Page 36 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 36
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3715
Cuvîntarea lui Pace imediată în Vietnam!
Solemnitatea
în Comitetele 0. N. U. dezvelirii unei plăci W. Gaaiulka la
Congresul Uaiuaii Mitingul de Ia New York
comemorative
NEW YORK 9 (Agerpres). — în Somalia franceză înainte de re
Comitetul pentru teritoriile sub ferendumul programat pentru lu „Aurel Vlaicu" ceatrale NEW YORK 9 (Ager pelu] cere Încetarea ime subliniat că războiul din SAIGON 9 (Agerpres].
diata a bombardamente
Vietnam este „un război
tutelă şi neautonome continuă dez na Iulie 1967, o reprezentantă a pres). — La Nladison — Concomitent cu hăr
baterile asupra situaţiei din Ifni şl O.N.U. urmînd să supravegheze Square Garden din New lor asupra R D. Vietnam Ilegal, imoral, nedrept, ţuirea neîntreruptă a
Sahara spaniolă, aflate sub domi desfăşurarea referendumului". VIENA 9 Corespondentul Ager a cercurilor York a avut loc joi sea 6i recunoaşterea de către crud, de pe urma căruia trupelor americane anga
nu profita decît cei pu
guvernul SU.A. a Fron
ra un „miting pentru în
naţia colonială a Spaniei. Joi au In Comitetul politic special, un pres, P. Stăncescu, transm ite: V i cetarea imediată a răz ternici". La încheierea jate In operaţiuni do
fost audiaţi alţi reprezentanţi al de se discuta problema aparthei neri dimineaţa, pe vechiul aero tului National de Elibe mitingului, pe fundalul mare amploare, unităţile
rare din Vietnamul da
populaţiei din Sahara spaniolă, dului, un grup de 23 de ţâri afro- port vienez Aspern a avut loc so agricole dio Polonia boiului din Vietnam", or sud. Apelul propune re sălii a fost ridicată o 1- patriotice sud-vietnamezo
„Comitetul
ganizat de
care au cerut îndeplinirea neîntâr asiatice au prezentat joi un pro lemnitatea dezvelirii plăcii come naţional de luptă pen tragerea trupelor străine raensă lozincă cu inscrip iniţiază noi acţiuni ofen
ziată a Declaraţiei O.N.U. cu pri iect de rezoluţie care condamnă morative „Aurel Vlaicu". tru o polilică nucleară din Vietnamul de sud. o ţia : „Pace imediată în sive împotriva unor o-
vire Ia acordarea independentei politica rasistă a guvernului sud- V ulturul Carpaţilor, a cărui fai sănătoasă" (S.A.NE) şi strictă supraveghere in Vietnam". Participanţii la biective militare ameri
ţărilor şi popoarelor coloniale. El african, calificînd-o drept „o cri mă trecuse graniţele ţârii, a fost VARŞOVIA 9 (Agerpres). — Lu- de alte 39 de organizalii ternaţională asupra în miting au renunţat la cane şi saigoneze. Po
au cerut să fie trimisă în aceste mă împotriva umanităţii". Proiec Invitat in 1912 să participe la m i înd cuvîntul la cel de-al treilea Con din SU.A. între care cetării focului şi respec marşul programat către trivit unor surse occi
teritorii o misiune a O.N.U., care tul consideră că sancţiunile obli tingul aviatic organizat in luna gres al Uniunii centrale a cercurilor ..Congresul naţional pen tarea dreptului de auto sediul O.N U„ urmînd ca dentale, joi după-amiază
să elaboreze recomandările pri gatorii întreprinse de Consiliul de Iunie a acelui an la Viena. Con- agricole din R. P. Polonă, Wladys- tru egalitate rasială" determinare a poporului marţi secretarul general patrioţii au doborît un
vind căile de punere în aplicare a Securitate sînt „indispensabile curind cu un avion de construc law Gomulka, prim-secretar al CC. (C.O.RE.) şi asociaţia vlelnamez. al O.N.U., U Thant, să bombardier „B-57 Can
declaraţiei privind independenta pentru rezolvarea problemei a- ţie proprie, alături de 43 piloţi al P.M.U.P., a arătat că în centrul „Rezervişti care se opun primească pe reprezen berra", care bombarda
La miting au luai cu
acestor teritorii. partheidului". Documentul, ase din opt state, Aurel Vlaicu a reu atentieî congresului se află proble războiului din Vietnam". vîntul numeroşi orator!, tanţii organizaţiilor caro împrejurimile insulei Ca
Mau.
