Page 55 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3720
i1

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

(Urmare din pag. I) lungat, dar trebuie să pornim cu O altă problemă la care doresc să odihnă şi recreaţie pentru populaţie, mai îndepărtate colţuri ale ţârii — nală, amestecul in treburile Interne Partidul nostru va milita şi in vii*
hotărire pe această cale, dacă vrem mă refer este problema rebuturilor întreţinerii fondului de locuinţe. trebuie sâ-şi aducă o contribuţie mai ale altor popoare, încălcarea suvera­ tor pentru întărirea unitătil şi coeziu­
Realizările obţinute de oamenii să avem o economie modernă, efici­ Aceasta este una din problemele de Tovarăşii de la Sfatul popular al mare la educarea tinerei generaţii, a nităţii şi Independentei naţionale, ac­ nii sistemului socialist mondial, a
muncii in industrie, agricultură, ştiin­ entă, dacă vrem să construim cu suc­ cea mai mare importanţă ale econo­ Capitalei care au luat cuvîntul aici, tuturor oamenilor muncii în spiritul tele de agresiune comise de imperia­ mişcării comuniste internaţionale,
ţă şt cultură, în toate domeniile vie­ ces socialismul şi comunismul. Altă miei. La noi există practica greşită socialismului. lismul american în Vietnam şl în pentru normalizarea relaţiilor dintre
ţii sociale, exprimă realismul progra­ cale nu există, tovarăşi. a prevederii in pion a unui anumit cei care lucrează în domeniul sis­ alte părţi ale lumii. partidele frăţeşti, în interesul cau-
mului stabilit de Congresul al IX- Una din căile de reducere radicală procent de rebuturi, mai mare sau tematizării şi construcţiilor, al co­ Poporut român, partidul şi guver­ zei generale, al luptei pentru socia­
lea al partidului, hotărîrea întregului a cheltuielilor materiale de produc­ mai mic. în funcţie de produs şi de merţului şi chiar preşedintele sfatu­ Organizaţia de partid nul nostru îşi reafirmă solidaritatea lism şl pace. al progresului social în
lui, au trecut uşor peste unele din
nostru popor de a înfăptui neabătut ţie, pe lingă lichidarea risipei şi întreprindere. Consider că aceostă frăţească cu lupta eroică a poporului întreaga lume.
linia politică a partidului, de a rea­ consumurilor mari specifice, este ri­ practică trebuie să fie revizuită t ea aceste lucruri, au prezentat unele vietnamez, acordîndu-i tot sprijinul
liza planul cincinal. Ele reprezintă dicarea nivelului tehnic al produse­ oglindeşte faptul că, de la început lucruri în roz. Avem multe realizări in a Capitalei—detaşament în lupta dreaptă contra agresorilor Tovarăşi,
o bază trainică pentru obţinerea de lor industriei noastre. Trebuie să a- se porneşte cu ideea că se pot fa­ Capitală, dar şi multe neajunsuri. Am americani. După curo ati aflat din Conferinţa organizaţiei de partid a
noi succese în anul care vine, pentru jungem să obţinem, de exemplu, din- brica produse de proastă calitate, că construit mult, dar construcţiile pu- presă, in ultimele zile imperialiştii a- oraşului Bucureşti a făcut bilanţul
mersul înainte pe calea ridicării pa­ tr-o tonă de metal, produse cu o va­ se poate admite ca o parte din produ­ ‘teau să fie mai bune şi mai eficien­ puternic al partidului meri ca ni au intensificat bombarda­ activităţii organelor şi organizaţiilor
triei pe noi culmi ale progresului şi loare de 4-5 ori mai mare decît în se să fie nefolosibile. Trebuie să în­ te. Există încă lipsuri serioase în de partid, a evidenţiat experienţa po­
civilizaţiei socialiste. prezent. Noi am început şi este bine ţelegem bine tovarăşi că nimănui ceea ce priveşte deservirea populaţi­ nostru mentele împotriva R. D. Vietnam, a- zitivă dobindită în munca organizato­
lacind în mod intens oraşul Hanoi.
