Page 5 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 5
PROLETARI 01N TOATF. JARIIE UNIJl-VA I
VIZITA TOVARĂŞULUI
C^rtUaiâ j
I0SIP UR0Z VITO iN iARA N0AS1 RĂ
TIMIŞOARA. — De Ia trimişii spe oaspeţii Iugoslavi au fost însoţiţi de de stat ale celor două tărl. Tovarăşii
ciali, Mircea Moarcăş şi Adrian Io- tovarăşii Emil Bodnaras. Corneliu Iosip Bro2 Tito sl Nicolae Ceausescu
nescu : La invitaţia secretarului gene Mănescu. membru al C.C al P.C.R. Irec in revistă compania de onoare.
ral al Comitetului Central al Parti ministrul afacerilor externe. Vasile Pe clădirea gării se află portretele to
dului Comunist Roraăn, tovarăşul Daju, membru al CC. al P C.R, pre varăşilor Nicolae Ceausescu si Iosip
Nicoloe Ceauscscu, joi a sosit în tara şedintele Comitetului executiv al Sfa Broz Tito, sint arborate drapelele de
noastră pentru o vizită neoficială de tului popular al regiunii Banat, dc stat ale României şi Iugoslaviei, pe
P CI. SI AL SfATULUI trei zile, tovarăşul Iosip Broz Tito, reprezentanţi ai organelor locale de mari pancarte sînt înscrise în limbile
română si sîrbă urări de bun venit.
preşedintele Republicii Socialiste Fe
partid şi dc stat. La punctul de fron
derative Iugoslavia, preşedintele Uniu tieră Staraora—Moravito a venit in După o veche tradiţie românească,
nii Comuniştilor din Iugoslavia. intîmpinare ambasadorul R.S.F. Iugo un bătrîn. îmbrăcat într-un pitoresc
Oaspetele este însotit de tovarăşii slavia la Bucureşti. Iakşa Petrtcl. Îm costum bănăţean, invită pe oaspeţi să
a n u l ; X V III. NR. 3708 VINERI 2 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 DANI Mialko Todorovici, secretar al Comi preună cu persoanele oficiale iugo guste din pîine si sare. Pionierii oferă
tetului Executiv al CC. al U.C.I.. slave, a sosit Aurel Mălnăsan, amba flori.
Marko Nikezici; secretar de stat pen sadorul României la Belgrad Tn pia(a gării şi de-a lungul străzilor
tru afaceri externe, membru al C.C. In gara oraşului Timişoara erau pre oraşului, mii de timişoreni fac condu
al U.C.I., Kiro Gligorov, secretar fe zenţi Ion Cîrcei, membru al C.C. al cătorilor dc partid si de stat români
deral pentru finanţe, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetului si iugoslavi o primire entuziastă, prie
al U.C.I. regional Banat al P.C.R., alţi condu tenească.
cători ai organelor locale de partid
In gara Timişoara. preşedintele si de stat. Un mare număr de locui ★
Asigurarea Iosip Broz Tito si ceilalţi oaspeţi iu tori ai oraşului fac o călduroasă pri La prînz, conducătorii de partid şl
goslavi sînt salutaţi cu căldură de to
varăşii Nicolae Ceausescu, Ion Ghcor- mire preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, dc stat români şi iugoslavi $i cele
ovalionind puternic.
ghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil. Comandantul companiei militare de lalte persoane oficiale, care-i însoţesc,
Iosif Banc.
onoare aliniată pe peronul gării pre au hiat parte la un dejun oferit de
De Ia frontieră pînă la Timişoara, zintă raportul Sint intonate imnurile Comitetul regional Banat al P.C.R.
c u
Convorbiri româno-iugoslave
documentaţii popular al regiunii Banat, au înce răşii Emil Bodnaras, Paul Niculescu- kczici. Kiro Gligorov şi Ukşa Pelrici,
Joi, 1 decembrie, Ia sediul Sfatului
Mizil, Iosif Banc, Corneliu Mănescu
ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti
put
între
convorbirile
tovarăşii
Nicolae Ceausescu. Ion Gheorghc Şi Aurel Mălnăsan, ambasadorul Convorbirile s-au desfăşurat înlr-o
României la Belgrad.