Tot joi, un grup de 43 de târî mănător cu cel 'adoptat de Aduna şit să se claseze pe prim ul loc ma ridicării producţiei agricole la un La miting au participat înlre care Floyd Mckis- au sprijinii mitingul.
afro-asiatice, între care Afganis rea Generală, în 1952, cere tutu la proba de aruncare a greutăţii nivel care să garanteze satisfacerea peste 20.000 de persoane. sick, director nalional al La 10 decembrie sînt Făcînd bilanţul provi
tan, Arabia Saudită, Indonezia, ror statelor „să Înceteze imediat la I intă şi pe locul ÎI la probele: cerinţelor crescînde ale tării. Asistenta a aprobat un C.O.R.E., psihologul E- prevăzute numeroase mi zoriu al succeselor în-
registrale în noiembrie,
Irak, Lesotho, Nigeria, R.A.U., Ye vînzările şi livrările de arme Re virajul cel mai scurt în jurul pi In ultimii zece ani, a arătat vorbi apel adresat de S.A.N E. rich Fromm, dr. Benja tinguri şi manifestaţii agenţia V.N.A, informea
men, Siria etc„ au depus în comi publicii Sud-Africane şi să nu în lonului şi aterizarea la punct fix. torul, producţia agricolă globală a preşedintelui Johnson, min Spock, copreşedinte fmpolriva războiului din ză că în provincia Thu
tet un proiect de rezoluţie care curajeze stabilirea de relaţii eco „A fost unul din cele mai fru înregistrat un ritm mediu anual de în care se arată că „in al S.A.NE.. publicistul Vietnam în diverse ora
cere Franţei „să la măsurile ne nomice şi financiare cu guvernul moase zboruri ale m itingului a- creştere de 3,3 la sută, iar la pro şe din Statele Unite şi Dau Mot au fost scoşi
viatîc'1 — scria ziarul din acea ducţia de mărfuri de 4,7 la sută. tervenţia americană In I. H. Sstone, umoristul din luptă 542 de soldaţi
cesare în vederea prezentei O.N.U. acestei târî". Canada, în Marea Brila-
vreme „Neue Freie Presse". Per La această creştere a contribuit, de Vietnam este contrară Jules Feiffer, actorul Os* nîe, Franţa, R F. Ger Inamici, dintre care G36
sonalitatea lui Vlaicu a impresio asemenea, aprovizionarea agricultu cauzei păcii şi violează sie Davis şi alţi intelec mană, Suedia, Norvegia. soldaţi şi ofiţeri ameri
nat profund pe cei care l-au cu rii cu maşini, materiale de construc dreptul internaţional". A- India şi Japonia.
n o s c u tF rie d rich H irt, auzind de ţie, mijloace chimice de apărare îm tuali americani, care au cani.
solemnitatea de azi, şi-a amintit potriva dăunătorilor şl în special a-
Comunicatul Confederaţiei că are o fotografie a lui Vlaicu provizronarea cu îngrăşăminte chi • PRACA
mice.