I-o obţinerea tuturor realizărilor cu să subliniem lucrul acesta, să produ­ nu-i este permis să irosească mijloa­ ei, mai cu seamă in ceea ce priveşte Ţinem să exprimăm protestul nostru rică şi politică, a subliniat sarcinile
care încheiem anul 1966 o contribu­ cem utilaje de înaltă tehnicitate. Din cele, materialele care îi sînt puse la comerţul; De aceea organizaţiile de Doresc să spun cîteva cuvinte despre împotriva acestor acte de barbarism mari ce revin în perioada următoare
ţie de seamă au adus-o colectivele păcate, însă tovarăşi, la unele utilaje indemînă. Cine execută lucrări de partid din Capitală şi sfatul popular organizaţia de partid a Capitalei. Ea ale agresorilor americani şî să ne comuniştilor, tuturor oamenilor mun­
de oameni ai muncii din Capitală fabricăm partea care necesită consum proastă calitate trebuie să poarte si esle una din cele mai poternlce or­ exprimăm deplina solidaritate cu po­ cii din Capitală, in înfăptuirea liniei
care asigură o cincime din produc­ mare de metal şi importăm partea răspunderea materială. Statul nu poa­ trebuie să manifeste o grijă şi un ganizaţii ale partidului nostru. Fiecare porul şi cu oamenii muncii din Ca­ politice a partidului. In cursul lucră­
ţia industrială globală a întregii ţări. de mecanică fină şi aparatură, de te să suporte daunele provocate de interes sporit faţă de cerinţele cetă­ al nouălea locuitor al Capitalei este pitala R. D. Vietnam. rilor au fost criticate unele neajun­
In darea de seamă prezentată de înaltă tehnicitate. Este necesar să neglijenta sau de slaba calificare a ţenilor, să se preocupe mai mult pen­ membru de partid. Organizaţiile raio­ suri existente in diferite domenii de
Aceste acţiuni agresive demască in
tovarăşul Dumitru Popa şi în cuvîn- pornim cu hotărire pe calea valori­ unor salariaţi. Cel care îşi la anga­ tru găsirea modalităţilor de satisfa­ nale, organizaţiile din întreprinderi şi fata întregii lumi asa-zisa dorinţă de activitate. S-au făcut numeroase pro­
tul vorbitorilor 6-a relatat pe larg ficării superioare a materiei prime jamentul să execute un produs, tre­ Instituţii au o activitate temeinică, pace a S U.A., ele demonstrează că puneri pentru perfecţionarea activită­
despre rezultatele obţinute. In 11 luni şi materialelor; numai producind u- buie să muncească, să-şi ridice cali­ cere a acestor cerinţe. Trebuie cul­ posedă cadre experimentate şi tre­ afirmaţiile despre intenţii paşnice ale ţii pe viitor. Va trebui ca toate a-
întreprinderile industriale din Bucu­ tilaje şi maşini de înaltă tehnicitate, ficarea şi rine nu se simte în stare, tivată în rîndul tuturor celor care lu­ buie spus că dezbaterile care au avut cercurilor conducătoare americane cestea să fie serios studiate, să se
reşti au depăşit planul cu o produc­ vom obţine creşterea radicală a ran­ să lase locul altuia. crează în domeniul deservirii popu­ loc în conferinţă, cuvintările partici­ ia măsurile pentru îmbunătăţirea ac­
ţie în valoare de peste 700 milioa­ damentului economiei noastre. Sar­ Trebuie subliniat că nu toate con­ laţiei o atitudine de grijă faţă de panţilor — conducători de întreprin­ sînt manevre menite să inducă în e- tivităţii.
ne lei. Au fost obţinute de asemenea cini mari revin în această direcţie or­ ducerile întreprinderilor şi organiza­ roare opinia publică, să camufleze In fata organizaţiei de partid a Ca­
realizări însemnate în reducerea pre­ ganizaţiilor de proiectare, din care ţiilor economice gospodăresc cu toa­ cetăţeni, combâtindu-se tendinţele de deri şi instituţii, activişti de partid intensificarea agresiunii împotriva pitalei se deschide perspectiva unei
ţului de cost: în zece luni s-au rea­ cea mai mare parte sint concentrate tă răspunderea unităţile pe care le tărăgănare, de birocratism, de negli­ şi de stat, oameni de ştiintă şi cul­ poporului vietnamez. Toporul român vaste activităţi organizatorice si po­
lizat economii peste prevederile pla­ în Capitală. Ele trebuie să se preo­ conduc. In primele 9 luni ale aces­ jare a cererilor şi sesizărilor oameni­ tură, ingineri, muncitori — au arătat cere cu insistentă ca S.U.A. să înce­ litice puse în slujba înfloririi oraşu­
nului de circa 65 milioane lei. Trebuie cupe în mod sistematic de reducerea tui an, în Bucureşti s-au înregistrat lor muncii. spirit de răspundere, exigentă, compe­ teze imediat $i definitiv bombarda­ lui Bucureşti, a înfloririi şi dezvoltă­
subliniat, de asemenea, că în decurs consumurilor de materiale în faza pierderi din rebuturi de 128 milioane tenţă in abordarea problemelor. Deşi. rea R. D Vietnam şi toate actele de rii întregii noastre ţări.
