Page 34 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3715

MAUGURMÂ HIDROCENTRALEI DE PE ARGEŞ

Cele mai gingaşe cadouri pe
(Urmare din pag. 1) Ceauşescu se interesează de perfor­ pe Argeş, unde, ca şi la Bicaz, a lu­ vele Congresului al IX-lea al parti­ i-a adăugat plusul de frumuseţe şi care le puteţi oferi celor dragi, cu
manţele tehnico-funcţionale âîe agre­ crat de la început pînă la sfîrşit. La dului a devenit un ideal scump a] armonie al operei sale, prilejuieşte prilejul săihătoritor dc iarnă,
gatelor, are cuvinte de apreciere „nodul de presiune" — a spus el — constructorilor noştri. Asigurăm con­ un schimb de păreri despre viitoa­ sînt CARŢILR
pentru opera constructivă pe care am întîmpinat greutăţi prin care nu ducerea partidului că nu vom precu­ rele amenajări în jurul lacului de In toate lîhrăriile din regiune
In drum spre hidrocentralâ, prin o reprezintă acest „palat" subteran. peţi nici un efort pentru realizarea acumulare. găsiţi cărţile preferate.
toate localităţile străbătute, la Gâeşti. mai trecusem. Stînca avea presiuni ei, ducînd astfel mai departe faima .. Bătălia de pe Argeş continuă. O De asemenea librăriile vă ofe­
Topoloveni, Ştefăneşti, la Piteşti, Luminată ca ziua, sala maşinilor puternice, infiltraţii de apă care n-au tehnicii româneşti. arată lucrările întâlni te la tot pasul ră un sortiment bogat dc jucării
Curtea de Argeş, conducătorii de — lungă de peste 100 de metri şj cedat pe tot parcursul lucrării. Ga­ în tot cursul drumului. Căci ridica­
lată de aproape 25 — destramă prin
partid şi de stat au fost salutaţi cu arhitectura ei simplă şi îndrăzneaţă zele provenite de la sudură, apa, Intr-o atmosferă însufleţită, întîm­ rea barajului de lo Vidram şi ame­ distractive, agende, discuri, sti­
entuziasm de zeci dc mii de cetăţeni. imaginea pe care o avem, îndeobşte, presiunea muntelui ne opreau dese­ pinat cu puternice aplauze şi urale. najarea lacului de acumulare au louri, creioane mecanice şi alte
am dat înapoi.
ori în loc. Dar nu
a luat cuvîntul
Nicolae
tovarăşul
articole ce se pot oferi drept ca­
• Oaspeţii se îndreaptă spre Curtea despre subteran. Sursa impresiei e Sarcina trasată de partid de a ter­ Ceauşescu, secretar general al C.C. creat posibilitatea valorificării în douri.
de Argeş. Nu departe de şosea, in- alimentată de diverse elemente care mina la timp lucrarea ne însufleţea, al P.C.R. continuare, in condiţii avantajoase,
fruntînd timpul, stă de veghe legen­ concură fericit la crearea unei ambi­ sporea eforturile noastre. In brigada a potenţialului energetic al rîuluî LIBRÂRIA:CASA CADOURILOR
dara construcţie a Meşterului Manole anţe de lucru plăcute. Vasta boltă, noastră sînt mulţi comunişti, care, După miting, conducătorii de partid Argeş în sectorul cuprins între
şi a oamenilor săi, simbol al geniu­ aflată la 16 metri înălţime, e alcătui­ prin exemplul lor în muncă, prin şi de stat s-au îndreptat spre barajul Oeşli şi Piteşti: Astfel, se află în di­ *.yi\£\%urr.<j
lui creator al poporului nostru. Ur­ tă din plăci de aluminiu casetate. dăruire fără rezerve, au atras după de la Vidraru. Drumul (âiat în stîn- ferite stadii de construcţie în aval W/rVwit»#. /• > * * * ^ -
maşii celor „nouă meşteri mari / cal­ Fâţă-n faţă, un perete a fost placat ei întregul colectiv, câlindu-1 în lupta că, arcuit îndrăzneţ peste prăpâstîi, patru centrale ce vor avea, în final, «»V? ittţUr*- rUf+HX* aaB.-Vv» *v
