Page 3 - Drumul_socialismului_1966_12

I

P A G I N A A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 3707

DRAGĂ GhORGICĂ. etnd paveiele au losi ridicate şi a- dc la T.R.C.H.. care s-au obligat
Zilele acestea nm primit o scri­ şezale pină la mijlocul drumului, încă dc acum doi ani să Iacă un
soare de la unul dintre numeroşii lucrul s-a întrerupt din nou. Au drum bun pe această porţiune, să-şi
mei prieteni, prin care mu ruga su Irecut luni. dar pavelele au rămas respecte cuvintui. Căci, drumul nu
mu duc pină la barajul de pe Cer- In aceeaşi poziţie. In alară dc ci- poate rămine aşa I
na. In apropiere de Teliuc, ca su leva. pe care le-au răsturnat ma­ Asta-i tot ce-am avui să-ti scriu
văd cum arată acolo drumul. Ru­ şinile ce n-au putui să se inscrie r.ăplămir.a aceasta. Pină la viitoa­
gămintea era aşa de insistentă. In­ prea bine in curbă, pe un drum aşa rea veste dc la mine, cu te salul
cit am lăsat la o parte alte tre­ de strimt. Şi trebuie să-ti mai spun prieteneşte
Secţia dc profile mijlocii şi benzi mează profilele în timpul tăierii. De buri. că pe această porţiune cad stinci. IONICA
este unn din cele mai moderne sec­ asemenea, prin ştirbirea dinţilor de­ Dc la începui Irebuie sâ-fi spun iar pavajul se lasă mereu.
ţii de laminoare de la C S. Hunedoa­ bitarea se face greoi şi cu un nu­ că expeditorul scrisorii are drepta­ DRAGUL MEU IONICĂ,
ra. Avîndu-se în vedere câ în această măr redus de profile. te. lată despre ce-i vorba. încă din îmi pare hme că ai rămas acelaşi
secţie se produce o gamă sortimen­ Fireşte că această stare de lucruri 1964, Trustul regional dc construc­ bun prieten şi neobosit căutător ul
tală foarte variată de laminate finite nu mai poate să persiste Realizarea ţii Hunedoara a început construc­ adevărului Te cunoaşte acum a-
şi benzi, necesare atît consumului in­ planului de producţie este o nece­ ţia porţiunii dc drum dintre salul proape toată regiunea şi mulţi ifi
tern, cît şi pentru export, buna func­ sitate imperioasă, care nu admite Plosca şi pînă la drumul ce duce solicită ajutorul in rezolvarea unor
ţionare a agregatelor are o importan­ justificări sau tărăgănări. Iar pentru la baraj, pe o lungime de circa 1.5 ptoblcmc obşteşti sau personale.
ţă deosebită. Ea este o cale impor­ aceasta vor trebui folosite toate re­ km. ,$/ de doi ani lucrează şi nu-l I(r urez şi dc acum înainte succes
tantă pentru asigurarea realizării în zervele. Mai întîi este necesară o pro­ mai termină. A vrut ca conducerea In munca ta.
mod ritmic a planului la toate sorti­ gramare şi organizare judicioasă a trustului să-l dea gata prin luna Scrisoarea pe care mi-ai trimis-n,
mentele. muncii în cadrul secţiei mecanică II mai, In care scop a şi trimis acolo Poate cu prietenul meu nu s-ar după cum vezi. o public. Eu am
avut o convorbire
cu tovarăşul
In acest complex de agregate şi şi. aş spune, mai multă iniţiativă din o comisie de recepţie„ dar repre- îi grăbii cu sesizarea lui. dar gîn-
instalaţii sînt însă unele locuri cu pai tea direcţiei meeano-energetice a Tentantul Sfatului popular al ora­ dindu-se că începe timpul 1 riguros, Virgil Ciorlca. şeful sectorului dru­
muri de Io Statul popular orăşe­
solicitări maxime, ca de pildă deşti- combinatului, precum şi o înallă răs­ şului Hunedoara — beneliciarul lu­ că a început să ningă şi că proba­ nesc Hunedoara, care mi-a spus că
vuiloarele, transportoarele cu clicheţi pundere faţă de calitatea lucrărilor crării — n-a putut să-l preia, pen­ bil va cădea şi polci, n-a mui pu­ silualia va li remediată In curind
şi vîrtclnilele, maşinile de îndreptat executate. Se cere, de asemenea, uti­ tru că prezenta încă destule ca­ tut să rabde atlta neglijentă. Por­ De două zile au reînceput lucrările.