lingă avionul său, pe aeroportul
din Aspern, făcută in 1912. A Wladyslaw Gomulka a subliniat
adus-o cu veneraţie şi a pus-o la apoi marele rol pe care trebuie să-l Amănunte în legătură In capitala R. S. Cehoslovace s-a
Generale a Muncii din Argentina dispoziţie pentru reproducere, calificării oamenilor muncii din agri deschis la 8 decembrie o Expozi
aibă cercurile agricole in ridicarea
Salutind pe cei prezenţi, Franz
Grubhofer, preşedintele clubului cultură şi în ridicarea nivelului agri cu scufundarea navei „Iraklion" ţie de artă decorativă românească,
obiecte
cuprinzind peslc 200 de
aviatic austriac, a apreciat că so culturii în ansamblu. El şl-a expri din ceramică, imprimeuri, lapisc-
BGJENOS AIRES 9 [Agerpres). — Documentul face responsabile, lemnitatea consacrată am intirii mat convingerea că cu ajutorul or
rie, picturi pe sticlă, lucrări in
Confederaţia Generală a Muncii pentru situaţia dificilă economică lui Aurel Vlaicu se încadrează în ganizaţiilor de partid din agricultu ATENA 9 — Co lor, la refuzul com Iată ce a declarat lemn, metal şi piele — realizate
din Argentina a publicat joi un a tării, monopolurile internaţionale procesul tot mai intens de dez ră, prin mobilizarea milioanelor de respondentul Ager paniei engleze de n- presei un pasager în ultimii doi ani.
comunicat în care cere guvernului şi oligarhia financiară. El asigură voltare a relaţiilor dintre popoa pres, C. Alexandroa- sigurări „ Lloyd" de a care a supravieţuit
Carlos Ongania să modifice poli că muncitorii care au realizat uni re, intre state cu orînduiri dife ţărani vor fl îndeplinite sarcinile pre ie, transmite : Cauze prim i propunerea ar dezastrului: „un ca O r o m a
tica sa actuală de liberalism eco tatea nu vor pierde niciodată din rite, proces care serveşte intere văzute în planul cincinal. le scufundării vasu matorului de asigu mion frigorific, ga
nomic şi să revină asupra pro vedere interesul general al na selor păcii mondiale. în cuvîntul lui de pasageri „ Irak- rare a vasului (ceea rat Ungă poarta de pe In vitrinele librăriilor italiene
gramului de „schimbări structura ţiunii. considerînd că acesta coin său de răspuns, ambasadorul Re lion“ , in noaptea de ce înseamnă că va partea dreaptă a va au apărut în aceste zile noi lu
le", pe care îl anunţase în prima cide cu revendicările lor. Se afir publicii Socialiste România la miercuri spre joi au sul nu prezenta si sului, fiind legănat crări literare de autori români. In
declaraţie după venirea sa la pu mă. totodată, că greva generală Viena, Gherghe Pele, subliniind Sesiunea Consiliului constituit obiectul li guranţă) ctc, Potri de tangaj, izbea cu Editura Paoline din Ilari s-au tipă
tere. Comunicatul cere, totodată, prevăzută pentru data de 14 de evoluţia favorabilă a relaţiilor nei şedinţe speciale a vit inform aţiilor, na putere in poarta deja rit în cadrul colecţiei „Cele mai
redeschiderea fabricilor şl uzine cembrie nu va constitui sfirşitul romăno-austriece, a arătat că a- Parlamentului grec. va a fost construită şubrezită. Era ora 2, frumoase povestiri" volumul
lor închise în ultimul timp, aban dialogului cu preşedintele repu ceastă manifestare constituie şi ea General al F.S.M. şi-a Potrivit datelor o- in anul 1949, dar in ciud deja am anunţat „Moartea lui Califar" dc Gala
donarea politicii deflationiste ba blicii, iar dacă guvernul va per un indiciu al dorinţei celor două ficiale publicate in tre timp a suferit căpitanul că s-ar pu Galaction, un volum dc nuvele de
zate pe scăderea puterii de cum sista în acţiunea de a se alia .cu popoare de a-şi cunoaşte mai bi încheiat lucrările presa ateniană, 230 transformări esenţia tea ca uşa să fie spar Aurel IHihale, precum şi două
părare a salariilor si reducerea păturile care se îmbogăţesc gratie ne valorile cultural-ştiiniifice, as de oameni s-au îne le pentru a putea să tă de acel camion. El volume de Dimitrie Pătră.şcanu.
numărului muncitorilor, soluţio unei politici retrograde, el se va piraţiile şl preocupările oamenilor cat, iar 46 au fost sal încarce şi maşini. Or, mi-a spus să nu am Sînt in curs de apariţie basme
narea gravelor probleme in dome de ştiinţă şi cultură din cele două SOFIA 9 Corespondentul Agerpres, vaţi, după aproape 15 tocmai aceste trans nici o grijă şi să mă le lui Pelrc Isplrescu şi „Frain,
niul muncii, îndeosebi acelea ale rupe inevitabil şi .va Intra în con ţări. C. Linte, transmite : Vineri seara au ore de la scufunda formări, din punct de duc la culcare. M-am ursul polar" de Cezar Petrescu.