fe şi zidari/cu Manole zece/care-i cu mozaic ceramic în nuanţa cu greutăţile. Sîntem gata pentru ieşind la lumină din adîncuri de o putere totală inslalalâ de G0 de
şi întrece" / sînt temerarii construc­ noi sarcini pe care partidul le va piatră, pentru a se pierde din nou. mii kilowaţi cu o producţie anuală
tori de astăzi, care duc mai departe fundului mării, iar un altul cu plăci pune în faţa noastră. ne poartă din culme în culme, pînă de energie de 120.000000 kilowaţi-
energia talentul şt hărnicia poporu­ de aluminiu înalte, care apar ca o unde crestele şi-au apropiat umerii ore. De asemenea, în amonte de hi­
lui român, încrustate pentru viitori­ infinită suită de ferestre filtrînd ra­ Muncitorul Constantin Niculcscu, datorită marelui baraj. ConCurînd drocentrala „mamă", se construiesc
me în steiurile supuse ale Cheilor zele luminii. Frontoanele, din traver- unul dintre sutele de tineri argeşeni natura, oamenii au clădit aici un două hidrocentrale „pui", care vor
Argeşului. Aici, pe argeşenele locuri, tin de Borsec, dau monumentalitate. care s^au format şi au crescut o dală „munte" dc cinci sule de mii de me­ folosi diferenţele mari de nivel in­
pe care le străbat conducătorii de Grija faţă de condiţiile de muncă ale cu şantierul hidrocentralei, şi-â ex­ tri cubi de beton, din care s-ar fi tervenite între apele nurilor Topo-
partid şi de stat, însoţiţi de urările energelicicnilor este întregită prin primat mîndria pe care o împărtă­ putut face o şosea pe distanţa Argeş- log-Cumpâna şi iacul Vidraru. La
calde ale oamenilor, s-a transmis existenţa unei instalaţii automate de şesc miile de constructori de a putea Bicaz. Barajul, înălţat lîngă sălaşele Cumpănita se construieşte o hidro­ DIRECŢIA REGIONALA TRANSPORTURI
climatizare.
spune că în corpul barajului este şi
simbolic, din generaţie în generaţie, o părticică din munca lor. El a mul­ vulturilor, reprezintă o mare investi­ centrală subterană cu o putere însla-
mesajul străvechilor meşteri, opera Sus, în sala de comandă, care are ţie de energie, pasiune şi eroism co­ lală dc 5.000 IcW. O alta, de aceeaşi
lor este ridicată la scara zilelor noas­ un perele de sticlă, iar ceilalţi aco­ ţumit tovarăşilor săi pentru încre­ lectiv. Scurt popas pe creasta bara­ putere, se înalţă pe rîul Vîlsan. Dar
tre, prin înălţarea unor cetăţi ale periţi cu furnir de paltin, se află derea de a fi prim it în rîndurile jului înalt de 165 metri — cotă care avantajele hidrocentralei de pe Ar­
luminii de proporţiile celei de pe creierul electronic al hidrocentralei, membrilor de partid. Pe şantier îl situează pe locul 9 în lume în rîn- geş sînt numeroase : formarea Jo­ AIIT8 HUNEDOARA - DEVA
Argeş. alcătuit din 40 de kilometri de ca­ mi-am întemeiat familia — a adău­ dul construcţiilor de acest gen. E de cului de acumulare are implicaţii di­
bluri. gat tînăruî muncitor, ea face acum reţinut, printre altele, originalitatea
Ce splendidă replică a istoriei ! parte din marea familie a construc­ soluţiei constructive — în arc dublvi recte şi asupra agriculturii, dind po­
Sus, pe culmea Cetăţuii, se profilează Aici, în faţa tabloului de comandă torilor, de care ne simţim legaţi şi şi care se caracterizează printr-o sibilitatea irigării a o sulă de mii dc recrutează
ruinele linei construcţii a lui Vlad are loc o convorbire între conducă­ pe care o vom urma pretutindeni rezistenţă ridicată şi un coeficient de hectare şi redării în circuitul econo­ tineri pentru şcolile de şoferi profesionişti din (ară.