profile şi, in mod deosebit foarfecile lizarea tuturor posibililâIilor secţiei renţe la capitolul calitate. Atunci, ţiunea de drum dc carc-fi vorbesc Interesant este insă faptul cu nu
de 200 tone pentru tăiat la rece Aici noastre. $i, aici mă refer la faptul că conducerea trustului, ca să reme­ este mult circulată dc maşini dc T R C II. Ic execută, ci sectorul dru­
se simte adesea necesitatea interven­ unele piese cum sînt rolele maşini­ dieze deficientele, a adus o echipă tot leh.il. Acum. iarna, din cauză muri dc la slalul popular orăşe­
ţiilor operative, care sînt condiţiona­ lor de îndreptnt pînă la faza de fţ- de lucrători şi in cileva zile a ri­ că drumul n-a lost terminat, circu­ nesc, care n-a mai putut aştepta.
te de aprovizionarea cu piese de nisare-calibrare se pot executa cu dicat pavajul in unele locuri, toc­ laţia autovehiculelor sc lace in Noi insă vom aştepta răspunsul
schimb. strungurile ce le avem in dotare, des­ mai In curbe. Ţoală lumea, şi mai condiţii foarte grele. Oricind. orice conducerii Trustului regional de mnnlo ; 11.20 Cărţi care va aşteap­
De remarcat este faptul că majori­ congestionând secţia mecanici Ba ales şoferii. s-au bucurat că In neatenţie din partea şolcrilor, poa­ canal ruc( b. tă ; 11,45 Doină, doină, cînlec dul­
tatea pieselor de schimb se confec­ mai mult, experienţa a dovedit că slirşit vor avea un drum pe care te provoca accidente nedorite. Te salul cu multă stimă şi căl­ ce ; 13,18 Duete instrumentale de
ţionează in prezent în atelierele com­ la noi se pot executa în bune condi- să poală circula In condiţii bune. Ce-i dc lăcut ? O singură soluţie dură. muzică uşoară ; 15,30 Casa de dis­
binatului şi, o parte, chiar în cadrul ţiiini şi alte piese importante aferen­ Dar după numai trei zile, tocmai există după părerea mea. Tovarăşii GhORGICĂ curi „Eleclrecord" prezintă recita­
secţiei. Prin efortul depus de colec­ te pârtii de ghidare dintre caje, vir- lul sopranei Magda Ianculescu ;
tivul de la întreţinere, s-a reuşit să telnit.elor şam d 16,40 Premiere de operă de-a lun­
sc confecţioneze unele piese deosebit Fireşte, că toate acestea presupun gul anilor : „Aida" de Vordi ; 17,10
de importante cum sînt portlagărele un efort în plus, mai ales în ce pri­ Emisiune culturală ; Răspuns unor
pentru cilindri de lucru la trenul fi­ veşte planificarea şi organizarea Pe urmele materialelor publicate ascultători. Melode de investigare a
nisor de benzi, diferite armături şi muncii, îndeosebi din partea ingine­ opiniei publice ; 18,40 Ritmurile
ghidaje şi altele, care mai înainte se rului Pândo Koslnnofrehi. mecanicul .inema cincinalului ; 19,00 Seară pentru ti­
aduceau din import. şef Dar este o cerinţă imperioasă, neret : ,M-am căsătorit din dra­
Dar, dacă în anul acesta a existat mai ales pentru producţia anului goste" ; Pledoarie pentru sport; Din
preocupare in ce priveşte asigurarea 1967. DEVA : Minunata Angelica (cine­ viaţa tinerelului lumii ; 20,00 Co­
secţiei cu unele piese, altele însă. Tot în scopul asigurării pieselor de matograful „l'atria") ; Depăşirea locviu despre tinereţe ; 23,00 Po-
chiar pentru agregatele de bază, ne schimb este necesar ca într-un timp Cu aproape 2 luni in urmă. ziarul („Arta") ; S1MERIA : Operaţiunea vcslii î pe portativ ;
provoacă multe greutăţi Este vorba cît mai scurt să fie înaintată întreaga nostru a publicat o pagină pe tema Deşi în magazia cooperativei exista „I" („Mureşul"); HUNEDOARA; PROGRAMUL II : 8,15 „Culori şi
de rolele pentru maşinile de îndrep­ documentaţie pentru cuţitele de foar­ „Cum pregătiţi iernatul animalelor" sticlă, nu s-a ocupat nimeni do com­ (Urmare din pag. I) Thcrcsc Desqueyrcux („Flacăra") sunete" — muzică uşoară ; 8.30
tat cuţite la foarfecile de 200 tone feci necesare la fiecare profil şi di­ multe din neajunsurile criticate a- pletarea geamurilor sparte, iar în­ Vizita conducătorilor dc partid şi „Neica-al meu e frumuşel" — me­
