Page 33 - Drumul_socialismului_1966_12

Region:»!£
VI"r!^ c i r :•*!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1
ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI CONSILIULUI

DE STAT, CHIVU STOICA, ÎN ETIOPIA

Preşedintele Consiliului de Stat al (ost însoţit de Bujor Almăşan, mi­ Moldovan, vicepreşedinte al Consi­
Republicii Socialiste România Chivu nistrul minelor, cu soţia, George Ma- liului de Miniştri, Gngore Gcamănu,
Stoica. împreună cu soţia, care la in­ covescu, adjunct al ministrului afa­ secretarul Consiliului de Stat, Corne-
vitaţia Maiestăţii sale Imperiale cerilor externe, cu soţia, de consi­ liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­
Haile Selassie I, a făcut o vizită ofi­ lieri şi experţi. terne,-membri ai Consiliului dc Slat
cială de prietenie în Etiopia, s-a îna­ La sosire, pe aeroportul Bâneasa, şl ai guvernului, conducători de in­
poiat vineri dupâ-amiază în Capitală. erau prezenţi tovarăşii Gheorghe A- stituţii centrale, generali, ziarişti
Preşedintele Consiliului de Stat a poslol, Alexandru Bîrlădeanu, Maxim Au fost de faţă şefii misiunilor di­
Berghianu, Petre Borilâ, Vasile Vîl- plomatice acreditaţi la Bucureşti.
cu, Ştefan Voitec, precum şi Roman (Agcrpres).
Staţia de cercetări pentru secu­
ritate minieră din Petroşani. Labo­
ranta Eva Stern execută analiza
ANUL XVIII. NR. 3715 SiMBATA 10 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI compoziţiei aerului de mină.
Primirea de către tovarăşul

Inaugurarea hidrocentralei Emil Bodnaraş, a lui Friedrich Ebert

primarul general al Marelui Ber

Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru RD Germane, primarul general al
Marelui Berlin, care
nc vizitează
— de pe Argeş — diului Permanent al CC. al P.C.R., ţara la invitaţia Comitetului Execu­
Executiv, al Prezi­
al Comitetului
al oraşului
tiv al Sfatului popular
prim-vîeepreşedinte al Consiliului de
Miniştri
al Republicii
Socialiste
România, a primit vineri la amiază Bucureşti. ★
pe tovarăşul Friedrich Ebert, mem­ Tn aceeaşi zi, tovarăşul Emil
bru al Biroului Politic al CC. a! Bodnaraş a oferit, în cinstea oaspe-
Vineri 9 decembrie — ultima tihJ. şi cca mai emoţio­ M ii şi mii de locuitori ai plaiurilor argeşene au ieşit P.S.U.G., al Consiliului de Stat al tului german, un dejun.
nantă, clin calendarul constructorilor hidrocentralei de în întîmpinarea oaspeţilor încă de la sosirea la gramfa
pe Argeş In această zi, In prezenta tovarăşilor Nicolac regiunii. Aici. conducătorii de partid şi dc stat au tosl
Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer. Alexandru Drăghici, Intimpinad de tovarăşii Petre Duminică, prim-secretar
llie Verdel. Manea Mănescu, a avut loc inaugurarea al Comitetului regional de partid. Sandu Constantin,
acestui important obiectiv energetic al (arii. Eveni­ preşedintele Sloiului popular al regiunii, de reprezen­ Vizitele delegaţiei Partidului
mentul a losl trăit de constructori cu bucuria pe care o tanţii organclot de partid şi de stal raionale, de nume­
prilejuieşte satisfacţia muncii împlinite, cu mindria că roşi oameni ai muncii.
pot raporta partidului îndeplinirea cu cinste a misiunii Comunist din Venezuela
ce Ic-a lost lncredin(ală. (Continuare in pag. a 2-a)
Joi dimineaţa, delegaţia Partidului P.C.R şi Ion Iosefide, secretai al
Comunist din Venezuela, condusă de comitetului orăşenesc de partid.