Ţepeş, iar dedesubt, în inima acelu­ torii de partid şi de stat şi construc­ unde partidul ne va chema. securitate sporit mic a unor mari suprafeţe amenin
iaşi munte, cel mai important obiec­ tori şi mont ori. Din cuvintele pline ţaţe de viituri, permite acoperirea Condiţii de înscriere:
tiv energetic din acest an de început de modestie ale muncitorilor şi spe­ A vorbit apoi directorul grupului Privirile îmbrăţişează larga pano­ necesarului de apă potabilă şi de apă
al cincinalului — hidrocentrala. Noul cialiştilor. din dalele şi cifrele înfă­ de şantiere Lotru, Gheorghe Cocoş. ramă a lacului de acumulare, în care industrială a Capitalei şi a oraşului — să fie absolvenţi a cel puţin 4-8 clase a şcolii generale;
izvor de forţă desferecat constituie ţişate cu liniştea celui stâpîn pe me­ Astăzi — a spus el — cînd Hidro­ s-au strîns, veritabil tezaur hidroe­ Piteşti. — să aibă limita de vîrstă între 17 ani şi şase luni şl 35 ani;
încă o mărturie grăitoare a justeţei serie, pe forţa tehnicii moderne, se centrala de pe Argeş se inaugurează, nergetic, circa o jumătate de miliard
politicii de industrializare socialistă desprinde ideea că hidrocentrala de de metri cubi de apă. S-au îngemă­ ★ — să aibă domiciliu stabil în regiunea Hunedoara;
a ţării, a eforturilor partidului şi pe Argeş constituie o nouă treaptă raportăm conducerii partidului, cu nat şuvoaiele Argeşului cu ale altor In încheierea vizitei, conducătorii — să nu fie calificaţi în vreo meserie.
statului nostru pentru dezvoltarea de afirmare a măiestriei constructo­ un sentiment de mîndrie, că lucrări­ rîuri — Topolog, Vîlsan, Doamnei, de partid şi de stat au luat parte,
bazei energetice. rilor noştri, a energeticii româneşti. le la Hidrocentrala Lotru au fost Cernat — captate cu ajutorul unui împreună cu constructorii şi monto- Menţionăm că cea mal marc prioritate o au tinerii născu(I in
De la proiect pînă la montarea uria­ anul 1947.
In acest decor natural, de o tulbu­ şelor agregate, istoria construcţiei demarate cu succes. Constructorii a- păienjeniş de galerii mâsurînd peste rii, la o masă tovărăşească organi­
rătoare măreţie, mii de constructori consemnează realizarea unor soluţii 28 de kilometri. Este cea mai eficien­ înscrierile pentru şcoală sc fac Ia autobazele din Deva, Alba
şi locuitori ai Argeşului salută cu tehnice şi metode de lucru originale cestui nou obiectiv au adus cu ei ex­ zată cu prilejul inaugurării hidro­ îulia, Petroşani, Brad, Sebeş, Hunedoara şl Haţeg.
dragoste sosirea conducătorilor de în înălţarea barajului, în străpun­ perienţa Bicazului, a Argeşului, ceea tă soluţie de acumulare a apelor rea­ centralei.
partid şi de stat în mijlocul lor. Sînt gerea stîncii în condiţii de mare ce ne dă convingerea că vom reuşi lizată pînă acum în ţara noastră. Informaţii suplimentare se primesc la autobazele stts-men-
de faţă, la intrarea în hidrocentrală, presiune, în montarea unor utilaje să terminăm această lucrare într-un In depărtare scapără culmile înze- VICTOR VÎNTU ţfonate.
Emil Drăgâneseu, ministrul energiei de mari proporţii cu o înaltă pre­ ADRIAN IONESCU
electrice, Octavian O roza, adjunctul cizie — adevărat tezaur de experi­ timp scurt şi la un nivel tehnic ri­ pezite ale Făgăraşului Splendoarea
ministrului, Nîcolac IViunescu, direc­ enţă pentru viitoarele şantiere. dicat. Sarcina trasată prin Direcţi- acestui colţ de natură, căruia omul ALEXANDRU BRAD
torul grupului de şantiere al hidro­
centralei. Cinstirea muncii constructorilor a
Ascensorul coboară cu repeziciune avut loc într-un cadru solemn, ime­
in centrala subterană, locul preface­ diat după ieşirea din subteran, în
holul de marmură al centralei.
