Page 38 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 2-A
ac Ml 2m a m r« :- _ a DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3716

Panoramic DIN
GUTEN8ERG

SAU COSTER? LUMEA

Controversa in legătură cu in­ internaţional
ventarea tiparului de către ger­
manul Cutenberg sau olandezul
Costcr a fost, pare-se, rezolvată. ROMA. — Regizo­ pâr Horst Bucholtz şl nostru a avut recent TEHNICII
La o expoziţie, organizată in ora­ rul Italian Franco Zef- Sylva Kosclna. ocazia să-l vadă în fil­
şul Lille (Franţa), au fost prezen­ firell a realizat un do­ mul „Warlock" în ro­
tate trei exemplare din ediţia o- cumentar despre Inun­ MOSCOVA. — Re­ lul „marshall-ulul", In­
landeză a cărţii „Speculum huma- daţiile care ou devas­ gizorul Evghenl Ba- tenţionează în prezent DIRIJABIL NUCLEAR
nas sălvătionis" („Oglinda izbă­ tat recent regiunea sov turnează filmul în să se apuce de regie.
v irii omului1'), care a fost, fără Florenţa. Comentariul trei serii „Scutul şi Pentru debut, el va Specialistul american în con­
sabia", bozat pe roma­
îndoială, tipărită dc Costcr. Spe­ filmului este susţinui nul cu acelaşi nume conduce turnările u- strucţii aeronautice, Morse, a con­
cialiştii afirmă că aceste cărţi nu de actorul britanic Ri- nul western interpre­ ceput proiectul unul dirijabil-
fost tipărite cu ajutorul unei ma­ chard Burton. al cunoscutului scrii­ tând, totodată, şl rolul „ţigară zburătoare", mal uşor ca
tor Vădim
Kojevni-
şini metalice încă în anul 1430, Regizorul Franco kov. Va fi un film titular. Alături de el aerul. Propulsat cu ajutorul ener­
in timp ce Gutenberg a construit Rossi va turna o ver­ spectaculos, plin ' de va apare un alt „vete­ giei nucleare, acest aerostat al vii­
o asemenea maşină abia în anul siune sui-generis a ce­ acţiune care rezervă ran" al Hollywood- torului, lung de 850 metr! ar avea
1445. Se presupune că Gutenberg lebrei legende a lui numeroase surprize ulul, James Stewart. o forţă ascensionala de 140 tone
a învăţat tipografia dc la un elev Ullse. Odiseea nu va spectatorilor amatori MADRID. — Regi­ metrice şl s-ar deplasa cu o vi­
al lui Coster, decedat în anul mai fi provocată de de aventuri. Fiecare zorul T. 3. Alonso teză de ICO kilometri pe oră. Reac­
1430. mînia zeilor, cl de în­ serie va reprezenta o Millan. turnează la torul său nuclear îl va permite
săşi soţia Iul Ulise. povestire de sine stă­ Madrid filmul în mal zboruri pe durate nelimitate. îm­
barcarea şl debarcarea pasagerilor
Penelopa. Rolul aces­ tătoare. multe episoade „A- se va face !n văzduh prin Inter­
teia va fi Interpretat dulti, fiţi prudenţi*, mediul unor mici avioane.
Numele
KIEV. —
de Catherine Spaak regizoarei Iulia Soln- o satiră la adresa ce­
INTÎMPLARE CU TlLC
Peregrinările I (pe care publicul nos­ teva, văduvă si cola­ lor care îşi irosesc
tru a avut prilejul să
I Britanii, Barbara Castle, urma să ţină € u rm ziiă ti o vadă recent în „Va­ boratoare apropiată a viaţa în distracţii sl METODA de în lă t u r a r e
Ministrul transporturilor al Marii
Interpreţii
petreceri.
lui Aleksander Dov-
şi întoarcerea H o expunere In faţa elevelor' unui li­ canţă la Zuydcoote". jenko, este binecunos­ celor trei scheciuri A ZGUREI
sînt Analia Grad6 şl
ceu din Londra. Ea a fost însă ne­
B voită să se prezinte cu o înlîr/.ierc tru 50 de col. Potrivit cronicilor din cestuia, în cea maî mare parte pro­ ta de sud a Franţei, cut pentru filmele pe Fernabdo Fernan Go-
PARIS. — Pe coas­
care aceasta Ie-a rea­
mez.