Maurer şl tovarăşul Iosip Broz Tito Din partea iugoslavă participă to atmosferă cordială, sinceră. priete
Din partea română participă tova varăşii Mialko Todorovici, Marko Ni- nească.
imperativul
Spectacol de gală
planului de do stat români şi iugoslavi au luat gram muzical-coregrafic, susţinut de le-au fost oferite coşuri cu Hori din
Joi seara, conducătorii de partid $i
La sfîrşitul spectacolului artiştilor
corurile reunite ale filarmonicilor (le
parte la un spectacol de gală prezen stat din Timişoara si Arad, orchestra partea tovarăşului Iosip Broz Tito şi
Operei de Stat din localitate, dc cu-
tat la Opera dc Stal din Timişoara.
nosculi solişti vocali şi instrumentişti, a conducerii noastre de partid si dc
A fost prezentat un bogat pro de balerini, profesionişti si amatori stat.
investiţii
A 300-a inovaţie Semnarea unor documente de colaborare
pe anul 1067 Zilele trecute, un colectiv do între România şi Guineea
maiştri şi ingineri dc la E M Lu-
peni a înaintat .serviciului tehnic
Analizind volumul invesliliilor care Pornind de la aceste considerente, obiecte. Din această cauză n-a fost al Combinatului carbonifer din La Consiliul de Miniştri,' au fost fost semnale de Gheorghc Cioară,
Valea Jiului o propunere de ino
au mai rămas dc executai pînă la cred că este necesar să privim cu poşibilă nici o determinare exactă a vaţie care are ca scop mecaniza semnate, joi seara, Protocolul privind ministrul comerţului exterior, iar din
sfirşiuil anului, se constată că mai toată răspunderea stadiul asigurării obiectivelor neasigurate cu documen Un nou tot <lc freze, fabri rea operaţiunilor de descărcare a colaborarea economică şi tehnică. porlea: guiueeză dc Diakite Moussa,
sint întreprinderi ale căror realizări cu documentaţii a i n vesti Iii lor pre taţii. Pentru unele lucrări, deşi există cate la U i\l. Cugîr, sînt pregă vagonelclor la halda de la supra Acordul comercial si de plăţi si Aco: ministrul comerţului exterior $i al
tite pentru a lua drumul ex
sînt nesatisfăcătoare Printre cauzele văzute pentru anul 1967. Din anali în. prezent proiecte de execuţie, nu portului. faţă. Aceasta este a 300-a inovaţie dul dc colaborare ştiinţifică si tehni băncilor din Guineea
care au făcut ca planurile de investi zele făcute de bancă la beneficiarii sînt definitivate proiectele de ansam- Foto: V. ONOIU înregistrată în cadrul C.C.V.J. în că între Republica Socialistă România După semnare, Gheorghc Cioară si
ţii să nu se realizeze se numără si do investiţii se constată că volumul ulu, lucru ce nu va permite deschide cursul acestui an. In urma apli si Republica Guineea. Diakite' Moussa. au rostit scurte cu-
lipsa documentaţiei — proiecte si de asigurării cu documentaţii la nivelul rea finanţării în anul 1967. cării în viaţă a inovaţiilor făcute Din partea română, documentele au vintări.
vize — problemă rămasă în actuali proiectelor de execuţie (întocmite în O situaţie nefavorabilă se înlîlneş- in acest an. valoarea economiilor
tate chiar si la slirsilul lunii noiem asa fel incit să se poată deschide si te şi la Combinatul siderurgic din inlat, In privinţa asigurării cu docu trece de 2.000.000 lei şi a crescut
brie. La lucrările dc la termocentrala finanţarea), reprezintă doar 37,2 Io 'Hunedoara. Aici documentaţia este mentaţii există încă dificultăţi se simţitor productivitatea muncii în Dineu oferit de tovarăşul Chivu Stoica
Parosenî, alimentarea cu apă potabilă sută din planul pe întreaga regiune. asigurată numai în procent de 39 la rioase. Acum, moi mult co orieînd. exploatările miniere din Valea
si industrială a localităţilor din Va Sînt puţine întreprinderi care au o sulă fală de necesităţi Este de reţi sint necesare eforturi susţinute pen Jiului.
