Page 37 - Drumul_socialismului_1966_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
COMUNICAI COMUN

■ ■ ■ I A
cu privire la vizita preşedintelui Consiliului

de Stat al Republicii Socialiste România,

Chivu Stoica, în Etiopia

La invitaţia Maiestăţii Sale Imperia­ laţlel, o primire călduroasă, expreslo tisfacţie faptul ca relaţiile româno-
le, Haite Selassle I, împăratul Etio­ a sentimentelor de prietenie şt stimă etlopiene se desfăşoară favorabil, ex-
piei, preşedintele Consiliului de Stal nutrite de poporul etiopian laţă de primîndu-şi dorinţa de a utiliza toate
al Republicii Socialiste România. poporul român. posibilităţile 1n vederea dezvoltării
Chivu Slolca, împreună cu soţia, a Preşedintele Consiliului de Stat al lor continue, mal ales In domeniile
'Asm xvm . NB 3718 DUMINICA 11 DECEMBRIE 1966 | 4 PAGINI - 25 BANI | făcut o vizită oficială de prietenie In Republicii Socialiste România şl Ma­ economic, tehnlco-ştilnţiftc şt cultu­
Etiopia Intre 5 şl 9 decembrie 1966. iestatea Sa împăratul Etiopiei au pur­ ral, fn spiritul prieteniei tradiţionale,
In ttmpul şederii In Etiopia, pre­ tat convorbiri cu privire la relaţiile înţelegerii şl respectului reciproc e-
şedintele Consiliului de Stat. soţia sa româno-etlo'plene, procedînd, totoda­ xistent între cele două ţări şl popoa­
şi personalităţile care l-au Însoţit au tă, la un schimb de păreri asupra u- re. In acest sens, părţile au convenit
vizitat oraşe ale ţării, obiective eco­ nor probleme Importante ale situaţiei să ridice reprezentarea diplomatică
Cu planul tea de la secţia de depănat a nomice, aşezăminte sociale, de cultu-1 făşurat tntr-o atmosferă de cordiali­ numească în viitor ambasadori la Bu­
reciprocă la rang de ambasade şl să
Depânâtoarea Lucreţia Sviş-
Internaţionale actuale.
La aceste convorbiri, care s-au des­
ră şi artă, avînd posibilitatea să cu:
cureşti şi Addls Abcba.
noască nemijlocit aspecte al vieţii
Fabricii
„Viscoza" Lupeni îşi
şl actlvilăţll, precum şi unele din rea­ tate şt înţelegere reciprocă, au mal Preşedintele Consiliului de Stat,
depăşeşte lună de lună sarci­ Chivu Stoica, a avut posibilitatea de
lizările poporului etiopian. participat, din partea română: Bujor a cunoaşte elorturile desfăşurate de
nile de plan, menţinindu-se e-
Georgc
Almăşan, ministrul minelor,
anual videnţiată în întrecerea socia­ Republicii Socialiste România şi ce­ Macovescu, adjunct al ministrului a- către poporul etiopian, sub conduce­
Preşedintelui Consiliului de Stat al
rea Maiestăţii Sale Imperiale, Hallo
facerilor externe, Mircea Nlcolaescu,
lorlalţi oaspeţi români le-a fost re
listă.
zervală pretutindeni, din partea popu- trimis extraordinar şl ministru pleni­ Setasste I, pentru dezvoltarea econo­
potenţiar al Republicii Socialiste miei naţionale, ridicarea nivelului dc
România în Etiopia: Iar din partea a- trai al populaţiei, progresul învăţă-
îndeplinit tioplană: Tsehafi Tizaz Aklilu Habte cestea a crescut participarea Etiopiei
mintului şl culturii naţionale. Prin a-
Wold, prim-ministru, Tsehali Tizaz Te-
Decret al Consiliului de Stat
Ia circuitul mondial de valori mate­
fera Work Kldane Wold,
ministrul
Curţii Imperiale, Alo Yilma Deressa, riale şi spirituale.