război împotriva R. D. Vietnam, să
de 11 luni. în Capitală s-a depăşit proiectării alit la construcţii, cit şi lei. In Capitală există 58 de între­ ca să fiu sincer, puteau să lie ceva pună capăt agresiunii in Vietnam, să Desfăşurarea conferinţei, dezbateri­
mai autocritici. Comitetul orăşenesc,
planul de desfacere a mărfurilor prin la maşini şi instalaţii. prinderi cu pierderi planificate, din comitetele raionale şi toate organiza­ părăsească Vietnamul, să lase po­ le care au avut loc demonstrează ho-
tărirea nestrămutată a comuniştilor,
comerţul socialist, cu 100 milioane O problemă centrală a activităţii care 15 au depăşit-pierderile, în 9 Dezvoltarea democraţiei ţiile de partid au datoria să-şi îmbu­ porul vietnamez să-şi hotărască sin­ a tuturor oamenilor muncii din Bucu­
lei. Prin munca harnică a locuitorilor economice în anul următor, de care luni, cu 29 milioane. nătăţească stilul şi metodele de mun­ gur drumul dezvoltării sale, fără nici reşti, de a contribui, alături de în­
săi oraşul Bucureşti, capitala Româ­ depinde progresul economiei noastre Este ştiut că orice activitate socialiste, înflorirea că punînd in centrul octivitâtii ridi­ un amestec din afară. treaga tară la înfăptuirea sarcinilor
niei socialiste, devine tot mai înflo­ şi ridicarea nivelului dc trai, este economică trebuie să aibă drept carea eficientei activităţii noastre de
ritoare. sporirea productivităţii muncii. Com­ rezultat un anumit beneficiu. Ni­ partid Această eficientă trebuie să In aceste condiţii este mai mult ca stabilite de Congresul al IX-lea al
Ţin să felicit din toată inima pe parativ cu ţările .avansate, producti­ meni nu se apucă să investească, ştiinţei, învăţâmînfului se oglindească in felul in care între­ orlclnd necesară întărirea unităţii P.C.K.'. Sîntem convinşi că oamenii
oamenii muncii din Capitală, pe co­ vitatea muncii este la noi de aproa­ să cheltuiască materiale şi bani şi prinderile, instituţiile, toate organiza­ mişcării comuniste şi muncitoreşti, a muncii din Capitală, comuniştii din
Capitală, nu vor
nimic
precupeţi
muniştii care se situează zi de zi în pe trei ori mai mică pe cap de locui­ alte mijloace fără perspectiva unul ţiile din Capitală îşi îndeplinesc înda­ ţărilor socialiste, a întregii mişcări pentru a-şi aduce aportul preţios la
fruntea maselor în înfăptuirea poli­ tor. Iată de ce ministerele, întreprin­ cîştig. Societatea socialistă nu-şi poa­ şi artei toririle In domeniul lor de activitate. antiimperialiste pentru a bara calea munca clocotitoare a întregului nos­
ticii partidului, pentru succesele do- derile. organele şi organizaţiile de te permite să desfăşoare o activitate Congresul al IX-lea a dat un im­ agresiunii americane. Esle necesar să
bîndite în acest an, pentru contribu­ partid trebuie să sc ocupe cu toată economică nerentabilă, ca pierderile puls puternic activităţii ideologice se facă tot ce este posibil, chiar şl tru popor.
Vă urez dumneavoastră, tuturor
ţia adusă la îndeplinirea şi depă­ răspunderea de folosirea judicioasă a provocate de o întreprindere să fie O preocupare importantă a parti­ a partidului. Este necesar ca organe­ cel mai mic pas. în vederea restabili­ comuniştilor, tuturor oamenilor mun­
şirea sarcinilor primului an al cinci­ timpului de. lucru şi a forţei de lu­ suportate de altele. La analizarea dului, a statului nostru este dezvol­ le de partid să se ocupe mai mult de rii unor raporturi normale între parti­
nalului. cru. Trebuie să luăm măsuri şi să nu planului pe 1967. «-a stabilit să se tarea şi perfecţionarea continuă a de­ îmbunătăţirea muncii de propagandă de. pentru întărirea solidarităţii inter­ cii din Capitală, spor la muncă, noi
succese In activitatea de înflorire a
naţionale, a mişcării
comuniste şi
admitem sub nici o formă creşterea propună măsuri pentru lichidarea a- mocraţiei socialiste. S-a încetăţenit pentru cunoaşterea liniei generale a muncitoreşti, pentru Întărirea unită­ patriei noastre socialiste.