lea Jiului, canalizarea si epurarea a- situaţie favorabilă sub acest aspect. nut că numai la lucrările privind mă tru obţinerea lor cel tîrziu pinâ Ia
pelor menajere a localităţilor din Va Dintre ele amintim întreprinderea mi rirea capacităţii oţelăriei electri slirsilul anului 1966. Tovarăşul Chivu Stoica, membru al Au participat Petre Blajovici, mem
lea Jiului, acumularea în bazin a nieră Hunedoara, cu un procent de ce, la laminorul de 1.300 mm Este de dorit ca practica predării Comitetului Executiv, al Prezidiului bru supleant al Comitetului Executiv
Jiului superior si barajul de la Valea acoperire de 93,1 la sută, Întreprin şi ajuslajul de la linia de pro- documentaţiei pe parcursul execuţiei Permanent al C.C al P C.R .. preşedin al CC, al P.C.R, vicepreşedinte al
cu peşti, obiective de mare impor derea minieră Ţebea cu 99,4 la sută. fî Ic mijlocii şi benzi, documen lucrărilor în anul do plan să fie com tele Consiliului de Stat, a oferit joi
tanţă şantierele care au primit sar întreprinderea de oanilicatie JDpy? taţi^: peasiguraA£tV?se.; ;gridieâ la plet lichidată Aceasta, date fiind con seara un dineu in cinstea delegaţiei Consiliului de M iniştri,, miniştri, alţi
cină să ie execute au obţinui rezul 100 la sută, U R.C.M. cu 87,G la su r>2‘ ia sută din totalul' obiectivelor secinţele dăunătoare ce decurg din ea Simpozion de, partid şi guvernamentale a Repu membri,ai conducerii unor ministere.
tate sub posibilităţi tocmai fiindcă tă. fără. proiecte ce vor trebui executa pe linia nercalizării ritmice a sarci blicii Guineea, condusă de, . Diakjte In timpul dineului, tovarăşul Chivu
le-an lipsit documentaţiile. O situa Principalele întreprinderi, cu volum te pentru combinat. Precar la acest nilor de in vesti iii $i a majorării pre .Moussa', membru al Biroului Politie Stoica şi Diakite Moussa au rostit
ţie similară se manifesta si în secto mare de investiţii si cu pondere în capitol stau si Fabrica dc produse ţului do cost Beneficiarii nu trebuie Ieri a avut loc în sala clubului Naţional al Partidului Democratic din
rul de locuinţe din Valea Jiului şi industria regiunii, înregistrează pro refractare Alba lulia, I R E Hunedoa să uite nici un moment că eficienta sindicatelor clin Deva simpozionul Guineea, ministrul comerţului exte toasturi. ’
Hunedoara. centele cele mai nesalisfăcătoare. Com ra, Centrala termoelectrică Deva, Fa economică a oricăror investiţii se ho cu tema „Concepţii actuale asupra rior si al băncilor.
eredităţii", organizat de către co
Din exemplele date, care, din pă binatul carbonifer Valea Jiului, de brica chimică Orăşlie, l.M C. Bircea. tărăşte încă de pe şantier. Acest de mitetul orăşenesc pentru cultură (Agcrpres)
Direcţia regională P.T.T R.,
D.R E.F.
cate, nu sînt singurele, se poate uşor pildă, s-a asigurat cu documentaţii, ziderat însă, va fi rezolvat nurnoi şi artă. In cadrul simpozionului
concluziona ca întârzierea predării pînă Ia data de 31 octombrie, numai Deva şi alte întreprinderi la care dacă ei se vor achita la timp de obli au vorbit profesoarele Nuţiu Ani-
procentele de asigurare cu documen
documentaţiei, sau calitatea slabă a in proporţie de 25 la sulă La data n- taţii sint sub 50 la sută din valoarea gaţiile ce le revin. şa, Sirbu Domnîca şi Vinţi Jujo,
acesteia stînjencste execuţia, impune nalizei făcute de bancă, lucrările mi TOMA CA7.ACU de la liceu! „Decedai". In înche Consfătuire privind dezvoltarea
realizarea în ritmuri inegale şi nesa- niere subterane, ce sc vor executa în planului anual. directorul filialei regionale iere a fost prezentat filmul artis
tisfâcătoare a planului de investiţii. regie în 1967, n-au fost defalcate pe lată aşadar că deşi timpul este îna- Hunedoara a Dancii dc Investiţi! tic „Steaua fără nume".
învăţămînfului superior economic
In aulo Institutului de Şliinle Eco supleant al Comitetului Executiv, se
nomice „V. f. Lenin“ din Capitală, an cretar al C C. at P.C.R., Ion Tcoreanu,
T E L E G R A M A început joi lucrările unei consfătuiri sef dc scutic la C.C. al P.C.R, Jean
privind perfecţionarea în continuare
Livcscu, adjunct al ministrului invă-
MUNCA I M l T E Ş T E a învăţăraîntului superior economic lămintului. Mihail Rosianu. preşedin
din tara noastră Consfătuirea reu
neşte un marc număr dc specialişti, tele Uniunii Sindicatelor din institu
ţiile dc învătâininl si cultură.
cadre didactice, conducători de insti Consfătuirea a fost deschisă de
Excelenţei Sale
v
B I O G R A F I I L E tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, acad. Ştefan Bălan, ministrul invălă-
lucrători din aparatul de stat.