In procesul înnobilării minereu­
spre casă i de două ore în fata auditoriului. Mo­ antichitate, vasul a pierit tn timpul prietari dc castele şi case vechi, res­ la Nisa şi Monte Car- lizat pe baza unor PHENIAN. — Stu­ rilor de plumb şl zina în cuptoare
tivul ? O masivă blocare a circulaţiei
scenarii ale Iul Dov-
H în centrul capitalei britanice. Ziarele unei furtuni. pectă tradiţiile nobililor din antichi­ lo, se turnează in pre­ jenko. Ea a selecţio­ diourile de filme ar­ se formează, de obicei, foarle re­
„Johnny
zent filmul
tate Un membru al clubului care în­
(Urmare din pag. !) s-au grăbit să emită presupunerea că, drăzneşte să-şi instaleze acasă tele­ Banco", în regia ci­ nat un număr din pro­ tistice din R.P.D. Co­ pede zgură care astupă complet
I în urma acestei întîmplări, ministe­ CUM SE POATE ADORMI fon, să cumpere aspirator de praf, neastului francez Yves iectele de scenarii ale reeană au realizat o gura cuptorului. Din această cau­
nele nu erau fiinţe jumătate rul de resort va urgenta măsurile LA VOLAN Allegret. Este vorba fostului său sot pen­ nouă producţie Intitu­ ză. ele trebuie oprite destul da
femeie, jumătate peşte, ci necin­ pentru descongestionarea traficului frigider său automobil este imediat de povestea „omului tru noul său film „Cel lată „Pe calea ferată". frecvent. Răcirea lor durează trei
exclus din club.
stea, înşelătoria, şantajul etc. Şi tn regiunea londoneză. In S.U.A. s-au pus în vînzare cu­ care a spart Banca de care nu poate fl ui­ Acţiunea se petrece zile, după care. zgura este spartă
nopţile n-au ' mai fost negre. A verturi de pat „Spreadroobile" (spe­ CA IN EVUL MEDIU la Monte Carlo", prln- tat". în timpul războiului cu ajutorul ciocanelor pneumatice.
învăţat de la Circe şl alţii de tea­ ABONAMENT DE LA NA$TERE ciale pentru camerele băieţilor), care tr-un sistem anume naţional de eliberare ©amenll de ştiinţă sl Inginerii po­
pa ei. cum să trăiască fără mun­ PlNA LA SFÎRŞITUL VIEŢII imită perfect caroseria unul automo­ La Salonic, centru administrativ al HOLLYWOOD. — (1950—1953), împotri­ lonezi au elaborat recent un mijloc
că şi sudoare. Dimineţile făcea bil sport cu două locuri. O deschide­ Greciei de nord, au reapărut centuri­ de Joc creat de el. In La 61 ani. Henry Fon­ va agresorilor ame­ Ingenios de înlăturare a zgurcl. la
re făcută în desenul care reprezintă
o tură prin magazinele cu auto­ a In ziua de 16 noiembrie a c, cu scaunele, permite copilului să intre le de castitate, dispărute o dată cu rolurile principale a- da, pe care publicul ricani. care nu este nevoie să sc stingă
servire. Ieşea de atei doldora de prilejul aniversării a 100 de ani de în pat şi să adoarmă, tmaginindu-şi Evul Mediu, lnlr-o reclamă apărută cuptorul. In acest scop se utilizea­
lucruri. Apoi le vindea. Şi-a fă­ B ia apariţia primului număr al cotidia­ în 2iare se arată că centurile „trec ză un fel de tunuri speciale. Pri­
cut pînă la urmă un cheag de i nului francez „Le Figaro", conducerea câ se află la volanul unei maşini ade­ neobservate şi sînt comode la purtat". mele încercări au dat rezultate ex­
vărate.
bani. Cumpăra ceasuri, brăţări, acestui ziar a hotărît ocordarea unul Ele sînt executate după comandă, pu- celente.
brice, lame şl le vindea în pro­ B abonament gratuit pe tot cursul vie­ tînd fi livrate la domiciliu.