ministrul finanţelor. Ato Abebc Reta, Partea etiopiană a acordat o înaltă
In cric 11 luni din anul curent referitor la ocrotirea familiei ministrul comerţului şl industriei. Ato apreciere succeselor obţinute de Re­
autobazele DR'T.A. din regiunea Ketema Yifru, ministrul afacerilor ex­ publica Socialistă România fo dez­
noastră, în mod deosebit cele din terne, maior Asseffa Lema, ministrul voltarea economiei sale, în domeniul
Brad, Sebeş, Deva, Alba Iulia şi In cadrul măsurilor legislative lua­ licită indemnizaţia sau copiii născuţi minelor, Minasse Haile, ministrul de activităţii ştiinţifice şl culturale, în ri­
Hunedoara au obţinut realizări te de statul nostru în scopul spri­ anterior nu se mai află în întreţi­ stat pentru Informaţii şt turism. Ato dicarea nivelului dc trai al poporului
frumoase in producţie. Pe direcţie, jinirii familiilor cu copii şi stimulă­ nerea mamei sau nu mai sînt în via­ Belele Gebre Tsadik. ministru de stat român, care au sporit contribuţia
majoritatea indicMor de plan au rii natalităţii, prin decret al Consi­ tă pentru reforma agrară şl administra­ României Ia schimburile economice
fost depăşiţi: coeficientul de uti­ liului de Stat se stabileşte acorda­ In cazul naşterilor de gemeni, la ţie, Ato Tekle Sâddik Mekurla, trimis şi culturale internaţionale.
lizare a parcului cu 1,5 la sută, rea unei indemnizaţii de 1 000 lei calculul drepturilor de indemnizaţie extraordinar şl ministru plenipotenţiar Schimbul de vederi în legătura cu
coeficientul de utilizare a capaci­ mamelor care vor naşte, începînd cu se acordă cîte 1000 de lei pentru al Maiestăţii Sale Imperiale în Româ­ problemele internaţionale a eviden-
tăţii cu 3,1 la sută, iar parcursul data de 1 ianuarie 1967, cel de-al fiecare copil. nia
mediu zilnic cu 1,8 la sută. Para­ treilea copil şi următorii. Pentru a obţine indemnizaţia cu-> Cele două părţi au relevat cu sa­ (Continuare in vag. a 4-a)
lel cu aceasta au fost economisiţi Această indemnizaţie, care nu este venită, mamele trebuie să se prezin­
1 106.394 litri benzină. impozabilă, se acordă, pe baza cer­ te la oficiul de stare civilă al sfa­
Ca urmare a realizărilor obţinu­ tificatului de naştere al copilului, şl tului popular In raza căruia îşi au
te. colectivul de muncă de la nu este condiţionată de faptul că domiciliul stabil.
D R T A. şi-a îndeplinit planul a- mama este sau nu angajată, de ve­ Plata indemnizaţiei se face perso­ MITING DE SOLIDARITATE
nual cu 21 de zile înainte de ter­ niturile ei sau ale familiei si de sta­ nal mamei prin sfaturile populare
men. rea civilă a mamei. La stabilirea comunale, orăşeneşti şî ale raioane­
EVA MOFSE dreptului de indemnizaţie se iau in lor de oraş. In cazul cind mama nu CU LUPTA POPORULUI VIETNAMEZ
corespondentă calcul naşterile anterioare, indiferent se poate deplasa, casierul va merge
cind s-au produs acestea, chiar dacă la domiciliul ei sau i se va expedia
copilul pentru a cărui naştere se so­ suma cuvenită prin mandat poştal. Sîmbălâ la amiază, la Cosa de cul­ unei ţâri independente şi suverane,
tură a sindicalelor din Iaşi a avui guvernul S.U A, îşi asumă o grea
Corespondentul nostru Ladislau loc un mare miting de solidaritate
Cunca, de la întreprinderea mi­ frăţească cu lupta eroică a poporului răspundere în faţa întregii omeniri.