Domnul SERETSE KHAMA Participanţii dezbat timp de două raîntului. Prof. dr. docent Marin Lupu,
rectorul Institutului dc Ştiinţe Econo
Avem f/i lată două scri comunişlil i-au scos fn zile probleme cuprinse într-un amplu mice „V. I. Lenin" din Bucureşti, a
sori primite din două evidentă hărnicia, expe Preşedintele Republicii Botswana referat întocmit de o Comisie numită expus raportul Comisiei de analiză,
colturi ale regiunii. Sem rienţa bogată in muncă, de Ministerul Invătămintului. instituită de Ministerul Invătămintului.
nalării lor — loan Şer- iscusinţa, stăruinţa In re GABERONES La lucrări participă tovarăşii Lconte Pe marginea referatului au urmat
ban de ta distileria de zolvarea problemelor de Răutu, membru al Comitetului Exe discuţii.
gudroane a C. S. Hune care se ocupă. Pentru In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al cutiv. secretar al Comitetului Central Lucrările consfătuirii continuă.
doara şi ton Manolachc roate acestea, pe maistrul guvernului şi poporului român, adresez Excelenţei Voastre, guvernului ai P.C.R., Manca Mănescu, membru (Agerpres)
de la IM . Barza — ne Pojar comuniştii l-au a-
scriu despre un fapt o- Ies a treia oară secret ar şi poporului Botswanei sincere felicitări şi cele mai bune urări de pros
bişnuit. al organizaţiei de bază. peritate şi pace, cu ocazia proclamării independenţei Republicii Botswana
Nu dc mult timp au a- Tot pentru a treia oară
vut loc adunările dc dări a lost ales şi secretarul CHIVU STOICA
de scamă şl alegeri in organizaţiei de bază de
organi/aliilc dc bază ale la sectorul elcclro-mcca- Preşedintele Consiliului de Stat
partidului. Participanţi nic al l.M. Barza. II chea
fiind ia dezbaterile ce mă Viorel Nifă. „După al Republicii Socialiste România
s-au tăcui cu acest pri- angajare — scrie corcs-
S e m n ific a ţii Plecarea la Moscova a unei delegaţii române
Joi seara a plecat spre Moscova laşi. membru al Biroului C.NAP.,
lej, corespondenţii noştri pondentul — a lost re o delegaţie a Comitetului National rare, la invitaţia Comitetului Sovie-
au ţinui să informeze re partizat sn lucreze Intr-o Tîmplarul modelor Alexandru Câtună, de Ia Atelie pentru Apărarea Păcii, condusă de lic penlrii Apărarea Păcii, va face o
dacţia despre ce s-a dis echipă de lăcătuşi ce răs rele centrale Criscior. execută cu multă precizie diferite vizita in U R S S.
cutat in adunări, despre pundea de repararea şi modele pentru turnătorie prof. univ. Ion Creangă, rectorul Uni
succesele dobindile pînă întreţinerea utilajului. Foto: I. TEREK versităţii „Alexandru loan Cuza" din (Agerpres)
acum pe tronlut produc Cum c şi liresc, oamenii
ţiei. despre activ Halea dc fşi aruncau (Ies privirile r a r r w t rr.w h i i i m m
viilor a comuniştilor. A- asupra lui. In stropii de
poi, ca un ,.capitol'1 apar sudoare ce i se prelin aparat de îmbuteliere a sticle
te din scrisoare, liecarc . geaţi uneori pe Irurile ii lor nu pot porni. Şi din nou
l-a rezervai ca să redea citeau sirquinla, dorinţa rDialog eu a mafia m-au lăsat: în voia soarlei
ci leva crimpcic din acti să muncească mai mult, ...Mucegaiul, păianjenii şi ru
vitatea unor oameni etes- mai repede, mai bine. A- gina m-au îndemnat să vin
culi şi preţuiţi dc colec etan esle şei de echipă ; aici şi să-mi spun necazurile.