(la profilele „U" şi rotundurîle mari mensiune în parte şi mai ales la pro­ tunci fiind acum înlăturate Totuşi, grijitorii au fost nevoiţi să pună — II cunoşteam pe Lăncrânjan dc stat în regiunea Hunedoara („Si- lodii populare ; 9,03 Compozitorii
care s-au resimţit în specia] in lunile filul I, care urmează să fie asimi­ ţn unele părţi continuă să existe de­ paie în ferestre. Intr-umil din graj­ Sliain vă nu se pica line de treabă derurgislul' ) ; CALAN : Aventura eînlâ patria ; 10,05 Actualitatea li­
seplembrie si octombrie a.c), uşile lat în curind. ficiente în ce priveşte pregătirile durile construite în această unitate şi nu am lost de acord cu propune­ („11 Iunie"); PETROŞANI: Iară terară ; 11,30 „Povestea lui Gruia
la alimentarea cuptoarelor (cuprinse Prin urmare, ştrangulările prove­ pentru buna iernare a animalelor, acum ciţiva ani trebuia refăcută rea lui. paşaport în tară străină („Republi­ cel viteaz", suită pentru cvintet de
de altfel in grafic pentru reparaţie nite din lipsa pieselor de schimb pot tată şv cîteva exemple. pardoseala si Ieslea. Nu s-a între­ Am mers în secţie pentru o discu­ ca") LUPENI : Mîine Mexicul suflători şi pian de Grigorc Ghi-
mijlocie din luna mai ac) si altele. fi evitate în bună parte fără prea La cooperative agricolă din Spini, prins însă nimic. Tot aici, deşi graj­ ta cu loan Lâncrănjan. I-ara adresat („Muncitoresc"); Urme în ocean dionescu ; 12,25 Opera săptămînii :
Cele mai mari strangulări însă ne mult efort. Pentru „procurarea" a- dul respecliv este prevăzut cu linio întrebarea : („Cultural"); UKICANI : Crimina­ „Paiaţe" de Leoncavallo; 14.30
provoacă lipsa cuţitelor pentru foar­ ceslor piese se cere doar mai multă i- de pildă, sînt asigurate adăposturile dccovil. evacuarea gunoiului sc la­ — De ce vă pune să lucraţi cînd lul în vacantă („7 Noiembrie"); Folclor muzical din Transilvania ;
feci. care sc execută la secţia meca­ niţiativă şi preocupare din partea necesare. Râu este însă că nu au ce manual. ]a o maşină, cînd la alta ? BAUBATENI : Ciulind în ploaie 15,30 Roza vuiturilor ; 17,30 Ciulă
nică II Pe lingă faptul ci ele nu se celor care răspund de bunul mers al fost luate măsuri pentru executarea De mai raullâ preocupare pentru — Solul benzii nu mă agreează. („0 August"); PAROŞEN1 ; La ora la vioară Constantin Busuioc —
execută la timp. în majoritatea ca­ activităţii de întreţinere şi reparaţii. reparaţiilor stabilite. Astfel, în pio­ adăpostireo animalelor trebuiau să 5 după-ainiază („Energia") ; VUL­ muzica populară ; 17,40 Amfiteatru
zurilor s-au dovedit a fi necorespun­ GHEORCHE DIDOIU nul de producţie s-a prevăzut re­ dea dovodă şi cooperatorii din Tăr- Am avut eu cu el o discuţie, iar CAN : OmicTon („Muncitoresc") ; literar ; 19,05 O figui â remarcabilă
zătoare calitativ Acest lucru ne o- tehnician la secţia laminoare facerea pardoselii, a teslelor, ame­ tăria. Aici a fost ridicat un nou acum „mă freacă" asa cum doreşte... ANINOASA : Cei mai frumoşi ani a folcloristicii româneşti — Con­
bligâ si le schimbăm foarte des, pen­ de profile mijlocii şi benzi najarea decovilului ele. Din toate a- grajd. In interior s-a construit iesle Cine arc dreptate, muncitorul Lăn- („Muncitoresc") ; U V E /E N l : Trei stantin Brâiloiu ; 19,30 Noapte bună
tru că se uzează prematur şi defor­ a CS Hunedoara cestea nu s-a realizat Insă nimic. din belon şi au fost făcute cileva crănjan sau şeful benzii ? Lucrurile paşi pc pâmînt („Muncitoresc' ) ; copii : „Cineva suia poteca" ; 19,50
din amenajările necesare. Pînă la nu sint lămurite. Considerăm că sm PETRI LA : Ultima vacanţă (..Mun­ Transmisiunea concerlului orches­
începutul lunii noiembrie însă, nu­ proceda mult mai bine dacă erau citoresc") ; LONEA : Procesul dc la trei simfonice a Radioleleviziunii.