nieră Deva, ne relatează: la 9 de- C R O N I C A vietnamez, împotriva agresiunii im­ Noi, locuitorii laşului, sîntem ho-
cembrie întreprinderea minieră perialiştilor americani. tâiîţi împreună cu întregul popor,
Deva şi-a îndeplinit planul pro­ să sprijinim cauza dreaptă a poporu­
ducţiei globale pe întregul an. Co­ La Consiliul de Stat al Republicii rul Consiliului de Stal, precum sl Au participat numeroşi oameni ai lui vietnamez în lupta sa împotriva
lectivele de muncă au reuşit să Socialiste România a avut loc sîmbă- vechi militanţi ai mişcării muncito­ muncii din întreprinderile şi insti­ agresiunii imperialiste americane,
producă peste prevederi însemna­ tă după-amiază solemnitatea înmînă- rest!. tuţiile ieşene, precum şi studenţi din pînă la victoria finală.
te cantităţi de plumb, zinc, cu­ rii ordinului „Tudor Vladimirescu" ★ R D Vietnam, care se pregătesc în Lăcătuşul mecanic Nicolae Luca. în
pru şi să-şi întreacă sarcina la clasa I, tovarăşului Ion (lancu) Oltea- Sîmbătă dimineaţa s-a înapoiat In Institutele de învâţămint superior.din numele muncitorilor, tehnicienilor şi
inginerilor de la Uzina de prelucrare
producţia de aur cu 11,8 la sută. nu, pentru activitale îndelungată în Capitală, venind de Ia Sofia, delega­ localitate a maselor plastice din Iaşi, a con­
De remarcat este faptul că aceste mişcarea muncitorească şi merite de­ ţia Consiliului Central al Uniunii Ge­ Mitingul a fost deschis de acad damnat cu hotărîre fărădelegile im­
plusuri faţă de plan au fost rea­ osebite în construirea socialismului, nerale a Sindicatelor din România, Vasile Mirza. perialiştilor americani şi şi-a expri­
lizate exclusiv pe seama creşterii cu prilejul împlinirii a 85 de ani. care a participat la sesiunile Comite­ Luînd cuvîntul, prof. univ. Petru
productivităţii muncii, indicator la După înmînarca înaltului ordin, to­ tului Executiv şi Consiliului General Jitaru, membru corespondent al A- mat solidaritatea cu poporul vietna­
mez în lupta sa dreaptă Cerem cu
care sarcina a fost îndeplinită în varăşul Chivu Stoica, preşedintele al Federaţiei Sindicale Mondiale, des­ cademiei, membru al Comitetului na­
proporţie de 307,6 la sută pe în­ Consiliului de Stat a felicitat căldu­ făşurate între 5 şi 9 decembrie în ca­ ţional de solidaritate cu lupta po­ hotărîre guvernului S.U.A. să pună
treaga întreprindere. ros pe cel decorat în numele C.C. pitala R, P. Bulgaria porului vietnamez, a amintit că Sta­ capăt imediat bombardamentelor a-
al P.C.R., al Consiliului de Stat şi al Delegaţia a fost condusă de tova­ tele Unite au sâvirşit noi acte agre­ supra Republicii Democrate Vietnam,
Ca urmare a acestor depăşiri guvernului, urindu-i multă sănătate să fie retrase toate trupele interven-
s-au realizat peste planul produc­ şi viată îndelungalâ. răşul Constantin Drăgan, preşedintele sive, de o gravitate excepţională, îm­ ţioniste şi bazele militare străine din
ţiei globale 9 milioane lei, indica­ Consiliului Central al Uniunii Gene­ potriva poporului vietnamez. In ul­ Vietnamul de sud, să se respecte
tima sâptămînă, formaţiuni de avi­
torul producţie marfă vîndută şi Răspunzînd, sărbătoritul a mulţu­ rale a Sindicatelor din România. Din dreptul sfint al poporului vietnamez
încasată a fost depăşit cu 8,5 m i­ Noi unităţi de prestări lui va contrfbui la îmbunătăţirea mit din inimă pentru înalta aprecie­ delegaţie au mai făcut parte Larisa oane americane au bombardat de cî- de a-şi hotărî singur soarta, conform
lioane lei, tar la preţul de cost deservirii populaţiei. Ea este în­ re dată activităţii sale. Munteanu, secretar al Consiliului teva ori suburbiile şi unele cartiere cu interesele sale legitime, cu voinţa
populate ale Hanoiului. Aceste acţi­
s-au obţinut economii suplimen­ de servicii la sate zestrată şi cu o centrală telefonică La solemnitate ou (ost de fată to­ Central, şi Ion Ticărâu, şef de sec­ Ga suverană.