Cuvîniul tovarăşului ral al Comitetului Central al parti­ al C C, al P.C din Venezuela, a ţinut
In dupâ-amiaza aceleiaşi zile, to­
tovarăşul Jesus Faria, secretar gene­
varăşul Jesus Faria, secretar general
oraşul
dului, a vizitat
Bucureşti,
noile cartiere de locuinţe şi Uzinele în faţa cadrelor didactice şi studen­
.Electronica". ţilor Academiei de ştiinţe socinl-po-
litice „Ştefan Gheorghiu" de pe lin­
In timpul vizitelor, oaspeţii au fost
NICOi.AE CEAUŞESCU însoţiţi de Constantin Vasiliu, ad­ gă C C. al P.C R. expunerea „Situa­
ţia politică din Venezuela şi activi­
tatea Partidului Comunist".
junct de şef de secţie
la CC. al
Dragi lovarăşî. tarea lor, să-i felicit pentru munca E bine să subliniem aceste lucruri
Doresc să încep prin a vă transmi­ pe care au depus-o acum, cînd inaugurăm această mi­
te dumneavoastră, constructorilor hi­ Hidrocentrala de pe Argeş, a doua nunată hidrocentrală ; toate realiză­
drocentralei de pe Argeş şi energe- hidrocentrală mare construită în ţara rile, printre care se numără şi hi­
ticienilor un salut călduros din par­ noastră după cea de la Bicaz, este drocentrala dv., care a cerut mult
tea Comitetului Central al Partidu­ mai mare decît cea precedentă. In efort, dar a fost dată în funcţiune
lui Comunist şi a Guvernului Repu­ viitor, se vor construi altele şi mai înainte de termen, dovedesc capaci­ FAMILII MARI-FAMILII MICI
blicii Socialiste România. La inaugu­ măreţe care vor face cunoscută faima tatea, energia şi forţa creatoare ale
rarea acestei hidrocentrale, operă de şi vor ridica prestigiul constructori­ poporului nostru, ce înfăptuieşte
înaltă tehnicitate, realizată de ingi­ lor şi muncitorilor români. neabătut politica partidului de con­
nerii, tehnicienii şi constructorii din De pe aceste meleaguri, unde cu strucţie a societăţii socialiste.
România, ia parle alături de dv., în­ veacuri în urmă s-au pus bazele O dată cu dezvoltarea economiei, Un contrate denumea metaforic — La început am dus-o greu — pindit care încotro prin [ară. Toţi cole din sat Cu ceea ce primeşte
tregul nostru popor. Ea este nu nu­ Ţârii Româneşti, de unde Argeşul a se ridică continuu nivelul de viaţă familia ca o corabie. O dată con­ ne spune cu o voce blindă Ioan o duc-bine, sînt sănătoşi, au dc ea. veniturile noastre sporesc. In
mai o mîndrie a dv., ci a întregului adus, de-a lungul secolelor, o părti­ al oamenilor muncii, creşte bunăsta­ struită, corabia va porni la drum Moise din Şibot. Nu erau vremu­ todlc. alară de aceasta, am pnmit şi a-
popor. cică de bunăstare pentru cîmpiile rea muncitorilor, ţăranilor şi inte­ lung pe neslirşita întindere de apă rile de azi. Amîndoi eram săraci. — Le duce(i dorul? jutor dc la slat. Cind solia a lost
Realizarea acestei construcţii a ţârii, vor porni acum milioane de lectualilor. In felul acesta, socialismul care este viata. Oceanul vieţii in Nu aveam decit braţe bune de lu­ — Da, deşi ne scriu şi ne vizi­ declarată mamă eroină, am primit
constituit un important examen pen­ kilowaţi-ore care vor aduce energie, dovedeşte că este în stare să asigure scurgerea eternă a timpului va li cru şi altceva nimic. Nc-am înjghe­ tează. gratis o maşină dc cusut şi o fru­
tru proiectanţi, ingineri, tehnicieni şi lumină, contribuind la ridicarea poporului eliberat de exploatare o mingiial de aripa b/indă a brize­ bat anevoie o căsuţă în care să ne — Sinteti o lamilic m/me/onsă. moasă sumă de bani. Apoi eu pri­
muncitori. Cadrul natural, pe cit de României socialiste pe noi culmi de viaţă îmbelşugată şi fericită. Prin lor, dar va li scormonit şi de vin- ducem zilele. Apoi au venit pe lu­ Continuaţi cumva vreo tradiţie 1 mesc in liccare lună 200 lei In­
grandios pe atît de dificil, înalta teh­ civilizaţie şi progres. rezultatele pe care noi le obţinem în turi şi uragane puternice. Dacă va me primii copii. Atunci am prins — Da. Neam de neamul nostru demnizaţie pentru copii. Trebuie să
nicitate la care a fost concepută şi După cum ştiţi, Congresul al IX-lea edificarea socialismului în România, fi bine legată, corabia nu va eşua, mai multă dragoste de violă. Ştiam au avut mulţi copii. In familia lă­ arăt şi sprijinul pe care mi-l dau
realizată această hidrocentrală, au al partidului a trasat un program ne aducem contribuţia la sporirea ci. dimpotrivă, va înfrunta cu cer­ că avem şi noi un rost pe lume, lăiţii meu am lost 5, După cum ve­ copiii mai mari.
