid al operei marelui clasic al li
multe state s-au abătut de la prin Consiliul de Securitate a reco la 4 şi 5 decembrie a fost doborit teraturii române.
cipiile consfinţite în ea. Reprezen mandat miercuri Adunării Gene un avion deasupra provinciei Nghe
An, şi alte două in provincia Yen Declaraţia guvernului
tanţii Uniunii Sovietice, Siriei, Cu rale primirea Barbados-ului în în C an ada Studenţii Institutului de ro
bei, Arabiei Saudite şi ai altor O. N. U. Proiectul de rezolu Bai manistică au recitat versuri
târî au atras atenţia, în interven ţie aprobat de consiliu a fost Numărul total al avioanelor ameri R. P. Chineze din opera poetului, in tradu
ţiile lor, că agravarea continuă a prezentat de Marea Britanie, cane doborîte pină în prezent pe te OTTAWA 7 (Agerpres). — Minis buri de vederi asupra principalelor cere germană şi in limba ro
situaţiei din unele regiuni ale lu Argentina, Nigeria, Noua Zeelan- ritoriul R. D. Vietnam este de 1.591 PEKIN 6 (Agerpres). — trul afacerilor externe al R. S. Ceho probleme internaţionale care Intere mână, după care a fost pre
mii este strîns legată de refuzul dâ, Uganda si Uruguay. După ce slovace, Vaclav David, a sosit la Ot- sează guvernele celor două ţări, Re- zentat un program de muzică
de a adera la principiile înscrise Adunarea Generală va aproba in Ministerul Afacerilor Externe al tawa într-o vizită oficială în Canada ferindu-se la relaţiile cehoslovaco- pe versuri de George Coşbuc.
tn declaraţie. trarea Barbados-ului în O N.U., nu SAIGON 7 (Agerpres). — R. P. Chineze a dat publicităţii o de La sosire, V. David a declarat c3 canadiene, el a spus că în ultimul In continuare a fost vizionat
La Saigon continuă greva docheri
Participanţilor la lucrările comi mărul statelor membre va creste lor, declarată în semn de protest îm claraţie în care condamnă cu aspri va avea convorbiri cu oficialităţile timp ele se dezvoltă favorabil, atît film ul documentar „ Muzeul
tetului le-a fost prezentat spre la 122. me atacurile aviaţiei americane asu canadiene privind posibilitatea îmbu în domeniul economiei si comerţului, satului
potriva concedierii a 600 de lucrători
dezbatere un proiect de rezoluţie ★ portuari. Potrivit relatărilor cores pra oraşului Hanoi, capitala R. D. nătăţirii si adîncirii relaţiilor recipro cît si în domeniul cultural si poli Publicul a aplaudat cu căl
în care se reafirmă principiile cu Adunarea Generală a O.N.U. a pondentului agenţiei Associated Vietnam. In declaraţie se arată că ul ce. De asemenea, vor avea loc schim tic. dură programul prezentat.
prinse în declaraţia adoptată la se adoptat cu 100 de voturi şi 11 ab Press, docherii au declarat grevă timele raiduri asupra Hanoiului au
siunea a XX-a a Adunării Genera ţineri un proiect de rezoluţie care după ce in locul celor 600 de mun ca scop să silească poporul vietnamez
le $i se cere încetarea imediată a prevede inventarierea, pe plan citori sud-vietnamezi concediaţi, la să accepte condiţiile tratativelor de
Imixtiunilor in afacerile interne ale mondial, a resurselor naturale ale o- lucrările de incârcare-descârcare din pace impuse de S.U.A. Comunicat comun Miercuri a sosit la Moscova
statelor şi popoarelor. In acest do ceanelor (cu excepţia peştelui) şi port au fost folosiţi soldaţi ameri Guvernul si poporul chinez, se sub o delegaţie a Uniunii Tinere