tare de peste 11 milioane Iei. automată. Noua centrală precum varăşii Virgil Trofin, secretar al C.C. tor în Consiliul Central. uni, care se adaugă la lista fărădele­ Hoiurtrea neclintită a statului nos­
4 al P.C.R., Grigore Geamânu, secreta- (Agerpres) gilor americane din Vietnam, repre­
şi clădirea oficiului au fost prevă­ tru de a acorda tot sprijinul luptei
Cerinţele multiple şî variate ale zute cu tot necesarul pentru reali­ zintă o accentuare a politicii de în­ drepte duse de eroicul popor vietna­
ele­
călcare flagrantă a celor mai
Colectivul secţiei I de furnale vieţi! de la sate, reclamă dezvol­ zarea unei deserviri la nivelul ce­ mentare norme ale dreptului inter­ mez împotriva agresiunii găseşte un
de la Combinatul siderurgic Hu­ tarea tot mal largă a reţelei de naţional. Poporul român, partidul şi larg ecou în inimile noastre, ale fe­
nedoara a elaborat ieri ultimele unităţi de prestări de servicii. Cu- rinţelor. Aici se va folosi şi o ins­ Formaţii artistice de amatori guvernul nostru, care şi-au mani­ meilor — a spus vicepreşedinta Co­
tone de fontă prevăzute în planul talaţie pneumatică de transporta- festat deplina solidaritate frăţească mitetului regional al femeilor, Olim­
de producţie pe acest an. Ca rezul­ cu lupta poporului frate vietnamez pia Corbu Guvernul american face
tat al îmbunătăţirii regimului ter­ din prima zi a agresiunii americane, declaraţii despre pretinsele sale „in­
mic de topire a minereului şi a condamnă cu indignare aceste noi tenţii paşnice". Dar pe cine mai pot
realizării unor indici superiori de acţiuni barbare. înşela asemenea declaraţii făţarni­
productivitate şi de utilizare a @&mi din ^poiana Continuind cu perseverenţă politica ce, cînd în războiul tîlhâresc pe
agregatelor furnaliştii din a- Agen da ceîdfeonului de agresiune, de atentate împotriva eare-l duc S U A. recurg la mijloa­
ceastă secţie au produs in 11 luni ce barbare, ucid bătrîni, femei şi
peste prevederi o cantitate de fon­ copii, bombardează centre intens
tă echivalentă cu metalul necesar populate, distrug recoltele. Ne adre­
pentru fabricarea a 4500 de trac­ săm femeilor din întreaga lume, opi­
toare. noscind acest deziderat, organele re a corespondenţei pe* verticală, Călătorul aflat pe şo­ Viaţa cultural-artistlcâ motei Popovici şi Gheor- cârilor şi-a privirilor, cu niei publice mondiale, să ne unim
Un succes de seamă al Jurnaliş­ şi organizaţiile cooperaţiei de con­ seaua ce duce spre Sibiu din Poiana e cunoscută ghe Dima. De atunci, ne­ entuziasmul acela de a- într-un front de luptă comun împo­
tilor obţinut anul acesta în între­ sum din regiunea noastră s-au Noua clădire a Oficiului P.T.T.R. nu poate bănui că sus, de la începutul acestui vestele oierilor şi fetele dolescent ce-1 stâpîneşte triva agresiunii americane, să luăm
cerea socialistă desfăşurată între preocupat intens pentru lărgirea Petroşani va intra în curind în înspre sud, aproape de secol, de cînd o formaţie râmase în sat veneau ori de cile ori vorbeşte poziţie hotărîtâ împotriva războiului
faza de recepţie
secţiile combinatului, îl constituie continuă a acestei reţele, prin în­ creştetul munţilor ce-şi corală feminină organiza mereu aci, la cor. să-şi despre oamenii formaţiei barbar din Vietnam, în sprijinul
de asemenea reducerea consumu­ fiinţarea de noi unităţi şi secţii. ascund frunţile sub poa­ manifestări artistice din cinte dorul după cei cu care a cules atîtea luptei curajoase a poporului vietna­
rilor specifice şi a cheltuielilor de De curind au fost date in folosin­ la norilor, se află satul a căror venituri se pro­ dragi plecaţi in ţară. Iar bucurii. Pentru că la nu­ mez.