rii apelor Argeşului într-un riu de o m m
energie şi lumină. Doar ceva mai In prezenţa conducătorilor de CI! LARGI PERSPECTIVE
mult de două minute durează călă­ partid şi de stat, muncitori, ingineri
toria spre inima muntelui, de-a' lun­ şi tehnicieni au fost decoraţi pentru
gul vastului cilindru de beton adine merite deosebite cu înalte ordine ale de Baiîlafe traffisp >i iu ri
de peste o sută de metri, în peretele Republicii Socialiste România. (Urmare din pag. I) a lucrărilor în pomicultură, punerea dată o deosebită atenţie executării
căruia sînt încrustate 614 trepte. Ne Inmînînd distincţiile, vicepreşedin­ gropilor sau desfundării terenului şi
aflăm într-un palat subpâmîntean, tele Consiliului de Stat, llie Murgu- la dispoziţia acestora a unor cantităţi procurării materialului sădilor. Este ANGAJEAZA:
unic in felul său, o visterie a ener­ Icscvi, i-a felicitat pe cei decoraţi în Subliniem ca nogativă şi tendinţa mereu sporite de îngrăşăminte şi bine, de asemenea, ca în fiecare u- — lăcătuşi scutieri;
giilor înalte. Aici, spre inima pâmîn- numele C.C. al P.C.U, Consiliului de unor unităţi dc a face economie la substanţe chimice, definitivarea în nitate să se creeze echipe sau bri­
tului, au fost îndreptate apele Arge­ Stat şi al guvernului. A răspuns ing. zilc-muncâ prin ncexccutarca lucrări­ cel mai scurt timp a studiilor între­ găzi specializate pentru executarea — electricieni auto;
şului, pentru a pune în mişcare tur­ Mireea Sipiceanu. lor dc îngrijire a livezilor. Aceasta a lucrărilor în livezi. In acelaşi timp — electricieni utilaje;
binele, pe o nouă „albie", subpămîa- Apoi, conducătorii de partid şi de dus la apariţia de goluri în plantaţii prinse în vederea dezvoltării pomi- se cere ca aportul Staţiunii experi­ —- tractorişti-rutierişti;
leană, de 11 km, operă de artă ingi­ stat au înscris pe prima filă a cărţii care în raioanele llia şi Haţeg depă­ culturii sînt cîţiva din factorii care mentale din Geoagiu la generaliza­ — tinichigiu auto;
nerească ce a presupus rezolvarea u- de aur a hidrocentralei următorul şesc IC la sută. asigură ridicarea pe o treaptă supe­ rea în producţie a rezultatelor pozi­
nor probleme dificile. te xt: O situaţie nesatisfăcâtoare a exis­ rioară a acestei importante ramuri a tive să fie mai substanţial. De ase­ — mecanici utilaje;
Bolţile impunătoare ale centralei „Intrarea în funcţiune a Hidrocen­ tat şi în privinţa culturilor interca­ agriculturii. înfăptuirea sarcinilor menea, staţiunile de maşini şi trac­ — mecanici dizelişti;
subterane se orcuîesc deasupra noas­ tralei de pe Argeş — realizare de late în plantaţiile de pomi. In loc să puse de partid în faţa pomieultorilor toare sînt chemate să-şi sporească e- — mecanici auto;
tră, trezind admiraţia faţă de eroica seamă în opera de industrializare şi se cultive plante prăsitoare de talie necesită insă creşterea răspunderii şi forturile şi interesul pentru îndepli­ — casier m ărfuri;
muncă a celor care au tăiat în slîncă de ridicare economică a României, joasă, la cooperativele agricole din preocupării organelor agricole, a con­ nirea în mod exemplar a sarcinilor
aceste magistrale scăldate in lumini este o mărturie edificatoare a capa­ Benic, Deva, Cristur şi Sîntandrei în ducerilor unităţilor agricole şi a ţă­ ce le revin în sprijinirea cooperati­ — revizor tehnic;
fluorescente. Zeci dc mii de metri cităţii creatoare şi a spiritului con­ livezi s-au însâmînţat grîu, orz sau ranilor din zona de deal şi munte velor agricole în aplicarea complexu­ — impiegat de mişcare;
cub» de steril au trebuit să fie scoşi structiv al poporului nostru. lucernâ, ceea ce n-a permis aplicarea pentru aplicarea întocmai a comple­ lui de măsuri agrotehnice ce se iau — contabil I ;
la ziuă, zeci de mii de metri cubi dc Felicităm călduros pe proiectanţi, corectă a tratamentelor fito-sanitare, xului de măsuri agrotehnic specific în vederea sporirii producţiei de — tehnician I ;
beton au stăvilit îndărătnicia mun­ ingineri, tehnicieni şi mvincitori pen­ favorizînd astfel degradarea treptată plantaţiilor de pomi. Există condiţii fructe.
telui. Infiltraţiile de ape şi de gaze. tru hărnicia, ingeniozitatea, compe­ a plantaţiilor şi deprecierea calităţii depline pentru ca deficienţele semna­ Eficienţa învăţămintelor preţioase — şoferi gradul I şi II.