ridicat probleme deosebit de com­ vast de dezvoltare a patriei noastre forţei sistemului mondial socialist, la bicie valurile oceanului. ocnlru cine trăi şi munci. Deşi îno­
plexe, au cerut multă ingeniozitate, în următorii cinci ani Sîntem la creşterea încrederii în socialism, do­ Nici nu s-a udat bine corabia şi deţi. eu i-am luat-o înainte. — Nu mi-am putut închipui nici­
competenţă şi tenacitate. Putem spu­ sfîrşitul primului an al cincinalului. vedind câ socialismul creează pentru lată câ pe puntea ei se aud glasuri. tam in greutăţi — copiii au fost — Cu Qiîlia copii, credem că nu odată viata fără copii — nc spune
ne că dv,, aţi dovedit toate aceste ca­ Rezultatele obţinute in 11 luni, am toate popoarele calea spre bunăstare, Au apărut noi pasageri. La început acei care nc-ait descreţit frunţile, duceţi lipsă nici dc ne poli? nlin de insullefire un alt fală,
lităţi, rezolvînd in mod strălucit pro­ putea spline în întregul an, arată că fericire, spre adevărata libertate şi vor privi uimiţi curgerea albastră nc-au dat curaj ne-Qu făcut să Hm — Am o droaie, Pe foţi ii îndră­ Traian Romoşan, mecanic la U.M.
blemele care s-au ridicat în cursul planul a fost îndeplinit în proporţie independenţă naţională a mării, zborul graţios al pescăruşi­ mai tari. să răzbim cu mai multă gim deopotrivă Abia apuc să a- Cugir. Am lost la părinţi mai mulţi
construcţiei Daţi-mi voie să vă feli­ de 102 la sută ■ aceasta demonstrează Doresc în încheiere, să vă urez noi lor. Apoi vor pătrunde incelul cu putere vil regiile şi necazurile pe jung acasă de la serviciu. Mă aş­ Irati şi ştiu cît dc greu ne-a cres­
cit din toată înjma, în numele con­ că planul cincinal corespunde capa­ şi noi succese în activitatea dv. încetul în tainele mării, I le vor care viafa ni le scoica în calc. teaptă întotdeauna cil nerăbdare. cut.. La început m-am gindii să nu
ducerii partidului, pentru realizările cităţii şi forţelor poporului nostru, că Mulţi veţi pleca să lucraţi pe alte smulge, vor învăţa să-i cunoască Dacă n-ar li losl ei, n-am şti, n-am Niciodată nu vin acasă cu mina am decit unul, dar sofia n-a lost
obţinute. Doresc, de asemenea, să el va fi realizat cu succes. şantiere. Unii veţi lucra la minunata legile şi în primul rînd vor învăţa putea să preţuim fericirea pe care goală... Poale vă qlnditî cum am GH .TURCA
felicit organizaţia de partid de pe In cadrul acestui program, ener- construcţie de pe Dunăre, alţii la cea să vîslească. Cu cit va ii mai mare o trăim azi. răzbii cu atitia copii, cum am reu­
şantier, precum şi comitetul regional geticienilor le revin sarcini mari. de pe Lotru, la alte hidrocentrale echipajul, cu alît corabia va putea — Citi copii aveţi ? şit să-i creştem? Să ştili că ne-am G ll. LIIMBF.ANU
şi comitetul raional de partid, care Trebuie să spunem că anul acesta el Fără îndoială că experienţa pe care li' ferită de eventualele stînci în- — Nouă Cel mai mare are 33 descurcat bine. Eu lucrez la U.M.