cument — elaborat de delegaţia studierea mijloacelor de a le ex cani liniază în declaraţie, sprijină cu ho- tului Comunist din Republica
Uniunii Sovietice, care a înscris ploata A fost adoptat, de aseme tărire poporul vietnamez în lupta sa irako - kuweitian Socialistă România, condusă
punctul respectiv pe ordinea de nea. un proiect de rezoluţie care ★ împotriva agresiunii americane, pen de Petru Enache, prim-secre-
zi a sesiunii — se cere statelor recomanda studierea resurselor HANOI 7 (Agerpres). — tru salvarea naţională, acordîndu-i a- tar al C.C. al U.T.G., care face
să-sl îndeplinească cu stricteţe o- naturale terestre (neagricole). în Agenţia de presă „Eliberarea" in jutor pînă la alungarea agresorilor de KUWEIT 7 (Agerpres). — Preşedin blicităţii la sfîrsitul vizitei, cei doi o vizită in U.R.S.S. la invita
blîgalîile ce decurg din Carta deosebi a petrolului şi gazelor na formează că Uniunea femeilor pen tele Irakului, Abdel Rahman Aref. şefi de stat au examinat şi o serie ţia Comitetului Central al U-
O.N.U., şi sînt condamnate toate turale tru eliberarea Vietnamului de sud pe teritoriul vietnamez. si-a încheiat miercuri vizita oficială de aspecte referitoare la evoluţia si niunii Tineretului Comunist
formele de Imixtiune, subliniindu- Pe de altă parte, Adunarea Ge a adresat un mesaj mişcării „Femei pe care a făcut-o în Kuweit, unde tuaţiei politice in ţările lumii arabe. Leninist.
luptaţi pentru pace" din S.U.A., în
se pericolul pe care ele ÎI Implică nerală a ratificat numirea lui Ibra- care cheamă femeile americane să a conferii cu emirul Sabah al Sa Cei doi $i-au exprimat solidaritatea La gara Kiev delegaţia a
pentru pacea mondială. him Abdel-Rahman (R A U ) ca di se pronunţe împotriva trim iterii so lem al Sabah, precum şi cu alte per cu lupta de eliberare a popoarelor fost inttmpinată de S. P. Pav-
★ rector al noii Organizaţii a Naţi ţilor, fiilor şi rudelor lor în Vietna soane oficiale în legătură cu o serie din Oman si Arabia de sud. De ase Iov, prim-secretar al CC. al
In Comitetul pentru problemele unilor Unite pentru Dezvoltarea mul de sud şi să ceară guvernului a- de probleme privind cooperarea din menea, subliniază comunicatul, el U.TC.L, reprezentanţi ai Co
economice şi financiare a început, Industrială, care va începe să func merican încetarea războiului în Viet Intenţiile „paşnice" tre crle două ţări în domeniul eco s-au pronunţat pentru desfiinţarea mitetului Orăşenesc Moscova,
miercuri, examinarea activităţii In ţioneze în 1967. Sediul definitiv al nam şi evacuarea tuturor trupelor a- nomic, comercial si cultural. In afara bazelor militare străine din Arabia, activişti ai U.T.C.L.
stitutului Naţiunilor Unite pentru noului organism nu a fost încă mericane şi satelite din această ţară. relaţiilor irako-kuweitiene, se menţio care „pun în pericol securitatea po Au fost prezenţi Teodor Ma
formare şl cercetări (UN.IT.A.P), desemnat, Comisia economică a ale preşedintelui nează în comunicatul comun dat pu poarelor arabe". rinescu, ambasadorul Republi
In cadrul dezbaterilor — care se Adunării Generale urraind să e- Mesajul cheamă femeile americane să cii Socialiste România în
desfăşoară pe baza raportului pre xamineze această problemă la oglindească prin intermediul presei, U R.S.S., şi membri ai amba
zentat de Gabrlel d'Arboussier, di sfîrşitul săptâmînii. radioului şi televiziunii, lupta eroică
Johnson C on£erin(a de la Cairo sadei.