mai pe o parte a grajdului au fost chemaţi la direcţiune şeful secţiei, Niirnbcrg seriile I şi II („Minerul"): Dirijor, Emanuel Elenescu. Solist
puse geamurile. şeful benzii şi muncitorul in cauză, Muncile lui llcrculc („7 Noiem­ Igor Bezrodnîi (U R S S ) ; 22,30
cu care să se li discutat pe larg, brie") ; ALBA IU L!A : Căsătorie dc
Ritmul lucrărilor dc constructiv făcîndu-se lumină deplină. Scopul Moment poetic. Versuri de Iannis
se desfăşoară cu încetineală si la orei de audientă nu este numai ace­ formă (,.23 August') ; Tunelul („Vic­ Rilsos ; 23,40 Farmecul melodiilor
cooperativa agricolă din Sînlandrct la de a discuta cu oamenii, ci în toria') ; TEIUŞ : Yoyo („Victoria"); — muzică uşoară ;
Deşi s-a prevăzut să fie construită primul rlnd de a le satislace anu­ ZLATNA : Catifeaua neagră („Mun­
citorul") ; SEBEŞ : Cele două orfe­
o îngrâşâtoric de porci, stadiul lu­ mite dorinfe. line („Progresul") ; Tom Jones
crărilor se prezintă doar la faza de („Sebeşul"); AI'OLDUL DE SUS; Televiziune
zidărie. Mare parte a materialelor O situaţie anormală în ceea ce lantomas sc dezlănţuie („23 Au­
necesare sini asigurate, dar consi­ priveşte rezolvarea cerinţelor oame­ gust") : OUAŞTIE: Albă ca zăpada
liul de conducere nu manifestă su­ nilor in orele de audicnie am întil- şi cei şapte saltimbanci („Patria"); 18,00 Emisiune pentru copii şi ti­
ficienta preocupare pentru termina- nil-o la fabrica de cherestea apar- Vizita („Flacăra") ; CUCIR: Cenu­ neretul şcolar: In loc de cinema:
rea acestui obiectiv. tlnînd întreprinderii forestiere din şa — seriile I şi II („Muncitoresc"); filmul „Aventura veselă" ^(III) r
De osemenea. cercetările între­ Sebeş. Aici nu există program du BRAD : Nolre Dame dc Paris Studioul pion ieri lor ; 18,50 Publici­
prinse si practica unităţilor agrico­ audienţe şi nici registru. („Steaua roşie") ; GURABARZA : tate ; 18,58 Ora exactă ; 19,00 Tele­
le au dovedit că menţinerea unul — La noi — spunea tov. Adalherl I ui mărci ursoaice („Minerul") ; jurnalul de seară ; 19,20 Buletinul
potenţial productiv ridicat la anima­ Kont. şeful fabricii de cherestea — HAŢEG : Ultima vacanţă („Popu­ meteorologic : 19.23 Desene anima­
le şi pe timpul stabulatiel este de nn sînt cerinfe prea mari. Mi se so­ lar"); ILIA : In pustiul Patagunîci te ; 19,30 Gong Emisiune de actua­
neconceput fără asigurarea fermelor licită lemne de foc concedii. în­ („Lumina") ; litate teatrală ; 20,00 Clubul tine­
cu apă. voiri. . Este adevărat, ara neglijat reţii ; 21,00 Film : „Fiii marii ur­
Si în această direcţie au fost însă occastă obligaţie dc o organiza au­ soaice" ; 22,40 Telejurnalul de noap­
semnalate uncie neajunsuri care diente. Pe viilor insă ne vom pune te ; 22,50 închiderea emisiunii ;
persistă si în prezent. Astfel, cu la punct..,
vreo lună si ceva în urmă îngriji­ Colectivele întreprinderilor din
torul mulgător Angliei Toma de la regiunea noastră muncesc cu un Timpul probabil
cooperativa agricolă din Balomir no deosebit entuziasm pentru îndeplini­
spunea : „Cînd să le mai ocupi de rea înainte do termen a sarcinilor PROGRAMUL I : G,15 Actualita­
tesălcitul, hrănitul raţional sau mul­ de plan. In viata de zi cu zi, o parte tea agrară ; G,45 Salul voios de PENTRU 24 ORE
sul corect al vocilor cînd numai a- din ei întimpinâ si unele greutăţi, pionier : 8,25 Moment poetic — In­
dăpatul durează peste trei ore?" Gindurile lor sc îndreaptă alunei terpretat de Vasile Gheorghiu ; Vreme neslabilă cu cer noros.