Fiecare pas atît de simplu parcurs tenţa şi abnegaţia Cu care au mun­ fructelor. La cele arătate mai adău­ late să fie înlăturate în cel mai scurt desprinse la consfătuire va trebui să Doritorii se vor adresa la sediul secţiei din comuna Cristur,
acum a fost cucerit într-o aspră în­ cit şi au realizat acest monumental găm şi faptul că utilajul şi aparatura se concretizeze in fiecare raion, co­ Şantierul secţia utilaj transport.
cleştare de brigăzile de mineri con­ edificiu enevgelic. Realizarea bara­ existente nu sînt folosite în mod ju­ timp. De aceea, încă de pe a- mună şi sat în iniţierea de acţiuni şi
duse de comunişti încercaţi ca Pavel jului de la Vidraru şi a Hidrocentra­ dicios, tratamentele împotriva bolilor cum se impune luarea unor mă­ măsuri tehnico-organizatorice care să
Oţet, Gheorghe Fasole, Alexandru lei „Gh. Gheorghiu-Dej" sporeşte po­ şi dăunătorilor aplieîndu-se incom­ suri menite să asigure o efi­ aibă drept rezultat îmbunătăţirea
Farcoş, Augustin Duruş — dintre tenţialul energetic al patriei, contri­ plet sau superficial. cienţă sporită investiţiilor care substanţială a activităţii pomiculto-
atîţia vrednici constructori ale căror buind la progresul său industrial, la Lucrările consfătuirii au scos în e- se fac în domeniul pomiculturii. rilor, creşterea continuă a producţiei
fapte îşi păstrează oici rezonanţa. creşterea rodniciei ogoarelor argeşe- videnţă şi alte aspecte negative. Din­ de fructe şi ridicarea la un nivel co­
La intrarea în sala turbinelor, in­ ne, aduce razelq electricităţii în noi tre acestea amintim necesitatea asi­ In vederea realizării celor peste 1.000
ginerul Nicolae Decuseară, conducă­ localităţi. gurării unor condiţii mai bune de va­ hectare plantaţii pentru anul viitor, respunzător a gradului de rentabili­
torul şantierului de montaj, rapor­ Adresăm colectivului hidrocentralei lorificare a fructelor, construirii de din care 700 hectare au rămas din tate a acestei importante ramuri de LUNA CADOURILOR
tează conducătorilor de partid şi de urarea de succes deplin în exploata­ spaţii pentru depozitarea lor, găsirii toamna acestui an, va trebui acor­ producţie agricolă.
stat: „Montajul întregii hidrocentra­ rea raţională, la un înalt nivel eco­ unor forme corespunzătoare de co­
le a fost termînot cu 26 de zile îna­ nomic, a modernului complex ener­ interesare materială a lucrătorilor Vizitaţi magazinele O.C.L. Industrial din Hunedoara, Călan,
inte de termen. Ultima turbină, din getic inaugurat astăzi pentru a da din pomicultură şi ridicării califică­ Teliuc şi Gheţar. Bine aprovizionate, de vă pun Ia dispoziţie un larg
cele patru aflate în funcţiune, aş­ patriei cît mai multă energie şi lu­ rii lor profesionale. T>a problemele
teaptă să fie pusă în sarcină". mină". amintite s-au referit pe larg în cu­ sortiment de textile, confecţii, tricotaje, articole de galanterie, în
Directorul hidrocentralei, Panteli- Evenimentul inaugurării hidrocen­ vîntul lor tovarăşii: Ion Iurian, in­ călţăminte, articole clectro şl mctalo-casnice.