docherilor, muncitorilor din Indus flict total cu mişcarea muncito luat sfîrşit la Sofia lucrările sesiu rea vasului. vedere tehnic, cu întors in cabină, cind
tria zahărului şl ale celor de la rească*. nii Consiliului General al Federaţiei In cadrul dez dăunat stabilităţii va am auzit alte două I • BONN
căile ferate. Sindicatele cer ca nici Sindicale Mondiale. baterilor deputaţii sului. lovituri puternice. Am Parlamentul landului vestger-
o măsură privind regimul de mun In cursul dimineţii, la primul punct au relevat negli Parlamentul a a- ieşit pe bord. Aici se man Renania de nord-Westfalla a
că să nu fie adoptată fără apro al ordinei de zi, a luat cuvîntul to jenţa autorităţilor doptat o hotărîre auzeau ţipete şi stri răsturnat joi guvernul local pre
barea prealabilă a Confederaţiei varăşul Constantin Drăgan, preşedin maritime competen prin care declară o găte de ajutor. Era zidat dc Franz Meyers, compus din
Generale a Muncii. H M * * . . tele Consiliului Central al Uniunii Ge te care au autorizat săptămină de doliu deja tirziu pentru ori membri ai Uniunii creşlin-dcmo*
nerale a Sindicatelor din Republica plecarea în cursă a naţional, acceptă or ce măsură de salvare erate şl ai Partidului liber-deroo-
Socialistă România vasului in condiţiile ganizarea funeraliilor colectivă. Camionul crat. Ca urmare a constituirii unei
unei furtuni de o a- spărsese poarta, iar
Au fost adoptate o serie de docu dc către stat, propu noi coaliţii cu participarea P.S.D.G.
mente printre care Apelul către mun semenea amploare. ne ocrotirea fa m ilii apa năvălea in inte şi liber-democraţilor. a lost ales —
Keita şi-a citorii şi sindicatele din întreaga lu Alte probleme rid i lor care au fost lo rior cu viteză. In trei cu majoritate de voturi — în
minute partea vasu
me pentru încetarea imediată a n- cate in dezbateri se vite de această catas funcţia de ministru — preşedin
gresiunii imperialismului american in referă la controlul trofă şi cere anche lui rezervată maşini te. soclal-rtcmocratul Heinz Kuelin.
Vietnam. tehnic al vasului, ale tarea severă şi ur lor s-a umplut cu
încheiat vizita Cuvîntul de închidere a fost rostit cărui porţi laterale gentă a cauzelor ca circa 3.000 tone de Q KINSHASA
de Renato Bitossi, preşedintele F.S.M erau şubrede, la în- tastrofei şi tragerea apă. Vasul şi-a pier Studenţii de la Institutul naţio
dut echilibrul şi in
tirzierea navelor d*>
Todor Jivkov, preşedintele Consi război de a pleca in la răspundere a vi şase minute s-a scu nal de mine din oraşul Bukava —
la Dakar liului de Miniştri al R. P. Bulgaria a ajutorul naufragiaţi novaţilor. fund at". capitala provinciei Kivu dc sud
oferit o recepţie cu prilejul încheie din Congo (Kinshasa| au declarat
rii lucrărilor sesiunii. o grevă cerînd ca in funcţia de
director al Institutului să fie nu
DAKAR 9 (Agerpres). — Preşedin mit un congolez. Toate încercările
tele Republicii Maîi, Modibo Keita, autorităţilor locale de a pune capăt
Sl a încheiat vizita oficială la Da grevei au eşuat.