au contribuit, prin îndrumarea per­ aţi cîştigat-o aici vă va ajuta să re­ tl/nite în calc de ani, iar cel mai mic 12. Şase Cugir şi am un saforiu bun. Sofia (Continuare în pag. a 2-a)
manentă a activităţii pe şantier, la au reuşit să îndeplinească şi să de­ zolvaţi şi mai bine sarcinile complexe Aşa cum am spus mai sus. co­ dintre ei şi-au luat zborul. S-au răs- este membră a cooperativei agri­
îndeplinirea sarcinilor şi le doresc să păşească îndatoririle pe care le-au a-
vut ; aceasta este o garanţie că pia­ care se ridică pe şantierele noî. Sîn­ rabia pornită pe căile mării e ff-
obţină succese şi mai mari pe şanti­ nul de electrificare pe perioada 1966- tem încredinţaţi câ fiecare dintre dv. năra familie. Pasagerii veni(i pe
erul hidrocentralei de pe Lotru, să 1970 va fi realizat cu succes îşi va îndeplini cu cinste datoria, îşi punte sînt copiii. Laolaltă alcătu­
asigure o îndrumare şî mai bună. Am obţinut, de asemenea, rezultate va aduce o contribuţie de preţ la iesc echipajul, adică marea familie.
astfel ineît lucrurile să meargă şi bune în creşterea producţiei agrico­ desâvîrşirea construcţiei socialiste, la No-a lost dat să trăim clipe emo­
mai bine decit aici Noi sintem con­ le Agricultura nu numai că şi-a rea­ bunăstarea şi fericirea poporului ţionante pe puntea a două asemenea
vinşi că organizaţia regională de lizat planul, dar a reuşit să dea o nostru Vă doresc mult succes, mul­ mari „corăbii". Cum era şi firesc,
partid va îndeplini această sarcină. producţie de peste un milion de tone tă fericire, tovarăşi ! Să Arăiti ! ne-au înlîmpinat „comandanţii". In
Aş dori, totodată, să folosesc acest de cereale peste plan, să depăşească jurul lor roiau membrii echipaju­
prilej pentru a exprima mulţumirile planul la toate produsele. Şi în acest (Cuvîniul tovarăşului Nicolae lui. Voie bună, veselie, optimism.
noastre muncitorilor şi inginerilor ce­ domeniu avem toate condiţiile să Ceauşescu a lost subliniat în Vorbim despre începuturi, despre o
hoslovaci, care au executat agrega­ realizăm sarcinile trasate de Congre­ repetate rinduri de aplauzele seric de Intimpturi, despre bucurie WD* — - - • * * * *
tele, cit şi celor care au lucrat la mon­ sul al IX-lea al partidului. puternice şi ovaţiile celor pre­ şi fericire, despre viitor, despre
zenţi). destinul luminos al tuturor.
^ wMj
Conferirea de ordine şi medalii ale Republicii *

Socialiste România unor muncitori, maiştri, însemnări pe marginea consfătuirii v ^ J JM CŞ7
/
tehnicieni şi ingineri din cadrul Ministerului m M
regionale a pomicultorilor ~ M ___. j u p 1
Energiei Electrice
Plin decret al Consiliului de Stat han Gh. Vasile, Moga M. Ion, Simio-
al Republicii Socialiste România neseu A Alexandru, Dorneanu V.
s-au conferit ordine şi medalii unor K. Rudolf, Marcu I. Nicolae, Raicu 0 RAMURĂ CU
Constantin, Dinu I. Nicolae, Filipini
muncitori, maiştri, tehnicieni şi in­
gineri din cadrul Ministerului Ener­ Gh. Constantin ; ordinul „Steaua Re­
giei Electrice. publicii Socialiste România" clasa a Noi pasageri pe corabia vieţii.
Pentru merite deosebite in proiec­ IlI-a tovarăşilor : Rakoşi I. Ladislau,
tarea şi executarea lucrărilor hi­ Sabău T Benone, Ştefan F. Nicolae, LARGI PERSPECTIVE .
drocentralei de pe Argeş, Consiliul Cernescu N. Gheorghe, Decuseară E.