Consiliul de conducere (preşedinte spre director, omul competent. în 9,30 Sfatul medicului : Prevenirea Local vor cădea precipitaţii sub for­
tov. loan Vulcu) nu a luat însă nici măsură să-i ajute. Şi se prezintă în îmbolnăvirii rinichiului ; 10,15 So­ mă de lapoviţâ şi ninsoare. Vintul
o măsură pentru repararea jghea­ audientă Obligaţia conducătorilor lişti de muzică populară : Georgeta va sufla moderat din sectorul nord-
de întreprinderi este să-i primească Angliei si Ion Copil ; 11,00 Frag­ vest şi nord. Tcmperalura aerului
burilor şi introducerea apei în graj­
(işo cum se cuvine si. în limita po­ mente din opera „Lucia di Lam- va fi cuprinsă noaptea intre —5 si
duri. acolo unde îeslelc sînt deja sibilităţilor, să rezolve cerinfele cit mermoor" de Donizelti, cu Merce­ 0 grade, îar ziua între 0 şi -1-5
Drumuri paralele. Foto : N MOLDOVEANU cimentate. mai bine cu putinlâ. des Capsir şi Enzo de Mu no Lo- grade.

Se împlinesc astăzi 48 de ani do declanşator al evenimentelor care vor măsuri în scopul unei cit mal bune de sfîrşît După mărturiile contempo­
cînd un număr de 1.228 delegaţi, re- urma. pregătiri a acţiunilor ranilor, peste 100.000 de oameni s-au
prczenlînd pe românii din fosta mo­ Primele ecouri ale evenimentelor Jn activitatea politică a Transilva­ strins în cetate, pe străzile oraşului,
narhie ouslro-ungară, şl o mare mul­ de lo Viena şi Budapesta încep să niei două tendinţe se fac simtite în pe cimpul lui Horia. Pe la orele 11
ţime de ţărani muncitori, intelectuali, se simtă în Transilvania pe la mij­ acele zile: aj activitatea maselor din zi, delegaţii, sosi ţi în oraş încă
meseriaşi etc., cifraţi la peste 100000. locul lui martie 1848. cînd au loc lo populare româneşti, conduse dc ele­ din ajun. se slring in sala fostei Ca-
strînşî în vechea celole a Bălgra- Arad. Cluj. Timişoara şi Oradea o mente progresiste ca Vasile Goldiş. sine din cetate, constituindii-so in
du lui. au hotărit. pentru totdeauna serie de manifestaţii cu caracter re Ştefan Cicio Pop, Aurel Lazăr. Ion Marc Adunare Naţională. Vasile Gol-
şi în mod irevocabil, Unirea Tran­ voluţionar. Suciu. Tiron Albani, A. Grapini şi Ion diş prezintă. în fata delegaţilor, ra­
silvaniei şi a Banatului cu România. Concomitent, evenimentele se pre­ Crelu core luptă pentru dreptul de portul politic şi proiectul dc decla­
In Iclul acesta oraşul Alba lulia a cipită şi in celelalte două principate autodeterminare a populaţiei din raţie Acum. spune vorbitorul in în­
lost martorul unui mare eveniment româneşti de dincolo de Carpati, iar. în mod holărîl pe drumul făuririi sta­ Lupta românilor ardeleni, sprijinită general de către autorităţile nuslro- Transilvania si b) activitatea elemen­ cheierea discursului său, „să jurăm
consfinţii prin voînlo unanimă a po­ cînd. în Iunie, revoluţia izbucneşte lului unitar naţional România de cercurile progresiste din România, nngare. Sint luate o seamă de mă­ telor retrograde, reprezentante ale credinţă de aici înainte numai naţiu­
porului : înfăptuirea unităţii politice la Bucureşti, noutatea este primita De acum, toate privirile românilor se va duce cu îndîrjire împotriva re­ suri represive împotriva conducăto­ fostelor clase exploatatoare maghia­ nii române, dar lot atunci să jurăm
a românilor de pretutindeni şi con­ cu mult entuziasm în Transilvania. din Transilvania şi din celelalte pro­ gimului dualist şi a politicii acestuia rilor români ardeleni, mergîndu-se re. care nu vor să recunoască credinţă tare civîlizaţiuuli umane. Ci­
stituirea statului unilar-modern Româ­ Forţele reaeţiuni! europene reu­ vincii româneşti aflate sub domina­ de asuprire naţională şi socială. In pină la arestări, amenzi şi condamnări drepturile noastre naţionale, nu sint tă vreme vom păstra aceste credinţi,