kar. unde a avut convorbiri cu pre COLOMBO 9 (Agerpres) — La 0
şedintele Leopold Senghor îl cu alte O h o tă rîre ju s tific a tă decembrie a.c., Aurel Ardeleanu, am 6 WASHINGTON
oficialităţi. La sfîrşltul convorbirilor basadorul Republicii Socialiste Româ
a fost dat publicităţii un comunicat DAMASC 9 (Agerpres). — Postul Denlru a supraveghea buna funcţio nia la Colombo, care a depus recent Studenţii de la Univcrsilalea
In care se arată că cel doi şefi de de radio Damasc a anunţat joi că gu nare in continuare a tranzitului du* scrisorile de acreditare în Ceylon, a Maryland au organizat o demon
state s-au pronunţat în favoarea dez vernul sirian a hotărî! să pună sub petrol prin conducta. Decretul mat (ost primit in audienţă de primul ral- straţie in semn de protest împolri-
voltării contactelor între Senegal şl sechestru executiv bunurile compa stabileşte, de asemenea, blocarea a nislru Dudley Senar.ayake. Intre am va prezenţei corpului ofiţerilor
Mall şl a colaborării economice în niei „Iraq Petroleum Company", care 3.743.904 lire sterline, aflate în po basadorul României şi premierul cey- din marina militară, care a des
tre ţările situate In partea de vest posedă o conduclă petrolieră pe te sesia Biroului companiei din locali lonez a avut loc o discuţie cordială. chis in universitate un centru dc
a Africii. Preşedintele Senghor $1 ritoriul Siriei. Această hotărîre in tatea Homs (Siria), sumă care repre recrutare. Membrii organizaţiei
tervine. după ce tratativele dintre zintă redevenlele datorate guvernu
preşedintele Modibo Keita, se arată „Sludenţiî pentru o societate dc-
guvernul sirian şi conducerea compa lui sirian pentru perioada 1 Ianua mocralică" au pichetat ore în şir
în comunicat, şi-au reafirmat hotă- niei, începute cu 10 săptămîni îna rie — 30 septembrie 1966. S-a mai Declaraţia comună ccnlrul de recrutare şi au orga
rîrea de a sprijini mişcările de elibe inte, au fost suspendate, ca urma prevăzut, de asemenea, stabilirea u- nizat mitinguri de protest, pio-
rare naţională din ţările africane afla re a refuzului companiei de a satis nel taxe fixe pentru tranzitul de pe sovieto — franceză nunţindu-se împotriva agresiunii
face cererile guvernului sirian pri trol pe teritoriul sirian. în scopul
te încă sub dominaţia jugului colo vind sporirea redeventelor pe care compensării datoriilor pe care le are PARIS 9 (Agerpres). — La Paris a Statelor Unite în Vietnam.
nialist şi lupta împotriva regimurilor aceasta le plătea statului sirian pen compania faţă de stolul sirian pen fost dală publicităţii Declaraţia co G AMSTERDAM
rasiste Instaurate în Africa. Potri tru tranzitul conductei sale de petrol. tru neplata unor redevente în ulti mună sovielo-franceză cu privire )a
vit comunicatului, în timpul convor Decretul privind sechestrarea bu mii 10 ani. vizita făcută în Franţa de A. N. Ko- Dificultăţile economiei olandeze
nurilor companiei prevede crearea a Comisiile însărcinate cu executarea sighîn, preşedintele Consiliului de
birilor au fost examinate relaţiile din decretului Consiliului de Miniştri Miniştri al U.RS.S. In declaraţie se au sporii în ultimele două săptă
tre cele două târî, probleme referi sase comitete, desemnate de autori şi-au dus la îndeplinire sarcinile lor, arată că convorbirile care au avut loc mîni mai repede decît era de aş-
tăţile siriene, care să preia şi să teplal. Aslfel, numărul şomerilor
toare la situaţia din Africa şi unele preluind controlul bunurilor compa cu acest prilej au permis întărirea şi in luna noiembrie s-a dublat, ajun-
aspecte ale situaţiei Internationale. R. P. Polonă. — Prima zăpadă a anului la Varşovia. inventarieze bunurile companiei şi niei, precum şi suma de 3.743.904 lire intensificarea relaţiilor şi colaborării gînd în prezent la 17.000 şi se
sterline, aflată la biroul „Iraq Petro sovieto-franceze. In cursul convorbi prevede o sporire în continuare a
leum Company" din Homs, a decla rilor, cele două părţi au abordat o lor.