vincie, Inşelînd oamenii. Cind nu ţii tuturor copiilor francezi care s-au ŞOSEA MARITIMA La Salonic, ştirea a provocat in­ U M O R
mai avea bani, vindea verighete 8 născut In această *1. Acum trei ani, a început in Olan­ dignare. De altfel, prudent, comer­ RADIATOR CU RAZE
false, sticle cu apă in chip de da construirea unei şosele care trece
parfum. I UN PACHEBOT AL ANTICHITĂŢII ciantul care a dat anunţul respectiv INFRAROŞII
pe poduri peste mare, unind toate a preferat să-şl păstreze anonimatul. — DE CE PLECAŢI de la specta­
Cînd luau vacanţa studenţii, B UN AUTOR începător îi spune ve­
Beby venea acasă. Slab, jerpelit încă in antichitate se construiau insulele şi peninsulele din partea de p e ş t e r A-s a n a t o r iu cinului său : col ? Mai este un act. In S.U.A., a fost construit un
„Te omoară cu zile învăţătura fi nave de mare deplasament — pînă sud a tării. — Nu-mi găsesc nicăieri manuscri­ — Tocmai de aceea. radiator miniatural de raze InLd-
asta“ — zicea părinţilor. Aceştia la 6.000 tone. Arhimede a construit Podul de la Osterschelde leagă Recent, în apropiere de Dietrichs- MEDICUL, după ce îl examinează roşil pentru încălzirea camerelor
îl compătimeau. „Săracul Beby B un palat plutitor pentru tiranul Heron insulele din grupul principal. Spriji­ sul nuvelei. Mă tem că fetiţa dv. pe bolnav, ii recomandă pentru în­ de bale, a garajelor, a corturilor
cit a slăbit" — spunea mama, ta­ I berg (R.D.G.) s-a deschis un sanato­ l-a aruncat la coş. sănătoşirea deplină să stea mai mult turistice. Razele Inlraroşii emise
tălui. Şi s-au pus a-l îngriji. Nu al 11-lea, din Siracuso. Era un vas nit pe 48 de arcuri, podul are 5.022 riu intr-o peşteră. Temperatura con­ — Nu cred, dragul meu, fetiţa mea in aer liber şi să parcurgă zilnic cel de un balon conţinînd aproxima­
l-au lăsat nici să-şi facă pantofii. E uriaş cu trei punţi acoperite cu mo­ ra lungime şi 11,60 m lălime. Din cau­ stantă de 8 grade contribuie la vin­ nu ştie încă să citească. puţin 2-3 mile. Apoi, ii mai cere cl- tiv G60 grame de propan, ajung
„Să se întrame — zicea tatăl. în ­ zaicuri artistice, prevăzut cu citeva za preţului ridicat al ocestei construc­ decarea multor maladii cronice ale teva amănunte în legătură cu profe­ pentru încălzirea unei încăperi
văţătura e grea". Şi astfel, zifele 5 bazine, o mare bibliotecă şi chiar un ţii, cei care vor lolosi acest pod vor căilor respiratorii. O secţie importan­ PROFESORUL vine acasă şi-i spu­ sia şl modul de viaţă şt află că pa­ timp de 14 ore.
de vacanţă se slirşcau şi Bcby templu. Pe puntea superioară era a- plăti o taxă dc trecere. ne bucuros soţiei: cientul său este poştaş.
Iar pleca să-şi facă de cap... R menajată o seră gigonticâ cu Hori tă este aceea pentru tratarea astmati­
Au trecut aşa 5 ani, în care R frumos mirositoare şi chioşcuri aco­ DUŞMANII INOVAŢIILOR cilor. Funcţionează, de asemenea, o — Uite, dragă, azi nu mi-am uitat -
Beby trebuia să termine faculta­ perite cu vită de vie. Pe novă exista La Londra funcţionează un club al secţie pentru copii suferinzi de tuse nicăieri umbrela, am adus-o acasă. SIMULATOR AL PISTELOR
tea şi să ajungă profesor. Părin­ B o sală de gimnastică şi un grajd pen- duşmanilor inovaţiilor. Membrii a- convulsivă. — Dar nici nu ţi-al luat-o I DE SCHI
ţii îl aşteptau cu nerăbdare O să
aibă şi ei un ajutor la bătrîneţe. R
Doar de aceea şt-au tras şi de la In Austria a fost pusă la punct
gură, ca să-l ajute să înveţe. S-au I m m m o maşină specială care permite
şi pregătit cum să-l primească. Şi b t l t i c â — supunerea schlurilor la încercări
Beby a venit aşa cum s-a dus, care reproduc întocmai solicitările
ba chiar mai rău. S-a purtat rece, pe care lc vor avea de suporlat.