WASHINGTON 7 (Agerpres). —
Preşedintele S. U. A., Lyndon
Problema rhodesiană Johnson, a declarat marii, în ur şi-a în c h e ia t lu cră rile cultură din provincia Franche-
La invitaţia Asociaţiei de
ma unei întîlniri cu ministrul apă CAIRO 7 (Agerpres). — In ca Vietnam, şi-au declarat solidaritatea Comte, Valentin Lipatti, de
rării. McNamara şi cu membrii pitala R.A.U. s-au încheiat lucrări cu lupta poporului vietnamez si s-au legatul permanent al Republi
Statului major al forţelor armate le conferinţei reprezentanţilor orga pronunţat în sprijinul declaraţiei în cii Socialiste România pe lin
americane, că intenţionează să nizaţiilor partizanilor păcii din ţări gă U.N.E.S.C.O., a ţinut în
LONDRA. 7 (Ager ţări ca o cale de solu LONDRA 7 (Ager prilejul crizei rhode- ceară Congresului pentru a- le africane şi arabe. Conferinţa a patru puncte a guvernului R. D.
pres). — Intr-un me ţionare a crizei. pres). — In urma eşe siene, a rupt relaţiile nul fiscal în curs credite su examinat căile de traducere în via Vietnam si declaraţiei în cinci puncte localitatea Besangon o confe
sai televizat, premierul Dacă propunerea ar cului definitiv al tra diplomatice cu Marea plimentare în sumă de 9 pînă la ţă a rezoluţiilor Consiliului Mondial a Frontului National de Eliberare pri rinţă despre realizările econo
mice şi social-culturale ale ţă
Wilson a deplins marţi fi fost acceptată, An tativelor anglo-rhode- Britanic. După cum se 10 miliarde dolari, pentru a al Păcii, adoptate anul acesta în ca vind reglementarea paşnică a situa rii noastre, precum şi despre
seara eşecul tratative glia şi Rhodesia ar fi siene, guvernul brita arată în comunicatul face faţă cheltuielilor spori drul şedinţei de la Geneva. In faţa ţiei din Vietnam, conform acorduri principiile politicii externe
lor sade cu primul mi devenit o singură ţară, nic a transmis ţărilor dat publicităţii, ţările te In războiul din Vietnam. participanţilor au prezentat rapoarte lor de la Geneva. române. Conferinţa a fost ilus
nistru rasist rhodesian, rhodesienii albi puţind membre ale Common- Commonwealthului re Noile credite vor ridica nivelul delegaţi din Angola, R.A.U., Yemen, Conferinţa a stabilit măsurile con
Smith. Documentul de să-şi trimită repre wealthului un proiect prezentate in Comitet total al cheltuielilor militare pe Algeria şi din alte ţări. Vorbitorii crete şl planul de activitate al co trată cu scurte filme docu
lucru elaborat in cursul zentanţi în Camera de rezoluţie care ur s-au pronunţat cu o actualul an financiar, la 67-68 mi au condamnat acţiunile colonialişti mitetelor naţionale $i organizaţiilor mentare româneşti,
tn tiln irii de pe „Ti- Comunelor. Wilson a mează să fie prezen mare majoritate in fa liarde dolari. Johnson a spus că lor, au chemai la extinderea luptei partizanilor păcii pe anul 1967,
geru, a spus Wilson, vorbit apoi despre noi tat Organizaţiei Na voarea includerii pe în mesajul cu privire la „Starea pentru pace si eliberare naţională a
„ar fi constituit o so le sancţiuni propuse ţiunilor Unite In ter lista de sancţiuni a Uniunii*' pe care-1 va adresa Con popoarelor, pentru realizarea unităţii
luţie onorabilă pentru care, in concepţia gu menii acestui docu embargoului asupra li gresului în ianuarie 1967, va face de acţiune în lupta comună împo
un regim care a sfidat vernului britanic, ar ment, Anglia ua cere vrărilor de petrol des precizări in legătură cu suma cre triva imperialismului, colonialismu
autoritatea coroanei Şi trebui să fie „adecva Consiliului de Securi tinate Rhodesiei. Re ditelor necesare pentru acoperi lui si neocolonialismulul. Participan
Parlamentului britanic. te dar selective", fără tate să hotărască apli prezentantul Zambiei a rea cheltuielilor Statelor Unite în ţii la conferinţă au acordat o aten
Ceea ce am oferit Rho- a merge pînă la riscul carea unor sancţiuni subliniat, îndeosebi, Asia de sud-est. El nu a precizat, ţie deosebită problemei vietnameze.