rat vineri Agenţiei arabe siriene de serie de probleme internaţionale ac In primele zece luni ale acestui
Informaţii, Moussa El Kasri, adminis tuale. an. deficitul balanţei comerciale
ministrul de externe en tratorul districtului Homs, In care se S-a confirmat că vizitele oficiale externe a fost dc aproape 5 mili-
Criza rhodesiană glez, invotind articolul 7 al află majoritatea bunurilor companiei. ale lui L. I. Brejnev $i N. V. Pod- arde guldeni. Unii experţi econo
El a precizat, de asemenea, că insta
gornîi în Franţa vor avea loc la date
Cartei, este de fapt o dare
mici olandezi sînt de părere că
înapoi, deoarece cere sanc laţiile şi staţiunile companiei funcţio care vor fl stabilite de comun acord. una din cauzele principale ale a-
Georges Pompidou, primul minis
ţiuni „obligatorii, dar selec nează normal, ceea ce este în con tru al Franţei, a acceptat invitaţia do ceslei situaţii este orientarea uni
î n fa|a Consiliului de Securitate tive" împotriva regimului formitate cu dorinla guvernului si Sovîelică. laterală a comerţului spre ţările
a face o vizită oficială în Uniunea
din Saltsbury,-renunţîndu-se
Pieţei comune şl A.E L S., care re
rian.
la embargoul asupra petro
prezintă 78 la sută din comerţul
lului. Brown a acceptat, to exterior al Olandei.
Consiliul de Securitate s-a va fi necesară, pentru a pre o soluţie. Opoziţia S.U.A., Au urmat apoi „tratati tuşi, un amendament, pen
întrunit joi seara pentru a veni încălcarea embargou Marii Britanii şi a altor pu vele" dintre Londra şi Sa- tru care insistă ţările afri • LAGOS
patra oară de la declanşa lui asupra petrolului". teri occidentale a împiedi lisbury, culminînd cu în- cane, privind embargoul a- Poliţia a împrăştiat cu forţa pe
supra importurilor rhodesi
rea crizei rhodesiene. Pri Concomitent cu lucrările cat adoptarea unui proiect tîlnirea de pe vasul „Tiger" ene de produse petrolifere, participanţii la o demonstraţie
ma reuniune din noiembrie Consiliului de Securitate, de rezoluţie elaborat de un a „celor doi premieri", care cu condiţia ca el „să evite care a avui loc în capitala Provin
anul trecut, convocată la „Comitetul celor 24" pentru grup de 33 de ţări africane în comentariile observatori ciei veslice a Nigeriei. Demon
cererea statelor africane, decolonizare sublinia că re care cerea măsuri mai ho- lor politici este caracteriza ajungerea la o confruntare stranţii au manifestat pe străzile
s-a încheiat cu o rezoluţie gimul rasist din Rhodesia târîte împotriva colonişti- tă drept „un eşec fără pre cu puterile terţe". In fapt capitalei, purtînd pancarte şi apoi
este vorba de interesele mo
care cerea tuturor statelor reprezintă „o ameninţare la cedent" al guvernului labu au devastat ambarcaţiunile din
să rupă relaţiile economice adresa păcii şi securităţii", rist. Guvernul rhodesian a nopolurilor engleze în Re porlul Benin, aparţinînd persoane
publica Sud-Africanâ
mo
cu guvernul lui Ian Srnith învinuind Anglia pentru „e- respins toate propunerile lor din grupul cinic ibo, care tră
şi să instituie embargoul a- şecul lamentabil al sanc Comentariul britanice cuprinse în aşa- tiv pentru care proiectul ieşte In provincia răsăriteană. Ei
supra livrărilor de petrol ţiunilor instituite in vede numitul document de lucru. englez prevede embargoul protestau împotriva acestora, acu-
către Rhodesia de sud Pa rea lichidării regimului ra In această situaţie, exact în numai asupra comerţului cu zîndu-i că ar fi impus localnicilor
tru luni mai tirziu, în a- sist al lui Srnith", fâcindu-o zilei momentul expirării ultimu minereu şi alte produse — restricţii in ceea ce priveşte cir
prilie a.c., în faţa amenin „pe deplin responsabilă lui ultimatum dat guvernu exceptînd petrolul — insis- culaţia comercială a mărfurilor
ţării unei iminente încălcări peniru evoluţia gravă a si lui Smitli (joi la miezul tînd asupra preocupării gu lor.