distant. „S-a schimbat Beby, e "9 Acest simulator dc pistă alune­
un om serios Ce mai, a ajuns că sub schiuri cu vitez.o de 118
profesor" — gîndea tatăl. * ■ S A CALCULAT că, în tim­ chiar o viteză dc 400 km/h. persoanele brunete albesc mai kilometri pe oră sl reproduce fi­
pul competiţiilor sportive, nu­ PÎNA NU DE MULT se cre­ repede decît cclc blonde. Pro­
Părinţii abia apucau să-i vadă fesorii australieni R. Walsh şl del toate accidentele de teren care
diploma, cc a lacul el cinci ani i;i'$ mărul cel maî marc de calorii dea că cel mal înalt arbore dc Y. Keog, după ce au studiat ar putea surveni In realitate.
de zile. Nu ştiau cum să aducă (900), îl pierd schiorii, care par­ pe planeta noastră este un co­ 8.500 dc cazuri, ati dovedit că
pac înalt de 109 m, care creşte
vorba despre ea. Tatăl a plndit r a i ticipă la o probă dc iond, ur­ în California |S U.A.). Recent, blonzii albesc mal repede.
un moment cînd Beby a devenit maţi la mică diicrenţă dc aler­ s-a aliat că în acelaşi stat, in IN OLANDA există şcoli spe­ SONERIE MUZICALA
gătorii la probele do semi-Iond
mai intim şi l-a întrebat : m w i •Ţ’J — 930. şi de luptători — 900. localitatea Mansholt, creşte un ciale pentru cultivarea lalele­
— Beby dragă, ne arăţi şi nouă Un ciclist care rulează j>e o copac cu 3,2 m mai înalt. Dia­ lor, cu durata cursurilor de
diploma ? Malcă-la ţine mult s-o şosea cheltuieşte doar 3G0 dc metrul trunchiului acestui gi­ trei ani. O întreprindere japoneză a ere
vadd, culorii (şi 600 cind merge cu gant esle de 13,5 ra. iar vîrsta o sonerie originală care excci;
Pe chipul lui Beby parcă ba­ vînlu) în faţă). Mai mult chel­ lui — de peste 1.000 de ani. LA STOCKHOLiYl s-a deschis o melodie la alegerea cumpărăl
teau vinturile. tuieşte un jucător de tenis, care * fN PROVINCIA Gudjcvat, un magazin dc bijuterii cu au­ rului, Inclusiv — dacă are tale
toservire. Clienţii sînt urmăriţi
— Sigur, o să v-o dau s-o ve­ participă la proba de simplu — din India, trăieşte o plantă de­ cu ajutorul unor (clecaraerc muzical — o compoziţie propi
d e ţi! a zts el acru. Trecură aşa 800 dc calorii ; în schimb, cind numită Kalir Kanda. Consuma­ speciale. Soneria eslc acţionotă printr
bandă perforată.
citeva clipe încordate. Mama stă- participă la proba dc dublu, rea ei potoleşte foamea timp
rui rugător s-o vadă. Beby nu consumul de calorii este mai dc peste o săplămînă. OAMENII de ştiinţă suedezi Ea este livrată cumpărătorii
avu încotro. scăzut — 350. Jucătorii dc fot­ au njuns Ia concluzia câ apa împreună cu zece asemenea ber
perforate (la alegere dintr-un 1
— Ce diplomă ? I ingăimă el bal (cu excepţia portarului), AŞEZAREA Oimekon din la- dură (cu o mai marc concen­ tal de 120 de benzi) şi cu alte zc
— Cum cc diplomă ? Nu ţi-au chcllulcsc 400 de calorii. kuţia şl-a pierdui de mult drep­ trare dc ioni de calciu) este
dat nimic că ai învăţat acolo ? $ VÎRSTA MEDIE a unei muş­ tul de a se intitula „polul Irt- mai bună pentru sănătate. Cu benzi neperforate şi cu o insla
— Pentru ce să-mi dea! ţipă te este de 7G de zile, a unei guliil". După cura sc ştie, titlul ţie simplă de perforat. In felul
el. scrumbii — dc <)oî ani, a unui este deţinut acum de Antarc­ cit npa este maî dură, cu atît costa, cumpărătorul cu înclina
Mama a izbucnit in plins. Ta­ păianjen — de 15 ani, a unei tici*. oamenii care o folosesc sînt muzicale poate să-şi compună pr
Pină de curind, cel mai rece
tăl sta perplex in faţa lut, ne- gazele — de 10—12 ani, a unei loc de pb continentul îngheţat mai puţin predispuşi la mala­ pria melodie care să Intovărăyec
câ deschiderea uşilor.