mon Cîrtiţâ. prezintă conducătorilor tralei s-a încheiat printr-un miting giner la cooperativa agricolă din Ro- II
de partid şi de stat caracteristicile care a prilejuit o puternică manifes­ moşel. ing. Matei Suciu, vicepreşe­
tehnice ale centralei. tare de dragoste fată de partid, de dinte al Consiliului agricol raional
La invitaţia constructorilor şi mon- încredere nestrămutată în călăuza Alba, Dumitru Pricâ, cercetător la
torilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu înţeleaptă a poporului pe drumul în­ Staţiunea experimentală Geoagiu, (Urmare din pag. I) — Copiii cer multă bătaie de
Drâghiei Drăghici, brigadier la G A S
taie panglica inaugurală. Apoi, se- floririi României socialiste Apoldul de Sus, Nicolae Feneşer, pre­ cap — ne declară A.P., tehnician
cretorul general al CC. al P.C.U. în­ In cuvîntul său, Nicolae Pâunescu, şedintele cooperativei agricole din de acord. Am ascultat de ea şi ta U.M. Cugir. Ei te opresc să
toarce manela de la tabloul de co­ directorul general al grupului de Bucerdea, Burtmes Toma, brigadier nu-mi pare râu. Cred cd nu ml-aş guşti din plăcerile pe care (i le o-
mandă, punînd în sarcină cea de-a şantiere, a subliniat că aici la Argeş la cooperativa agricolă din Gîrbova li iertat niciodată greşeala asta. lerâ viata. O dală cu venirea pri­ poeţilor noştri contemporani ;
patra turbină. s-au calificat 3000 de muncitori. şi alţii. — De ce consideraţi cd ati ti mului copil s-a terminat şi cu dis­ 10 23,57 In ritm de dans.
Buletine de ştiri şi radiojurnale:
Este ora 10,27. Şantierul a fost o adevărată şcoală tăcui o greşeală? tracţiile. De ce să te legi la cap 5.00 • G,00 ; 7,00 ; 8,00 , 10,00 ; 12.00;
Argeşul a devenit un nou şi pu­ a tăriei de caracter şi voinţei, unde + — Dacă am ti avut un singur dacă nu te doare? Apoi ei te opresc 14.00 j 16,00; 18,00; 20,00; 22,00;
ternic afluent al sistemului energe­ s-au formât constructori ale căror copil, am li ajuns sâ-J răsfăţăm, ar să te realizezi ca personalitate. :î3,S2 (programul I); 7,30; 0,00;
tic naţional. Este destinul contempo­ fapte de muncă şi viaţă vorbesc de Sinlelizînd dezbaterile consfătuirii, li devenit un om cu toane, o lire — Dar viafa a demonstrai că şi
ran pe care i l-a făurit socialismul, la sine despre chipul omului nou, tovarăşul inginer Aurel Nistor, pre­ singuratică. Cu cit ai mai mulţi co­ marile personalităţi, geniile au a- 11,00; 13,00; 15,00; 17.00; 19.00.
în condiţiile căruia resursele natu­ hotărît să înfăptuiască consecvent şedintele Consiliului agricol regio­ pil, cu atil silit mai mari bucuriile. vul copii şi l-au iubit cu o neţăr­ 21,00; 23,00; 0,52; 1,52 (progra
rale ale ţării cunosc o valorificare politica partidului. Experienţa lor nal, s-a referit pe larg la sarcinile ce Şi unde-s copii mulţi, creşterea lor murită dragoste. mul II).
complexă superioară. Cu puterea ce­ este folosită în prezent la Porţile de revin pomicullorilor din regiunea e mai uşoară. E deajuns pînă se — ? I
lor 4 grupuri ale sale, totalizînd 220 noastră în perioada cincinalului In­ tace unul dintre ei mare şi după — Aţi hotărit chiar să nu aveli
megawaţi, Hidrocentrala „Gh Ghcor- Fier, Lotru şi pe alte şantiere. Asi­ tre altele, vorbitorul a subliniat faptul aceea totul merge mai bine. niciodată copii? lld e viriq rih
ghiu-Dej" va pulsa anual, pe arte­ gurăm conducerea de partid şi de câ în regiunea noastră există posibi­ — Nu ne-ati spus citi copii a- — Cine ştie, poate mai tirziu..