de a prejudicia relaţii economice prin care că „sancţiunile inter însă, dacă sporirea acestor chel
desiei era un acord ge In cuvlntârile lor, vorbitorii au con
le Angliei cu Africa de li se va cere tuturor naţionale selective“ ar tuieli se va face pe seama majo
neros... Din intermina Sud. ţărilor membre ale rămine ineficiente da rării impozitelor. damnat escaladarea războiului de că
bila listă a prilejurilor ON U. să nu achizi că nu ar cuprinde şi tre S.U.A. In Vietnam, bombarda
Această ultimă preo
irosite, nici unul nu a cupare domină consul ţioneze din Rhodesia embargoul asupra pe mentele asupra teritoriului R. D.
fost in chip mai tragic tările iniţiate de diplo „cea mai mare parte a trolului.
principale
produselor
Ministrul
pierdut decit cel res maţia britanică la de export* ale aceste wealthului, Common
Herbert
O.N.U. George Broivn,
pins de Smith. Am ris ministrul de externe al ia. Bowden, a promis
cat dezintegrarea Com- Angliei, a plecat marţi In cursul după-amle- membrilor Comitetului Remanierea cabinetului Sudanului
monwealthului atunci seara la New York zii de marţi, „Comite că va transmite cere
tul pentru saneţuni" al rea lor guvernului bri
ctnd am vrut să încer pentru a susţine pozi Commonwealthului s-a tanic. După cum s-a KHARTUM 7 (Agerpres). — Pri lor doi este o urmare a sciziunii ivi
căm această ultimă ţia britanică, investit întrunit pentru a exa subliniat la Londra, mul ministru al Sudanului, Sadik el te în sinul partidului Umma (cea
mai mare grupare din actuala coali
şansă de acord'1. Pre fiind cu însărcinarea mina proiectul de rezo luarea de poziţie a Mahdi, a anunţat marţi seara o re ţie guvernamentală).
maniere în cadrul cabinetului său, în
mierul a dezvăluit că de a evita pe cit posi luţie britanic. La lu Comitetului p e n t r u urma demisiei a doi miniştri. Minis Observatorii politici de la Khartum
la începutul acestui an bil includerea produ crările Comitetului au sancţiuni nu angajează trul agriculturii, Omer Nureldayem, sînt de părere că remanierea este
participat toate ţările
doar o rezolvare temporară, şl că
a propus guvernului selor petrolifere in lis membre ale Common guvernul brifanie, ea a fost înlocuit cu Mohammed Kho- diferendele dintre cele două fracţiuni
gali, iar ministrul resurselor anîmzle
rhodesian o unire de ta mărfurilor supuse wealthului, cu excep avtnd caracterul unei $1 al Irigaţiilor, Mohamed Hilou Mou- ale partidului vor reîncepe, probabil,
plină intre cele două embargoului. ţia Tanzaniei care, cu recomandări. sa — cu Ahmed el Mahdi. Potrivit cu prilejul alegerilor generale ce voc
declaraţiei premierului, demisia ce avea loc în Sudan anul viitor.
O Marţi a fost semnat un pro al atelierelor lagărului de con avute cu preşedintele republicii. curitate împotriva regimului de la care înlocuieşte Comitelui Naţio
nal al Revoluţiei, Instituit provl-
Sallsbury.
tocol cu privire )a schimbul de centrare nazist de la Treblinka, Charles Helou, şl cu alte perso zorlu după înlăturarea de la pu
nalităţi politice. Primul ministru
mărîuri şi plăţi pe anul 1967, in condamnîndu-l la 10 ani închi deţine tn acelaşi timp şl porto 0 Peste 600 de proîesori de Ia tere a regelui Ntare al V-lea. M i
tre R. S. Cehoslovacă şi R. P. soare. foliul finanţelor. Georges Haklm 43 de licee din Nicaragua au de nistrul afacerilor externe în noul
Mongolă. Protocolul prevede dez Acuzatul a recunoscut că a clarat o grevă de 48 ore reven- guvern a fost numit P. Niyonga-
voltarea în continuare a relaţii participat la asasinarea unor de a fost numit ministru al afaceri diclnd mărirea salariilor. In toa bo, portofoliul Ministerului de
lor externe, Iar Badri Meouchl.