ştiind ce să zică. Diploma, diplo­ broaşte ţestoase — de 200— dii cardiovasculare.
ma, diploma, diploma ii şuierau 300 ani, a unui leu — dc 15—10 era considerat regiunea în
prin cap. ani, a unei cămile — do 30 de care sc aîla staţiunea ştiinţifi­ IN SU.A. se vor pune în VINUL Şl ULTRASUNETUL
că „Vostok". La 24 august 1960,
— Şi atîţla bani pe care ţi l-am M ani, a unul papagal — de 150 termometru) marca acolo vînzare nişte maşini care vor
dat, i-ai prăpădit pe nimica ? — de ani, a unei balene — de La o fabrică de vinîficatc c
mai zise mama printre lacrimi. 400—500 de ani, a unni ele­ —83.3°. Dar iarna trecută, po­ circula fără volan. Direcţia de Caucazul de nord s-a aplicat pe
trivit Institutului polar norve­
— Ce v-aţi apucat dc plins! O m fant — dc 100 de ani, gian, cea mal scăzuîă tempera­ mişcare va fi asigurată de două tru prima dală o metodă de pi
să vă aduc şi bani şi diplomă ! ţ r i ^ LĂSTUNII, consideraţi păsă­ tură a fost înregistrată în apro­ manete fixate dc fiecare parte lucrare a vinului cu ajutorul
Auziţi, o să aducă Beby diplo­ rile cele mai rapide, zboară cn pierea Polului Sud, şl anume a banchetei conductorului. No­ Irasunetului. Tn felul acesla, vin
mă de licenţiat universitar (? I ?). îşi îmbunătăţeşte calitatea, iar
ROMA: Vedere de la Colosscum o viteză de 270—320 kra/h. Lăs­ 94,5 grade sub zero ul sistem va diminua riscurile ciul tehnologic se reduce consic
(Va urma) Foto : P. EUGEN tunii Indieni şl australieni ating PÎNA ACUM se credea că dc accidente. rabîl.
In cazul fabricării berei, pr
■ ■ ■ ■ ■ I ■ Bl R ■ a i i a prelucrarea hameiului cu ajutor
ultrasunetelor, sc extrag cu 25-
Cheile Uicazului, vedere spre
la sută mai multe substanţe am
Piatra Altarului,
Asupra trecutului exploatării cu­ care a pus în luciu mina de cupru lelalte metale a crescut mult la sfîr- şului a inundat şi a distrus clădirea Intre anii 1935—1939, lucrările mi­ re decît prin metodele obişnui
prului din minele de !a Deva, nu se din Deva, şi c3 a făcut comerţ cu pro­ situl secolului al XVIII-lea şî începu­ uzinei, iar antreprenorii au părăsit niere eu fost redeschise de către ex­
găsesc documente înainte de începu­ dusele obţinute, vînzîndu-le turcilor tul cehii de-al XlX-lca. Ca urmare, lucrările. Avînd însă un renume bun, ploatarea minieră o stalului din Să-
tul secolului al XVIII-lea. Datorită Aceasta este prima dovada istorică s-a Înregistrat o ridicare apreciabilă mina o fost preluată succesiv de di­ cărîmb, care a luat cu această ocazie
însă faptului că în fostul judeţ Hu­ asupra mineritului cuprifer de la a preturilor la metale şi o înviorare feriţi antreprenori, dar fără intenţii o serie de probe şi a stabilit volumul
nedoara s-au găsit In multe localităţi Deva. cunoscuta pîna astăzi. a activităţii miniere serioase de o executa lucrări miniere. rezervelor de minereu.