rele reţelelor de înaltă tensiune, 400 stat — a spus vorbitorul — că vom lităţi pentru extinderea plantaţiilor vefl? PROGRAMUL 1: 5.40 Program
milioane kilowaţi-oră Ea va aduce munci cu aceeaşi abnegaţie pentru de pomi în masiv pînă la circa — M-am luat cu vorba şi am ui­ — Nu am timp pentru aşa ceva muzical dc dimineaţă; 0,15 Actua­ 18,00 Pentru copil şi tineretul
18000 hectare. In acelaşi timp va
o substanţială contribuţie la sporirea trebui să crească în mod considera­ tat. Am 0 copii: 4 tete şl 2 M ieii. — ne răspunde A.S., inginer la a- litatea agrară ; 6,45 Emisiune pen­ şcolar: Peripeţii cu un balaur,
forţei energetice a patriei. realizarea la termen şi în condiţiuni — Care credeţi că e cea mal ceeaşi uzină. Sini extrem dc ocu­ tru pionieri ; 3.00 Sumarul presei ; dezgheţat. Intîlnire cu eroi din fil­
Clipe de intensă emoţie. Tovarăşul superioare a tuturor hidrocentralelor bil producţia de fructe, în scopul sa­ mare bucurie a unor părinţi care au pat. Nu-mi văd capul dc treburi. 8,10 Cîntcce şi jocuri populare; me româneşti. „Neamul Soimăreş-
Sofia trebuie să-şi dea definitivatul
Nicolae Ceauşescu felicită, strînge prevăzute a se construi pe valea A r­ tisfacerii necesităţilor populaţiei şi a mulţi copii? Asta ne-ar mal trebui, sd avem şi 0,30 La microfon, melodia prefe­ tilor0 ; 18,50 Publicitate; 18,58 Ora
mîinile constructorilor şl montorllor, geşului. cerinţelor pentru export, precum şi — însăşi taplul cd-i au. Vă spun un copil rată i 8,35 „De prin sale adunate'* exactă; 10,00 Telejurnalul dc sea­
ră; 19,20 Reportaj filmat al vizi­
oameni care au lucrat cinci ani la A luat apoi cuvîntul brigadierul in vederea sporirii contribuţiei pomi- sincer mi se umple inima de bucu­ — Lucra(i la vreo invenţie sau — program de muzică populară ,- tei preşedintelui Consiliului dc
rie cind vin de undeva acasă ş i'
geneza acestei opere, unice în felul ei. Ghcorgho lordachc, care a mărturisit eulturli la consolidarea economico- ei mă aşteaptă să le aduc cile ceva. inovaţie? 11,20 „Te port în gînd“ — muzică •Stal al Republicii Socialiste Româ­
uşoară,* 12.10 Muzică din opere,-
In timp ce este străbătută sala tur­ bucuria fără margini pe care o în­ organizatorlcâ a unităţilor agricole. Vin toţi In jurul meu şi nu ştiu pe — Da! 13,30 Intîlnire cu melodia popu­ nia Chivu Stoica şl a soţiei salo In
— Si cu cc v-ar împiedica exis­
binelor, unde se simte pulsul mari­ cearcă el şi ortacii săi, acum la ter­ Dotarea în continuare a unităţilor care să-l mingii mai iutii. Atunci tenta unui copil? lară şi interpretul preferat; Etiopia i 19,40 Colecţii, colecţio
lor energii, tovarăşul Nicolae minarea lucrărilor hidrocentralei de cu mijloace moderne de mecanizare li cuprind pe to(i In braţe. Inchi- 15,00 Orchestra de muzică popu­ nari, pasiuni; 20,00 Tele-enciclope-
puiti-vă şase zlmbete, unul mai cald — Iţi cerc multă muncă, timp, dia ; 21,00 Gala do la Alhambra
ca altul, şase Inimi care bat pen­ nervi. lară a ansamblului „Ciprian Po- (Paris). Spectacol de varlctălî des- j
tru tine. Parcă exişti In fiecare din — Cunoaştem o mulţime de in­ rumbesen" din Suceava; 16,30 lăsurat sul> auspiciile fondului In
el. Nu cred să lie fericire mai ma­ gineri care au 3-4 copii şt care au Emisiune muzicală de la Mosco­ ternalional a] Naţiunilor Unite
re pe lume. declt să dai viată u- realizat invenţii de marc răsunet. va i 17,10 Oameni de seamă — Mi pentru ajutorarea c o p iilo r 22,4:
nui copil, să-l creşti, să lie de fo­ — Se poale, dar.,. ron Coslin; 18,03 In jurul globu­ Studioul Mic : „Nu închide telcfo
los familiei şt tării. Deci iată, de ce la bordul aces­ lui; 18,40 Ştiinlă. tehnică; 20,00 nul". Sa-.iariul dc Radu Stănescii ,
Ne-a lost dat să auzim pe pun­ tor corăbii nu urcă /rasageri. După Radiogazeta de seară; 21,05 Unda 23,10 Filmul serial „Baronul",- 24,ou j
veselă Comici vestiţi ai mîerofo
ţile celor două „corăbii" cuvinte cum afirmă ei, copiii le-ar strica nului: Mircoa Cnşan ; 22,20 Din Telesport ,■ 00,10 Telejurnalul d<
calde. încălzite ta para celor mai pacea şi liniştea, i-at incomoda, i-ai nou dans. noapte; 00.20 închiderea emîsiu
nobile sentimente umane. Mîndria împiedica să-şi trăiască viata. în­
cu care au lost rostite e copleşi­ gustă optică despre familie şi PROGRAMUL 11 : 7,55 Îmi place
toare. Din vorbele lor simple, ros­ viatul să cînt ; 9,44 De la un vals la al­
tul ; 10,20 Duete din operele lui
tite cu e mol ie. din gesturile lor fi-, Sînt tineri. Au de toate. Aparta­ Rossjni; 12,00 „Ţară. strămoşească Timpul ţfjobabil
reşli, am desprins că însăşi raţiu­ mente conlotlabilc, venituri bune.