producţie în general. Acest fapt ţă secţii de croitorie, cizmărie şl Revelioane acela mare de oieri, a că­ curau obiecte necesare cînd ciobanii coborau din mai doi ani din vara ce Tuliana Duvac, studentă a Facul­
este oglindit în cele peste 10 mi­ rui faimă a trecut de şcolii. Şi astăzi se află, la munţi, formaţia se în­ anunţase libertatea ţărn', tăţii de geologie-geografie a Univer­
lioane lei economii obţinute la frizerie la Calda de Jos, cîte o ciz­ la restaurante mult Carpaţii. O drume­ şcoala din sat, drept tregea cu talente cum poienarii au plecat să-şi sităţii „Al. I. Cuza", a exprimat cal­
preţul de cost planificat. mărie la Tibru şt Sarmizegetusa, ţie făcută anume în a- mărturie din acel timp, numai ceî ce-şi purtau, facă cunoscute cîntecele dele sentimente pe care le nutresc
ceastâ aşezare cu profil in cele mai mari oraşe studenţii ieşeni faţă de poporul şi
un atelier de tîmplârle la Breazo- pastoral va pune călăto­ un armoniu, care a slu­ luni de zile, dorul în ale regiunii, iar mai tîr- tinerelul vietnamez, eondamnind cu
va. o frizerie la Gurasada şi altele. Anul acesta, Trustul alimentaţi­ jit multă vreme la ins­ preajma mioarelor, le ziu, la primul concurs indignare în numele tinerelului, a-
Colectivul de muncă de la în­ De la începutul anului au fost ei publice din Deva organizează rul faţă-n faţă cu satul truirea formaţiilor artis­ puteau dovedi. de „Cînlece şi jocuri gresiunea barbară a S U A. Ataşa­
treprinderea forestieră Dobra a revelioane la restaurantele „Tran­ şi oamenii lui harnici a tice ...Gheorghe Bogdan ve­ populare din toate regiu­ mentul frăţesc fală de eroicul popor
raportat în ziua de 8 decembrie înfiinţate 54 asemenea unităţi. silvania", „Perla" şi „Mureşul" din căror echilibru spiritual Corul care a înscris cu nise dascăl în sat în nile ţării" organizat de vietnamez se manifestă şi prin calda
îndeplinirea planului anual la pro­ localitate, precum şi în unităţile se traduce în manifestă­ litere mari în calenda­ toamna anului 1927. Era comisia centrală cultura­ şi sincera prietenie cu care îi încon­
ducţia marfă, producţia globală, sale din Simeria şi Cugir. Meniu- rile lor cotidiene, în care rul timpului fiecare suc­ un fecioraş de 17 ani, a- lă a Frontului Plugari­ jurăm pe tinerii studenţi vietnamezi
producţia marfă vîndută şi înca­ In scopul unei mai urile stabilite pentru sărbătorirea cultura şi arta ocupă loc ces, şi-a făcut debutul la bia ieşit de pe băncile lor, în septembrie 1947, care învaţă în Iaşi. Dorim din tot
sată, productivitatea muncii şi Anului Nou sint bogate. Din ele de mîndrie — cum în­ numai un an după ma­ şcolii. O dată cu clasa sufletul şi le vom acorda tot spriji­
majoritatea sortimentelor bune deserviri nu lipsesc specialităţile casei, tra­ şişi ei spun. rea răscoală care a cu­ I, el prelua şi formaţia corul din Poiana a luat nul nostru ca aceşti tineri să dobîn-
primul său premiu I pe
De la începutul anului şi pînâ diţionalele sarmale, fructele şi de­ Justificată apreciere prins ţara din Flăminzii corală. ţară. De atunci, aseme­ deascâ o înaltă pregătire profesiona­
în prezent muncitorii de aici au sigur ţuica de prune şi vinul. Toa­ Căci cine n-a aflat de Moldovei şi pînă în ini­ De 40 de ani, învăţăto­ nea locuri şi altele i-au lă, pentru a deveni cadre de nădejde
arta şi mai ales de corul
dat peste plan circa 2000 m c. ma­ Cetăţenii oraşului Petroşani au te aceste bunătăţi sînt servite la poienarilor, al acelor oa­ ma Olteniei. Atunci, in rul Gheorghe Bogdan revenit mereu, la fieca­ ale patriei lot iubite.