nia desăvîrşindu-se astfel, ceea ce nite, protitînd de neînţelegerile in­ ţia străină, s-au îndreptat spre Bucu­ Transilvania şi Banat sint înfiinţau.* la închisoare, suspendarea unor pu­ dispuse să cedeze nimic din vechile neamul noslru va trăi, sc va întări
Mihaî Viteazul reuşise să înfăptuias­ tervenite în rîndurile revoluţionari­ reşti. locul unităţii de acţiune a for­ partidele naţionale conduse de Ilu* blicaţii etc. lor privilegii. Şi fericiţi vor (1 urmaşii noştri pînă
că doar pentru putină vreme, la fi­ lor, reuşesc să înăbuşe în sînge a- ţelor progresiste din toate ţinuturile Măcelarii şi Alexandru Mocioni, parv In sinul monarhici austro-ungarc Spre sfîrşitul lunii noiembrie 19)8, la slirşitul veacurilor". Delegaţii vo­
nele veacului al XVl-lea ceste mişcări. Aşa s-a intîmplat şi locuite de români. tide care, in programele lor, îşi pro­ clasele conducătoare încearcă să- tează apoi, în unanimitate, Unirea
Procesul desăvîrşirii unilătiî noas­ în cele trei principate române. In Următorul pas pc acest drum s-a pun să lupte alături de partidul so- şi continue politica de menţine­ lupta de eliberare naţională a româ­ Transilvaniei, Banatului, Maramure­
tre naţionale a parcurs un drum în­ Moldova si Ţara Românească, reac- făcut la 1877-78. Independenta Rr mâ­ cial-democrat iinpotrivo asupririi na- re intactă a puterii îndreptată nilor din Transilvania atinge punctul şului şi o Ţării Crişurilor cu Româ­
delungat El a necesitat o permanen­ tiunea internă cu ajutorul armate­ niei, deelarală în mod oficial la 9 lionale sî nu vor recunoaşte alipi irapolrivo ţărilor din sud-eslul său culminant. O puternică mişcare nia Rezultatul votului se răspindes-
tă luptă pe plan politic, economic, lor ţariste si turceşti, a reuşit să în- mai 1877, a fost consfinţită pe cimpu- rea Transilvaniei Ia Ungaria. Pentru Europei, polilică ce avea tot mai de mosc, democratică, ridică pe pri­ tc într-o clipă în rîndul maselor care
social si cultural, dusă, de cele mal frîngă revoluţia. In Transilvania si rile de luptă de aceiaşi fii bravi ai acelaşi scop se editează o serie de putini sorţi dc izbîndă în faţa acţiu­ mul plan marile probleme ale viito­ aşteptau pe străzi. De pretutindeni
multe ori, în condiţii vitrege de că­ Ungaria, profitînd de neînţelegerea poporului, ţărani si muncitori, cart» ziare şi reviste ca: Gazeta Transil* nilor din cc în ce mai puternice ale rului poporului român : libertatea de sc aud urale şi strigăte de „Trăiască
tre înaintaşii noştri. Si aici ne gin- dintre revoluţionarii oparlinînd di­ prin jcrtln lor au dat o nouă dova­ vaniei. Telegraîul român. Tribuna, Fa­ maselor populare din cuprinsul impe­ sub jugul imperialismului austro-nn- România Marc". Lumea plînge dc
dim la cronicarii Grlgore Ureche si verselor naţionalităţi şi conducătorii dă de dragoste fală dc tară şi popor milia. Foaie pcnlru minte, inimă şi li­ riului al cărui edificiu se clatină tot gar. Unirea cu România, reforma a- bucurie, peste tot se intonează cin-
Miron Costin, care în scrierile lor revoluţiei maghiare, camarila de lo Pe plan general, în această a doua teratură, Fcderaţiunca, Albina, care moi mult. Ncmaiavind nici o altă grară şi drepturi democratice pen­ tece patriotice, se dansează, se ova­
s-au ocupat dc originea comună, la­ Viena cheamă in ajutor armatei»; jumătate a secolului al XlX-lea. asis­ duc o susţinută luptă pcnlru dreptu­ soluţie pentru a stăpîni evenimentele, tru toate naţionalităţile conlocuitoare. ţionează pină seara tirziu cînd mul­
tăm la o dezvoltare vertiginoasă o e­