nea de a li. de a exista, de a trăi Munca te aduce satisfacţii. învaţă. glie'* — program de cîntece pa­
sînt copiii. Fără ei viata n-ar li caută să se aulodepăscască. să se triotice; 12,10 Revista revistelor
viaţă, bucuria n-ar li bucurie şi perfecţioneze. Frumoşi Dar toate economice 12,47 Melodii popu­ PENTRU 24 ORE
fericirea n-ar li fericire. acestea pălesc Iară căldura si lu­ lare interpretate do Ana Pacalins Vreme umedă, cu cerul mai mult
De la ţărm se avinlă spre larg mina pe care o aduc in cămin co­ şi Georgo S'irhu i 13.30 Concert acoperit Vor cădea precipitaţii sub
multe corăbii. Pe un*le urcă nu­ piii. Toate citv sint st se vor mai fa­ do prînz; 15,10 Muzică uşoară pe lormă dc ploaie, lapovită şt nin
meroşi pasageri, aşa cu.n am văzut ce, rămin lără culoare, fade, moarte. discuri Electrecord ; 16.15 „La por­ soare. Vînt slab şi moderat din
mai sus, pe altele insă. nu. La bor­ o simplă îngrămădire de lucruri. ţile dorului" — omisiune do fol­ vest şi sud-vest. Temperatura în
durile acestora din. urmă nu vor Să nu uite că vor ajunge şi ei o clor.- 17.30 Cîntă Neîu Huţu — uşoară scădere; noaptea va fi cu
privi ochi limpezi la Wliirea de a- dală la vtrsta părului de argint. Si melodii populare,- 17,40 Capodo­ prinsă Intre —3 şi +2 grade, iai
ripi a pescăruşilor, ia jocul zglobiu atunci se vor simţi singuri, pustii pere ale literaturii : „Garqantua şl ziua intre I şi 5 grade. Ceaţă lo
al vietăţilor mării. Echipajul for­ şi-i va încerca sentimentul regre­ Pântagrucl" de Rgbclais; 18,35 Se- cală dimineaţa şl seara.
ma/ numai din doi pasageri va îm- tului profund. Cine le va duce mai lecliuni din programele de muzică
bătrlni şi braţele sale slabe vor departe, peste ani, f radii ia, obice­ populară ale săptămînii ; 19,30 Co­ PENTRU URMĂTOARELE
conduce cu greu corabia pe valurile iurile şi in primul rlnd idealurile legi de liceu ; 20,30 Călătorie în
viefii. De ce oare nu urcă pe a- de viaţă ? Pentru că au rehv/.at să istoria civilizaţiei; 21,35 Scriitori 2 ZILE
ceste corăbii pasageri cu braţe ti­ primească ta bord pasageri care ar la microfon — StitO Andras şi Ce­ Vreme umedă şl închisă, favora
nere, pline de putere, care să fe­ li adus veselie şi lericire Echipa­ zar Baltag; 22,30 Moment poetic. bilă precipitaţiilor. Temperatura în
rească de pericol soarta corăbiilor? jul lor va pluti prin ceafă şi nu
Vot răspunde la această întrebare va vedea iotul adevăratului ţărm Dedicaţii familiei — versuri ale scădere treptată.
Noul magazin universal din comuna Slntimbro. clfiva din „comandantii'1 lor. al prospetilălii.