tivele din cate lac par Ic răspunde direcl dc buna Eram gata să plec la Bucu minerală. Am fost adusă în nat plăcut : izvoare de apă mi In drum spre dumneavoastră,
„Gheorghc Pojar — >>» funcţionare şi întreţinere reşti cînd ce) mai de vază decembrie anul trecut la nerală erau din abundenţă, iar am auzit că I.O.I.L. Deva, în
incepc scrisoarea cores a maşinilor dc încărcai". funcţionar dă buzna în birou I.O.I.L. Deva pentru a ajuta la oamenii, inimoşi şi harnici. A- loc să-mi dea de lucru, ca să
pondentul din Hunedoara ...Aşadar, două scrisori — O audienţă Zice câ-i ceva îmbunătăţirea, calităţii apei cî.ştîg şi eu ceva pentru a mâ
— este unul dintre cei ru con( inul identic Pap- foarte important minerale de Boholt. Părinţii bia aşteptam să intru în lu hrăni, preferă să plătească a-
mai harnici maiştri din lul că doi secretari ai u- — Acum?! Ştii bine că avi mei, ca orice părinţi, nu m-au cru. Dar... mortismenle. Iţele par să se în
citi arc sec/ia noastră. nor organizaţii de bază onul... dat cu una cu două Le-au Şi interlocutoarea mea îşi curce mai iau. După cîle am
Oamenii cu care lucrează au losl realesi de mai — I-am explicat, dar în za putut trage cu urechea, comer
hi schimb i-au apreciat şi multe ori a devenit obiş dar. Spune eâ orice animare ţul refuză primirea apei mine
li apreciază spiritul dc nuit. Din el se desprind va fi fatală pentru noi toţi. rale de Boholt cu un conţinut
iniţiativă şi de bun orga insă semnificaţii adinei, — Bine, să intre. de 2,18 la sută bioxid de car
nizator al muncii. In înseamnă cri munca aces Mâ aşez la birou şi aprind F O I L E T O N bon. Spune că această apă nu
maislrul lor au găsit în tor oameni întruneşte că o ţigară, aşleptînd nerăbdător. este suficient de acidulată, că î a f t m
totdeauna omul de la ca lii icativul cel mai înalt a- Trec cîleva clipe Uşa se des nu este de calitate corespunză
re au mullc de fnvălnt. triburi de comunişti, iar chide larg şi spre marea meu toare. I.O.I.L. Deva va trebui
sfătuitorul cel mai bun in experienţa acumulată de-a surprindere, cu paşi mărunţi să livreze pentru consum apă
orice împrejurare, exem lungul anilor lo/oseşlc şi siguri, întră în încăpere o minerală de Boholt cu 2.5 la m m *
plul cel mai viu dc cinste întregului colectiv. Jn maşir.ă. Rămîn stupefiat. Nici spus celor de la I.O.I.L că pic şterge „ochii' umeziţi. Tace fi sută bioxid de carbon. Mâ în-
şi conduită morală procesul muncii biograf ia odată n-am avut ocazia să au- iul meu de vînzare este 61.500 sughiţe, lrob cum va reuşi, dacă de
O parte din aceste ca oamenilor se Imbogălcşlc diez o maşină lei, că este necesar să mâ in — Dai cc s-a intim plat! ? mine, care sînt destinată toc
lităţi. autorul scrisorii le continuu, li se consoli — Nu vă reţin mult Permi- şi iţească, să-mi asigure condi — Pur şi simplu şi-au bătui mai acestui scop nu sc îngri
cunoştea de moi multă dează şi dezvoltă aptitu teţi-mi să mă prezint, îmi spun ţii pentru a pulec trăi. Cind au ioc de mine... jeşte nimeni...
vreme. Despre altele f/isn dini noi. valoroase Ace păsul şi plec auzit ce preţ am, au ezitat, dar Şi plînsul ii înecă vorbele. Şi plînsul i-a înecat din nou
a aliat chiar de curind. In eaşi influenţă o are mun pinâ la urmă m-au cumpărat — M-au aruncat într-un colţ vorbele Convorbirea noastră
adunarea de dare dc sea ca asupra tuturor celor — Poftim, te ascult — îi In prima zi mi-au prezentat şi cîlcva luni nici n-au dat pe n-a mai putut fi reluată. Ma
mă şi alegeri a organiza care cu braţele şi mintea spun eu tremuiînd. locul de muncă de la Boholt. la mine Apoi, au încercat să şina a ieşit din birou..
ţiei de bază. Alunei, şi prcligurcazu contururile — Sint o maşină de impreg mâ pună în funcţiune, dar
mai ales cind s-a trecui zilei de mi inc. nat bioxid de carbon în apă Ce să zic, totul m-a impresio şi-au adus aminte că fără un D. LUPAŞCU
la alegerea noului birou, I. CIOBANU
Bl Aspect de la Fabrica de produse refractare din Alba iulia