a embargoului asupra apro tuaţiei din Rhodesia". Pen nopţii) şi a dezbaterilor din vernului englez de a evita
vizionării cu petrol (cînd tru că regimul minorităţii lor albi din Rhodesia, oco- Camera Comunelor In a- ca „situaţia să nu se trans • ROMA
petrolierele „lonna V" şi albe continua să se menţină lîndu-se astfel rezolvarea ceaslă problemă, Consiliul forme într-o confruntare e-
„Manuela" se îndreptau spre datorită sprijinului guverne concretă a problemei. Cu de Securitate s-a întrunit conomică sau militară în La miezul nopţii de joi spre vi
portul Beira cu încărcătură lor R.S.A. şi Portugaliei, un toate acestea, dezbaterile, pentru a patra oară, din nou care să fie implicate toate neri, 170.000 de lucrători din trans
pentru Rhodesia). Marea grup de 11 state din comi după cum arăta la o confe la cererea Marii Britanii. statele din Africa australă". porturile publice din întreaga Ita
Tocmai în virtutea apărării
Britanie a cerut din nou tetul sua-menţionat a pre rinţă de presă ministrul de Readucerea în faţa O.N.U. neprincipiale a acestor in lie au declarat o grevă de 24 de
convocarea Consiliului de zentat Consiliului de Secu externe al Zambiei, s-au în a problemei rhodesiene este ore, ca urmare a refuzului patro
Securitate pentru a obţine ritate un proiect de rezolu cheiat satisfăcător, „întrucît consecinţa directă a anga terese — în detrimentul al natului de a încheia noile contrac
tora — Marea Britanie este
„permisiunea să împiedice ţie în care cerea măsuri su ele au permis să arate cine jamentelor luate de premi învinuită de ţările africane te de muncă şi de a îmbunătăţi
chiar cu folosirea foiţei so plimentare conform art. 7 ne sprijină şi cine este îm erul Wilson in septembrie pentru perpetuarea situaţiei condiţiile dc lucru ale muncitori
sirea petrolierelor la Beira". al Cartei, considerîndu-le pe potriva noastră" şi au de la Conferinţa primilor mi in care drepturile populaţiei lor. Datorită grevei, toate mljloa-
După dezbateri spectaculoa cele în vigoare drept „ina monstrat „unanimitatea a- niştri ai Conunonwealthului cele de transport în comun din
se, Consiliul a aprobat pro decvate". fricanilor în această proble în cazul în care soluţiona africane din Rhodesia de S.U A. — In mai multe centre universitare din SU.A. avi avut loc marile oraşe Italiene sînt blocate.
sud continuă să fie uzurpate
iectul englez cu amenda întrunit pentru a treia mă", alrăgînd totodată aten rea crizei nu va fi posibilă acţiuni dc protest Împotriva unei recente holărîri a autorităţilor de a Aceasta este cea de-a treia gre
mentul propus de Mali, Ni oară. în aceeaşi problemă. ţia opiniei publice interna pînă la sfirşitul anului. de un grup minoritar al ra chema sub arme studenţii in funcţie dc modul în care progresează în vă a muncitorilor din transportu
geria şi Uganda care au Consiliul de Securitate nu ţionale asupra gravităţii si Proiectul de rezoluţie pre siştilor albi. studii. rile Italiene din acest an.
toriza „folosirea forţei dacă a reuşit să ajungă la nici tuaţiei din Rhodesia. zentat de George Brown, F. TUIU
40 063
Redata ,1 administraţia ziarului. str. Dr. Petru Groza nr. 33. telefon 12 73, 13 85, 12 11. Taxa pUtltl tn numerar, «onlorm aprobării Direeţiel Generale P.T.T R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul. întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deea.