tină a tuturor românilor, ne gîndira ţariste. Cu sprijinul lor înfrînge revo­ rile naţionale ale românilor, pregă­ clasele conducătoare din imperiu cau­ In împrejurările acestea şi mai a- ţimile încep să părăsească oraşul, du-
la acea celebră prefaţă a Noului Tes­ luţia maghiară ai cărei conducători, les sub presiunea maselor, Consiliul cînd marea veste pînă in codurile
tament de la Bălgrad unde s-a pus, orbiţi de Interesele lor de clasă st naţional român dc la Arad recoman­ cele mai îndepărtate ale Transilva­
pentru prima dată, de către mitropo­ visînd la crearea unui stat maghiar dă. la 20 noiembrie 1918. proclama­ niei Manifestaţiile si serbările se lin
litul Simeon Ştefan, problema unită- în care să nu existe decit o singură rea Unirii necondiţionate a Transil­ Innl încă multă vreme. Martorii ocu­
Iii limbii si a poporului român. A- naţiune, cea maghiară, nu au accep­ vaniei cu România Pcnlru consfin­ lari carc au fosl la Alba lulia. in
eesti cărturari, prin dragostea pe tat mina întinsă de Avram Iancu ţirea acestui fapt se hotărăşte convo­ acele zile. spun si astăzi că au trăit
care o arată fată de trecutul glo­ în vederea unei colaborări unitare carea unei adunări naţionale, pentru două vicii. Astfel, se încheie o etapă
rios de luptă al poporului nostru, împotriva duşmanului comun : feu­ ziua de l Decembrie, la Alba lulia. importantă in istoria poporului nos­
prin faptele de vitejie ale înainta­ dalismul absolutist oustro maghiar. conomiei capilaliste şi la creşterea sl tind masele pentru marele act al u- tă să iasă din impas prin tirirco tării unde delegaţii, prin votul lor. urmau tru, desăvîrşirea unităţii naţionale,
şilor pe care le relatează în croni­ Cu toate că revoluţia a fost Sn- dezvoltarea clasei muncitoare Apa» nirîi. Un rol Important în ridicarea în războiul mondial. să hotărască. în mod definitiv, soar­ crearea statului unitar România
cilor lor, trezesc idoca latinităţii şi u- frintă şi că perioada ce a urmat se primele organizaţii muncitoreşti pri culturală si naţională a românilor ar­ Angrenată în acest conflict, Austro- ta tuturor regiunilor româneşti din Unirea Ţărilor Române într-un sin­
nitătii poporului nostru, deschizînd caracterizează printr-o lerorare nemai­ mele ziare socialiste. Sînt organizate deleni l-a jucat „Asocialîunea tron- Ungaria primeşle, pe fronturile de fostul Imperiu austro-nngar gur stat, realizată cu conlribuţio ma­
astfel drumul Şcolii ordolene, ai că- întâlnită ideile de libertate naţională si partidele socîal-democrate din silvăneană pcnlru literatura română luptă, lovituri zdrobitoare, lucru ce Zilele care urmează, de aici înain­ sivă a maselor, este un fapt istoric
re» iluştri reprezentanţi, printre care şi de unitate cîstigă tot mai mult te­ România si Ungaria (de la 18G7 şi cultura poporului român", (ASTRA) duce la o ogravore şi mai accentua­ te. sînt o continuă sărbătoare pentru de cea mai mare importantă nu numai
Gheorghe Şincai, Petru Maior si Sa- ren. Românii de pretutindeni conti­ Transilvania nu mai reprezintă o u* procura si „Liga culturală pentru tă a situaţiei interne. In 191G si. mai populaţia românească, un adevărat pentru Istoria Transilvaniei, dar chiar
rauil Micu, au aprins flacăra con­ nuă să lupte pentru libertate şl sin­ nitalc administrativă aparte ea fiind unitatea tuturor românilor*'. (1891). ales, incepind din mai 1917, izbuc­ marş triumfal spre încoronarea luptei şî penlru istoria întregului popor
ştiinţei si demnităţii noastre naţio­ gurul lor tel este unirea tuturor ţi­ alipită IJngoriei), partide care vor care organizează mitinguri si diver­ nesc o serie de greve la Braşov, A- de veacuri prin unire. Alegerile de român.