urme necontestate de activitate mi­ Punerea în producţie a exploatării Care a fost influenţa creşterii pre­ In anul 1893 mina a fost cumpăra­ Adevărata renaştere a minei din
nieră romană, au lost unii care au într-un timp relotiv scurt şi efectua­ turilor metalelor asupra mineritului tă de un consorţiu de capitalişti fran­ Deva a avut loc de-abia în anii pu­
omis părerea că şi minele de cupru rea unor lucrări miniere importante de la Deva. nu ne este cunoscută. cezi şi englezi. Lucrările, în această
de la Deva ar fi fost exploatate de In timpul cit mina a aparţinut guver­ Ceea ce se confirmă însă. c faptul că perioadă, au fost limitate la întreţi­ terii populare Prin grija stalului nos­
romani. Aceasta, cu atit ma! mult, cu natorului Transilvaniei, ne dă moti­ în deceniul al doilea al secolului al neri si luarea probelor industriale. tru, între anii 1948—1950, combinatul
din Brad a redeschis mina. făcînd
cit în apropiere de Deva, pe terito­ ve să credem că mineralizaţia de aci XIX lea. mina ajunge în stăpînlrea In anul 1895, fondurile epuizîndu-sc, probarea zăcămîntului şi stabilind un
riul comunei Vetel, se îniîlnesc era cunoscuta mai de mult $1 că pro­ „Asociaţiei miniere din Ruşchita". asociaţia s-a desfiinţat. volum de rezerve, care a permis pro­
urme evidente de lucrări miniere cu babil fuseseră Întreprinse, înainte de In anul 1896, un capitalist din Zlat iectarea punerii ei în exploatare. Ză-
caracter roman. Dar, în zăcămîntul 1710 şl unele lucrări cu caracter de care a dat un Impuls deosebit lucră­ na, a cumpărat mina şi apoi a vîn-
de la Deva, astfel de urme lipsesc, exploatare. rilor, construind şl o staţie de şteam- clut-o unni consorţiu austriac cu căraîntul a intrat In producţie în fi­
nul 1952. In paralel s-au executat şi
fapt ce ne îndreptăţeşte să socotim Dar, decesul guvernatorului In anul purl lingă apa Cernel. 12 000 de forinli. In anul 1900 mina o lucrările de prospecţiuni şi exploatare
fost din nou vîndută. Noul proprie­ pentru identificarea dc noi rezerve.
tar a înfiinţat o asociaţie minieră
Din anul 1952 pină în prezent, ex­
care a întreprins lucrări ce au depă­ ploatarea minieră Deva a executat
şit ca volum pe cele existente ante­
ISTORICUL MINERITULUI LA DEVA rior. Conducerea lucrărilor miniere a lucrări de explorare a zăcămînlului
prin galerii de cercetare şi conturare,
fost însă încredinţată unui maistru cu
o pregătire slabă. Neavînd capacita­ stabilindu-se forma şl limitele zăeă-
tea tehnică necesară, el a săpat un raîntului la diferite orizonturi. Ast­
put de 55 m, în centrul zăcămîntului, fel, în anii 1957—1964, Trustul de
prospecţiuni şi explorări miniere a
făcînd astfel neexploatabilă partea cea executat în perimetrul andezitelor de
că el n-a format obiect de preocupa­ 1720, a făcut ca mina să ajungă din Intre anii 1840 şi 1850, proprietar mai bogată, care a rămas astfel pilier
re pe timpul romanilor $i nici multe nou în posesia familiei imperiale, ol minei este un moşier local, de la de siguranţă al puţului. la Deva o serie dc lucrări de pros­
secole după aceea. Această deducţie care însă n-a mai continuat lucrările care trece opoi în posesia altuia. Ni­ Tot aceostâ asociaţie a Început con­ pecţiuni geologice, geochimice şi geo­
se bazează şi pe faptul că nici o în­ de producţie, cu toate că se pare că ci unul însă n-a exploatat mina, pen­ strucţia unei staţii de ştampare, care fizice pentru determinarea de noî 2one
semnare, nici un document din timpul mina a fost menţinută deschisă mal tru că n-o cumpărase decît cu gîn- a fost terminată abia de proprietarul mineralizate. Tot acest trust e exe­