de Stat a conferit „Ordinul Muncii" Nicolae măr mare de specii ca: meri, peri,
clasa I tovarăşilor : Mateescu S. Cris- De asemenea, au fost decoraţi 161 pruni, cireşi şî nuci, iar la Burjuc
tea, Sipiceanu V. Mircea, Cocoş Gh. tovarăşi cu „Ordinul Muncii" clasa a Condiţiile de sol şi climă ale re­ cea realizată în anul 1964 şi de peste merii s-au plantai pe un teren cu Plenara Consiliului regional Hunedoara
Gheorghe, Moraru G. Tudor ; Ordi­ IlI-a, 9 tovarăşi cu ordinul „Steaua giunii noastre sînt deosebit de favo­ două ori mai ridicată comparativ cu exces de umiditate, fapt ce a dus la
nul „Steaua Republicii Socialiste Republicii Socialiste România" clasa rabile pentru dezvoltarea pomicultu- media înregistrată pe ultim ii einci asfixierea pomilor şi apariţia de go­ al Uniunii Generale a Sindicatelor
România" clasa a Il-a tovarăşilor: a IV-a, 20 de tovarăşi cu ordinul rii. Urmărind valorificarea la un ni­ ani. De asemenea, gospodăriile de luri. In alte cooperative cum sînt
Gilbert I. Adalbert, Pâunescu A. Ni­ „Steaua Republicii Socialiste Româ­ vel superior a posibilităţilor existen­ slat au recoltat cu 2000 kg fructe la cele din Unirea, Blandiana, Bejan,
colae : „Ordinul Muncii" clasa a 11-a nia" clasa a V-a şi 272 cu „Medalia te şi înfăptuirea sarcinilor trasate hectar mai mult decit cooperativele Demsuş ele, plantaţiile s-au înfiinţat
tovarăşilor : Gaspar I. Adalbert, Mo- Muncii". de partid, în regiunea noastră s-a a- agricole. Exemplele arătate dovedesc pe terenuri puternic erodate, cu pan­ lori, a avut loc la Deva Plena­ nea, activitatea cluburilor şi ca­
juns ca la sfîrşitul anului trecut li­ câ producţia nu a crescut în mod co­ te de peste 40 la sută, ceea ce a fă­ ra Consiliului regional Hunedoa­ selor de cultură în educarea
vezile de pomi să ocupe 10.534 hec­ respunzător investiţiilor făcute cut ca o parte din pomi să se usuce ra al Uniunii Generale a Sindi­ socialistă a oamenilor muncii.
tare, din care 54 la sută aparţin uni­ Ce factori au determinat existenţa chiar din primul an de plantare. Ca catelor ‘din Republica Socialistă Pe marginea raportului prc/.en
tăţilor agricole de stat şi coopera­ unei asemenea situaţii? Care sînt negativ consemnăm şi, faptul că nu România, la care au participat tat de tovarăşul Vichente Bălan
tiste. Demn de remarcat este măsurile necesare a fi luate în vede­ a existat o concordanţă între produ­ membri ai consiliului regional şi preşedintele consiliului regional
faptul că paralel cu extinderea rea ridicării pomiculturii la nivelul cerea materialului sâditor şi cerinţele alţi invitaţi. , s-au purtat discuţii şi s-au făcut c
suprafeţelor, s-a acordat o atenţie posibilităţilor şi al cerinţelor? . Iată unităţilor. Numai aşa se explică de serie de propuneri privind îmbu
sporită îmbunătăţirii proporţiei între întrebări la care s-a căutat un răs­ ce în acest an la Staţiunea experi­ Plenara a analizat preocuparea nătăţirea muncii organelor si or
specii şi soiuri, aplicării în mai bune puns corespunzător în cadrul consfă­ mentală din Geoagiu s-au produs consiliului regional, consiliilor lo­ ganîzaţiilor sindicale in această
condiţii a complexului de măsuri a- tuirii regionale a pomicultorilor. doar 3000 bucăţi pruni faţă de 40.000 cale şi raionale pentru îmbună­ direcţie.
grotehnice De mare însemnătate este Informarea prezentata şi discuţiile prevăzuţi a se planta în unităţile a- tăţirea muncii cultural-educative In acest scop, plenara a adoptat
că prin terminarea lucrărilor de mi- au reliefat faptul câ organele agrico­ gricole.
cro-raionare s-a stabilit dezvoltarea le şi conducerile unităţilor nu au co­ O influenţă negativă asupra rezul­ de masă. S-a analizat de aseme­ un plan de măsuri.