nale. înăltincî stindardul luptei pen­ nuturilor româneşti. Primele roade ale conduce lupta maselor populare îm se manifestări, atît în tară. cit şi in rad, Timişoara Cluj. Simeria, Reşiţa delegaţi se desfăşoară într-un entu­ „Rod ol luptei revoluţionare dc pe
tru dreptate naţională şi socială luptei se văd in 1859, cînd românii potriva exploatării burghezo-raoşic- străinătate, pentru a face cunosculă si în Valea Jiului. Pe fronturile de ziasm de nedescris, masele cer in întreg teritoriul tării — sublinia tova­
Flacăra aprinsă de revoluţia fran­ de dincolo de Carpati au făcut pri­ resli. peste tot cauza românilor şi dorinţa luptă silualia este tot mai gravă, sol­ cor în cadrul adunărilor populare o răşul NICOLAE CEAUŞESCU, ,n
ceză, de la 1789, nu a mal putut fl mul pas spre constituirea statului no- In anul I3G7, în Transilvania, so lor de a se uni intr-o singură tară daţii nu mai vor să ia parte la osti­ se lin pretutindeni, Unirea. „Nu a- cuvîntul rostit la marele miting or­
înăbusiiâ de către puterile reacţio­ tional român prin unirea celor două încheie pactul dualist între burghezo- Elementele progresiste din rîndu­ lităţi, dczertînd, uneori, în masă. vetl ce căuta acasă fără unire", sau ganizai în piaţa din centrul oraşului
nare ale ..Sfintei alianţe", mişcările principate, Moldova şl Ţara Romă- moşieriinea austriacă si cea maghia­ rile partidului naţional român din In împrejurările acestea revoluţia „Să nu veniţi de Ia Alba fără unire", Alba lulia. cu ocazia vizitei condu­
revoluţionare, dc eliberare naţiona­ neoscă. Vestea unirii s-o răspindil în- ră. Prin acesta ultimele resturi de au Tronsilvania întreprind acţiuni tot mai din octombrie din Rusia a dat o lovi­ iată ce cer masele delegaţilor trimişi cătorilor de partid şi de stat în regi­
lă. devin tot mai dese. Popoarele sc tr-o clipă în toată tara Mulţimea tonomie ale Transilvaniei au fost li­ îndrăzneţe. Aşa este Memorandumul tură hotăritoare vechilor orinduîel» la Marca Adunare. Peste tot se strinu unea Hunedoara — unirea Transilva­
ridică, dînd dîrze lovituri feudalis­ cînto si juca la toate răspîntiile Ho­ chidate. ea fiind, pur si simplu, ali­ difuzat cu ajutorul Ligii culturale de sociale şi politice. Sub influenta ei. adeziuni pentru unire, peste tot sc niei cu România a corespuns unei
mului, cîi şi sistemului reacţionar, ra Unirii. în sunetele muzicii si la pită la Ungaria, împotriva voinţei ma­ la Bucureşti in toată Europa occi­ masele populare din cadrul imperiului fac pregătiri de plecare spre Alba necesităţi isterice imperioase a dez­
voltării poporului român, a constituit
instaurat dc Congresul do la Viena. lumina torlelor. Insusi Karl Marx sa­ jorităţii locuitorilor săi Prin acesl dentală. In manifest se protesleo/ă se pregătesc pentru o ultimă marc lulia. un moment dc uriaşă însemnătate in
Entuziasmul revoluţionar se propa lută unireo spunind îu 1300 că ale­ act odios, sîtuatio maselor populare impolriva alipirii Transilvaniei la Un­ bătălie : sfărimarea lanţurilor cc le- Si lată că soseste şi ziua de 1 De­ procesul de formare a naţiunii, a sta­
qâ cu iuţeală şi în Transilvania, nu­ gerea lui Cuz.n în Moldova si Ţara din această provincie este şi mai garia şi se arată situaţia grea în ou linul încătuşate în robie limpde cembrie. O vi do loamnă lirzie. De lului naţional român. Ea a contribuit
mai că aici, silualia revoluţionară Românească a pecetluit unirea naţiu­ mult accentuată, fiind dublată şi dr care se găseşte populaţia româneas­ mal multe veacuri şi cîstiqarea inde­ peste lol se revarsă spre oraşul de la crearea cadrului necesar pentru
la caro se ajunge nu este determi nii române o crîncenă asuprire naţională, că clin această provincie. pendentei naţional»' la confluenta Mureşului cu Arapoiul progresul economic şi cultural al
uală de scînteîa revoluţionară caro Astfel, prin voin' • maselor, avînd* care tindea să deznaţionalize­ Gercurile ronrlurătoare ale români­ — oraşul unde a fost ridicai pentru ţârii si poporului nostru”.
o încins bătrînul nostru continent in îrunlea lor o scamă de elemente Aceste activităţi nu sînt privite cu lor ardeleni, grupate mai ales in ju­ prima dată, steagul unităţii poporu­ Prof. ALEXANDRU POPA
ea este, pentru toate cele trei prin progresiste, ca urmare a luptei duse ze populaţia românească a Transilva­ ochi buni de către curtea de la Vte- rul ziarului „Românul" din Arad sint lui nostru în urmă cu mai bine de trei directorul Muzeului din Alba
cipate române, mai mult un semnal de veacuri, naţiunea română păşeşte. niei. na. guvernul de la Budapesta şi în in permanentă stare de alarmă, iau veacuri — mulţimea. în valuri fără Inii*