1908, învăţătorul Ion Tă-
să lemnoasă. urmărit cu satisfacţie lucrările te preţuri convenabile Şi încă o meni înăspriţi de intem­ n-a lăsat bagheta din mi­ re concurs organizat pe A luat apoi cuvîntul ambasadorul
Realizările obţinute constituie o periile vremilor ce i-au nase a făcut să răsune nă. Firele de argint ce-î ţară. Cele 19 diplome şi R D. Vietnam la Bucureşti. Poangu
garanţie că planul pe 1967 va fi s-au executat la noua clădire a O- noutate: trustul primeşte comenzi prins peregrinînd cu tur­ in Poiana cîntecele lui împodobesc fruntea şi înalta distincţie „Ordi­ Tu, care a evocat lupta îndelungată
îndeplinit la toţi indicatorii. f telului P.T.T.R. Această modernă şl pentru organizarea revelîoane- mele de-a lungul şi de-a Ion Vidu şi-ale lui Du­ tîmplele contrastează pu­ nul Muncii" clasa a Il-a, a poporului vietnamez pentru inde­
clădire înălţată în centrul oraşu- lor în familie. latul ţârii? mitru Chiriac, ale lui Ti- ternic cu vioiciunea miş- conferită cu prilejul săr­ pendenţa sa naţională, pentru liber­
bătoririi semicentenaru­ tate. Vorbitorul a arătat că, deşi im­
lui, sînt mărturii ale ac­ perialiştii americani au intensificat
tivităţii frumoase şt la­ războiul de distrugere în Vietnam, au
borioase a formaţiei po­ concentrat aici mari forţe militate,
pe tren". A ajuns la Citeva săptămîni a Maşina de rectificat interior — o aeriene şi navale, armata populară
Bucureşti, fără să fie dormit în hoteluri, a nouă creaţie a harnicului colectiv de ienarilor. de eliberare şi întregul popor din
Odiseea lui Beby Jean hotărît la ce facultate gante restaurante. Apoi, la U.M. Cugir — se caracterizează LUCIA LICIU gresorilor riposte nimicitoare Po­
Vietnamul de sud au dat şi dau a-
mincat în cele mai ele­
se înscrie. S-a gindit să
printr-o înaltă precizie a operaţiei.
din
porul vietnamez doreşte pacea
intre la una, unde
să
a intors buzunarele pe
poată trage mai mult dos. Acasă nu putea să (Continuare în
chiulul, pentru că, dacă se întoarcă de ruşine. (Continuare în pag. a 4-a)
De la început trebuie mai, are acest om o bio­ dragostea şi duioşia pă­ al venit în Bucureşti, „Nu — şi-a zis el. Voi pag a S-a)
s-o spunem pe şleau. grafie teribilă! Dacă s-ar rinţilor. trebuie să trăieşti viaţa. face pe dracu-n patru şi
Şi cit au fost zilele
voi rămine aici". Greu.
Omul cu numele de apuca cineva sa scrie un Ce a făcut pină la a- de mari şi de frumoase, Singur. A urmat un mo­
Beby Jean n-a fost la roman despre viaţa lui, ceastă vtrstă, la care toţi
Troia. Homer — marele i ar cădea stiloul din tinerii îşi fac un rost fn Beby n-a pus mina de­ ment de dezechilibru.