în perspectivă a pomiculturii în fie­ ordonat cu suficientă răspundere ac­ tatelor obţinute în pomicultură au
care raion, comună şi unitate agri­ ţiunile menite să asigure creşterea exercitat-o şi alţi factori Dintre a-
colă. continuă a producţiei de fructe, pre­ ceştia amintim practica greşită de a Consfătuire regională
Pentru înfiinţarea noilor livezi, ocuparea lor fiind îndreptată îndeo­ se planta suprafeţe mari în primăva­
pe lîngă investiţiile din fon­ sebi spre j extinderea plantaţiilor şi ră, deşi cele mai bune rezultate se
duri proprii, cooperativele agri­ în mai mică măsură spre îngrijirea obţin prin plantările de toamnă. privind creşterea păsărilor
cole au primit credite în va­ livezilor tinere şi a celor aflate pe Apoi, deşi se ştie câ gropile trebuie
loare de peste 4 milioane lei. La rod. După cum se ştie, scăparea din efectuate cu cel puţin 2-3 luni îna­
această sumă se mai adaugă anual vedere a unor asemenea probleme inte de plantare, se obişnuieşte ca ele lei i, la Deva a avut loc o con­ cole şi gospodăriile de stat, po
alte circa 5,5 milioane alocate de la cheie este o mare greşeală, deoarece să se facă pînâ în 2iua plantării, în sfătuire pe tema creşterii păsă­ marginea cărora s-au purtat discu­
bugetul statului în scopul combate­ neajunsurile ivite în această ramură unele cazuri subdimensionate şi su­ rilor. La această consfătuire ou ţii fructuoase. Participanţii la con
rii bolilor şi dăunătorilor în livezile de activitate pot fi cu greu remedia­ perficiale, iar îngrăşămintele se folo­ participat preşedinţi si brigadieri slătuire ou adoptat un plan dc
de pomi. te, cu mari cheltuieli şi după o pe­ sesc doar în mică măsură. In astfel clin cooperativele agricole, specia­ măsuri în vederea îmbunătăţirii
Cu toate acţiunile şi măsurile teh- rioadă îndelungată de timp. Referim de condiţii pomii pornesc tîrziu în lişti din cadrul gospodăriilor de situaţiei in această ramură de pro
nico-organizatorice întreprinse, se du-ne la deficienţele manifestate, tre­ vegetaţie, procentul de prindere este stat crescătoare de păsări şi de ducţie.
constată câ gradul de rentabilitate a) buie arătat câ din partea consiliilor redus şî intrarea pe rod are loc cu la consiliile agricole, preşedinţi ai In încheierea lucrărilor conslă
acestei importante ramuri a agricul­ agricole n-a existat o preocupare sus­ intîrzicrc Lăsarea terenului din plan­ uniunilor cooperatiste, îngrijitoa­ tuirii, tovarăşul George Homoş
turii se menţine la nivel destul de ţinută pentru concentrarea noilor li­ taţii nelucrat sau inţelcnit este o re de păsări, conducători ai unor tean s-a referit pe larg la sarci
scăzut. Rezultatele obţinute de unită­ vezi pe suprafeţe mari, In bazine con­ mare pagubă pentru unităţile agrico­ organizaţii şi instituţii regionale. nile ce revin conducerilor unităţi
ţile agricole fruntaşe, precum şi osci­ sacrate, iar amplasarea speciilor şi le. Din această cauză la cooperativele A luat, de asemenea, parte to­ lor agricole, uniunilor cooperatis
laţiile mari de producţie înregistrate soiurilor nu s-a făcut întotdeauna in agricole din Unirea, Silvaşul de Sus, varăşul George Homostean. secre­ te, consiliilor agricole şi comisii­
de la un an la altul dovedesc câ e- mod judicios. De asemenea, s-au sem­ Toleşli, Crislur, Veţel. Zam şi altele tar al Comitetului regional Hune­ lor de femei în vederea dezvoltă­
xistâ însemnate rezerve pentru dez­ nalai o serie de neajunsuri în produ­ s-au compromis suprafeţe însemnate doara al P.C.R. rii creşterii păsărilor. Totodată, a
voltarea pomiculturii, care nu au fost cerea materialului sâditor, în execu­ de livezi. In total pe regiune 84 la dat indicaţiile necesare înfăptui­
pe deplin valorificate Semnificative tarea lucrărilor de înfiinţare a noi­ sulă din terenurile plantate sînt ne­ In cadrul consfătuirii au fost rii în mod exemplar a prevederi­
în această privinţă sînt următoarele lor plantaţii*şi îngrijirea lor. lucrate sau înţelenite. prezentate referate privind rezul­ lor planului de măsuri adoptat şi
exemple In anul trecut, producţia La cooperativa agricolă din Sintan- N. TlRCOB tatele obţinute în creşterea păsă­ ridicării continue a gradului de
totală de fructe pe regiune a fost cu drei, spre exemplu, pe o suprafaţă de rilor de către cooperativele agri­ rentabilitate a aviculturii.
Lacul <le acumulare al hidrocentralei „Gh. Gheoigliiu-Dcj" dc pc Argeş. peste 22.000 tone mai mare faţă de numai 36 hectare s-a plantat un nu­ (Continuare în pag. a 2-a)