evului mediu nu aminteşte despre cu­ mult pentru satisfacerea angajamen­ dul de a o revinde cu cîştig. practică următor. Acesta a trimis din minereul
prul de la Deva. deşi acest metal era telor de livrare de cupru, pe care ce începuse să se dezvolte pe scară de pe haldă o cantitate de circa 700 cutat în perimetrul zăcămîntului cu­
un articol de o importantă deosebită, principatul Transilvaniei şi le luase largă în Transilvania. tone ca mostră la Anvers, pe baza noscut o scrie de foraje pentru de­
atît pentru rolul său monetar, cît şi fată de Olanda. Acest fapt rezultă Abia In anul 1873 s-a găsit un pro­ căreia a fost constituită o societate terminarea perspective! în adîncîrae,
datorită altor multiple folosinţe In dintr-o însemnare din acele vremuri, prietar, care reia exploatarea minei pe acţiuni, cu un capital de 1.200.000 iar în extindere a cercetat prin fo­
situaţia întocmită pe baza unei inven­ în care se spune că „s-a instalat o şi Instalează la marginea oroşului franci. In felul acesta, la data de l
tarieri din anul 1697, care cuprindea conductă de apă pentru folosinţa mi­ Deva o uzină dc ştarapare cu 8 să­ iunie 1907. lucrările miniere s-au des­ raje. diversele anomalii geochimice
exploatările apartinind ^ministerului nei de cupru". geţi, acţionată de o maşină cu aburi. chis cu scopul de-a pune mina în cel şi geofizice determinate prin lucră­
do finanţe oustriac (erariul), mină de Mult mei tirzîu, în arhiva minelor Extragerea metalului din concentrate mal scurt timp în exploatare. Eva­ rile de prospecţiuni.
la Deva, de asemenea, nu figurea­ din Săcărîmb, se descoperă o listă se făcea în căzi, prin dizolvare în- Fondurile însemnate alocate de stat
ză. Or. cuprul extras din Transilva­ de plată, din care rezulta că la sfîr- tr-o leşie cu o compoziţie necunos­ cuarea apelor, lucrările de întreţine- au permis o Importantă dezvoltare
nie, forma in secolele al XVll-lea şi al şitul secolului al XVIII-lea (in anul cută şi ogitînd manual minereurile re etc., au durat 40 de zile, iar lucră­ a producţiei dc minereu cuprifer şl
XVIII-lea o marfă care avea o cir­ 1792), în mina de la Deva se lucrase măcinate. In situaţia minei de atunci rile de exploatare au constat în ex­ y S j s j a v 'A #
r- -A -
J*7/i
culaţie europeană, aşa că dacă zăcă- cu un efectiv de 7 muncitori, proba­ s-au putut exploata numai părţile su­ tragerea minereului de la orizontu­ construirea unei mari uzine moderne
raîntul de la Deva ar fi fost in pro­ de preparare a minereului prin no­
ducţie, or ti trebuit să fie amintit do bil Io lucrări de producţie de volum perioare ale zăcămîntului, întrucît rile superioare. Conţinutul minereu­ taţie. Datorita acestui fapt, astăzi,
aceste documente. redus. Acest fapt reiese dintr-o situa­ puţul vechi Inundat, nu s-o putut fo­ lui extras a fost de circa 2,4—2,5 la mina din Deva a devenii una dintre
In anul 1710. guvernatorul militar ţie asupra mărfurilor exportate din losi. iar un alt put nou nu s-a săpat. sută cupru, iar conţinutul concen­ exploatările de cupru Importante din
al Transilvaniei a primit cu prilejul Transilvania, în timpul respectiv, în Personalul exploatării era compus tratului obţinut Ia uzina do ştampa­ BCxx *<„
numirii sale în eceastâ funcţie, ca do­ care figurează şi cuprul provenit din din 20—25 muncitori în subteran şi re ajungea la 35 la sută cupru. ‘In tara noastră.
naţie din partea curţii imperiale de
la Viena. domeniul din Deva. Do­ mina Deva din 12 muncitori la prelucrare. acea perioadă, mina avea 130—140 Ing. A. JULA Pe Riul Marc, spre râbanâ GurazLala.
cumentele atestă că el 8 fost acela Interesul pentru cupru şi pentru ce- In toamna anului 1876, apa Mure­ muncitori. TotropziDdcrea minieră Dev# Foto: V. ONOUX