lor economice bilaterale. R. S. ţinuţi din lagărul de concentrare ministru de interne şl al apără te localităţile au fost organiza Interne a fost atribuit lut J-
Cehoslovacă va livra Mongoliei amintit. rii. Departamentele economiei şl te comisii de coordonare a aces Masabo, Iar tn funcţia de minis
automobile, maşini si utilaje, pro agriculturii au fost încredinţate tei mişcări revendicative. Profe tru al justiţiei a fost numit A.
duse chimice şi mărîuri de larg 0 La Bonn s-a anunţat că ge Iul Sald Hamade, Iar cel al lu sorii au anunţat că tşl vor conti Simbananlye, ministru at economi
consum, primind în schimb lină. neralul Steinhoff, inspector gene nua acţiunile pînă cînd guver ei şi finanţelor — D. Bihute. Iar
blănuri, wolîram şi carne. crărilor publice şl resurselor e- nul va accepta revendicările lor. ministru al Informaţiilor este M.
ral al aviatici militare vest-ger- nergetlce Iul Fouad Blzrl. Cabi
mane, a interzis, pînă la noi ordi netul mal cuprinde alţi cinci mi Ndayaboze. Din guvern fac par
0 l.a Sofia, a fost semnat marţi ne, zborul avioanelor militare de 0 La Invitaţia unor organizaţii te, de asemenea, alţi opt miniştri.
un plan de colaborare in domeniul tipul „Starlfighter-F-104-G''. Aceas niştri. democratice urma să facă o vizită
ştiinţei, educaţiei si culturii pe pe tă măsură va afecta, de aemenea, în Italia o delegaţie de tineret a 0 Marti seara de la Cape Ke-
rioada anilor 1967-1968 între R S escadrilele vest-gerraane aflate în + Răspunzînd unei interpelări Frontului Naţional de Eliberare nnedy a fost lansat, cu ajutorul
Cehoslovacă si R. P Bulgaria. Sardinia. Din 1961, 65 de avioane în Camera Comunelor, ministrul a- din Vietnamul de sud. Autorităţile unei rachete „Atlas Agena", un sa
Planul prevede extinderea relaţi „Startlighter-F 104-G", apartinînd facerilor externe al Canadei, Paul Italiene au refuzat să dea viza de telit de tipul „A. T. S.\ Este vor
ilor dintre cele două ţări în acest forţelor militare aeriene vesl-ger- Martin, a declarat că guvernul tă Intrare în îară delegaţiei. Aceasta ba de un satelit „staţionar", cu mi
domeniu, schimburi de oamenr de mane, s-au prăbuşit, iar 36 de pi rii sale s-a angajat să sprijine a dat naştere la vil proteste din siunea de a asigura telecomunica JAPONIA. — Recent, la Tokio s-a deschis o expoziţie de obiecte
stiinld. studenţi si profesori, de loţi au fost omorîţi. sancţiunile selective obligatorii partea organizaţiilor democratice. ţiile transpacifice intre S.U.A. şi realizate din materiale plastice, la care au participat 25 de firme, expu-
colective artistice, precum si or împotriva Rhodesiei în conformita Japonia şi Australia, de a mijloci nîndu-se circa 6.500 obiecte dintre cele mal diverse, începînd cu o ma
ganizarea dc expoziţii. te cu capitolul VII al Cartei 0 Din capitala Republicii Burun- legăturile intre avioanele care şină realizată numai din materiale plastice st lerminînd cu o modernă
$ La Beirut s-a dat publicităţii O.NU El a precizat că această di agenţiile de presă relatează traversează Pacificul şl aeropor statuie a lui Budha.
Q Curtea cu juri din Viena lista noului guvern libanez, al poziţie va depinde de măsurile ce că preşedintele Mlchel Mlcombe- turi, de a furniza informam ser In foto: Vedere a expoziţiei obiectelor din mase plastice ce a avut
a pronunţat sentinţa in procesul cătuit de premierul Rashid Kara- ro a format noul guvern al tării, viciilor meteorologice. loc la Tokio.
intentat lui Leopold Lanz, fost şef ne, după nenumărate convorbiri vor fi hotărîte de Consiliul de Se
263 328 din 0 noiembrie 1949. Tiparul i întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. «0.069
Redacta şl administraţia ziarului, sţr. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 13 73, 15 66. 13 11. Taxa plâtttâ In numerar, eonform aprobării Diresei Generale P.TS.R. nr.