Dar, norocul i-a ieşit in
loc pe carte. S-a plim ­
rapsod din Elada, care mină. viaţă? Ei bine, Beby a bat pe toate străzile, a cale. A cunoscut-o pe
a cintat in versuri ne­ Cine e de fapt acest făcut multe. De aici în­ ea, pe Circe, cum a nu­
muritoare japtele de ar­ Beby ? M-am cam luat cepe şi odiseea sa. Şi văzut toate filmele şi a
me ale troienilor şi a- cu vorba şi am uitat să dacă n-a rătăcit pe mări, făcut cunoştinţă cu a- mit-o el. Spre deosebire
heilor, n-a auzit de nu­ vi-l prezint. Beby Jean el a rătăcit prin viaţă, proape toate restauran­ de vrăjitoarea din Odi­
mele lui. Şi nu putea, (numele adevărat, româ­ negăsind nici pină in tele. De altfel, frecven- seea lui Ulise, aceasta
oricît s-ar fi căznit, pen­ nesc, nu i-l cunoaşte n i­
tru că el a trăit hăt... meni, nici chiar cei mal
acum citeva milenii, iar intim i prieteni), e un
Beby e ditamai contem­ june tinăr, înalt şi are
poran cu noi. Dar nu în­ 24 de ani. Aduce la chip Peregrinările şi întoarcerea spre casă
seamnă că trebuie să cu... dar mai bine să
fi fost neapărat la Troia, nu-l asemăn cu ni
să te fi bătut cu Hector, meni, pentru că el, e cit
Paris, Ulise şi Ahile, se poate de original. Pe prezent un liman unde tarea localurilor e o me­ nu 1-a prefăcut in pa­
vinturi neprielnice să te gîlul lui n-a poposit de să ancoreze. La 18 ani a teahnă mai veche a lui truped, ci intr-un des­
fi purtat pe mări, de­ foarte multă vreme un terminat liceul. Cum ? Beby. trăbălat, pierde - vard,
parte de casă, să fi tre­ şervet de frizer, iar lama Greu de închipuit Des­ lată că a venit şi ziua parazit. Şi au început
cut prin încercări veci­ sau briciul aproape că tul că a luat şi bacalau­ examenelor. Şi, Beby a peregrinările la laşi,
ne cu moartea, ca să ai a uitat la ce moi pot fi reatul. Părinţii s-au bu­ scrintit-o la scris. A fă­ Constanţa, Timişoara,
odiseea ta, povestea vie­ de folos. Cit priveşte curat foarte mult. Fiul cut-o ! Cum să înveţi in Cluj, Arad Nu şi-a as­
ţii tale. trusoul vestimentar, nici lor va urma facultatea, oraşul ăsta, care mi te tupat deloc urechile la
Uite, Beby n-a rătăcit să nu mai vorbim Iţi va deveni un om de nă­ lasă nici să răsufli ? — cîntecele sirenelor. Dim­
pe mări şi nu-l aşteap­ aduce aminte de vreo dejde Nici Beby n-a glndea el. Să trăieşti in potrivă, s-a lăsat vrăjit
tă acasă o Penelopă, dar carte citită, ori de vreun gîndit altfel. „La ce fa­ Bucureşti, să-l cunoşti dc ele Numai că sire-
pentru aceea, cine l-a film cu piraţi sau cor­ cultate vrei să dai, Beby ca pe propriile tale bu­
sari Nu lucrează nică­ GH. JURCA
împiedicat să nu ducă dragă?" — l-au întrebat zunare, c o adevărată fa­
ieri. De mai bine de un
o viaţă extraordinară, an dc zile n-a ciştigat părinţii. „La orice, mi-c cultate Şi cea mai uşoa­
ţesută din cele mai for­ un ban prin propria lui indiferent. Sint pregătit. ră. A$a ca, am reuşit (Continuare In
midabile intîm plări ? Ce sudoare. Trăieşte din Am să mă mai glndesc Bravo Beby! In pag, a 2-a)