numărului de salariaţi peste prevede­ cestor stări de lucruri. Conducerile în practica partidului nostru consul­ partidului, a politicii sale economi­ ţii întregului front antiimperialist. A- Cuvîntarca tovarăşului Nicolae
tarea largă a maselor largi, a între­
îndeplinirea planului în rile planului. Orice suplimentare a întreprinderilor, inginerii, tehnicienii, gului popor asupra problemelor prin­ ce, îndeosebi in ceea ce priveşte pro­ ceasta este cerinţa fundamentală a Ceauşescu a iost subliniată In repe•
economiştii, colectivele de muncitori
blemele economiei concrele, a obiec­
forţei de muncă trebuie să fie reali­
tale rinduri cu aplauze vii şi inde/un-
zată numai pe baza creşterii pro­ trebuie să înţeleagă că este ilmuul cipale ale politicii interne şi inter­ tivelor principale care stau azi în internaţionalismului proletar, datoria qatc. La slirşit, asistenta, în picioare,
supremă a fiecărui partid comunist în
anul viitor pune sarcini ducţiei materiale. Avem în Întreprin­ să se pună capăt acestei stări de lu­ naţionale, asupra hotărîrilor şi mă­ fata societăţii noastre, să stimuleze momentul de fată. ovaţionează îndelung.
surilor care privesc progresul ţârii,
derile noastre rezerve uriaşe de creş­ cruri în interesul economiei noastre viitorul ei, atragerea maselor largi la participarea largă a activiştilor de
tere a productivităţii muncii. Există naţionale, al întregului popor. Fiecare partid, şi de stat, a intelectualilor,
şi exigente sporite un număr marc de salariaţi neproduc­ unitate economică trebuie să fie efi­ elaborarea sarcinilor şi obiectivelor la dezbaterea si generalizarea teore­
de viitor. In prezent, oamenii muncii
tivi, care grevează asupra dezvoltă­ cientă, producţia pe care o obţine să dezbat de aproape două luni proiec­ tică a fenomenelor economtco-socia-
rii economiei. Trebuie ca fiecare om asigure acoperirea tuturor cheltuieli­ le actuale, a experienţei construcţiei
Stimaţi tovarăşi, să-şi aibă justificarea deplină in pro­ lor şi beneficiu care să permită re­ tul noii legi a pensiilor, care urmea­ socialiste din tara noastră. Membrii Comitetului regional
Planul pe anul viitor are o impor­ ducţie, la locul unde munceşte. Pu­ luarea activităţii economice pe o sca­ ză să fie adoptat peste cîteva zile de Munca ideologică trebuie să contri­
tantă deosebită în ansamblul cinci­ tem să ajungem din urmă ţările a- ră superioară. Marea Adunare Naţională. Tre­ buie mai mult la afirmarea normelor
nalului — o nouă şi însemnată eta­ vansate în ce priveşte nivelul de via­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a buie să dezvoltăm în continuare de convieţuire socialistă in societa­ de partid Hunedoara
pă in industrializarea socialistă a tă numai pe calea creşterii producti­ ocupat in continuare de sistemul această practică, trebuie să lăr­ te. in familie, la îmbogăţirea vietft
tării. vităţii muncii, sporirii eficientei eco­ perfecţionării economice a cadrelor gim continuu legăturile cu masele, spirituale a oamenilor. O atentie
Producţia industrială globală se nomiei noastre. Cheltuielile mari de din economie, de eficienta cursurilor să dezbatem şi să consultăm pe ce) deosebită este necesar să se acorde Agachi Neculaf, Albu Nicolae. Almăşan Nicolae, Almăşan Ştefan,
prevede să crească cu 11,3 la sută. producţie şi creşterea nesatisfăcătoa­ economice din întreprinderi. ce muncesc asupra tuturor măsuri­ cultivării respectului pentru trecutul Andronache Nicolae, Ardelean Arcadie, Bădlă Maria, Bălan Elena, Bălan
O caracteristică de bază a planului re a productivităţii muncii se reflectă Sînt in întregime de acord — a lor mai importante pentru că numai qlorios de luptă al clasei munci­ Vlchente, Bălţă re tu Râul, Berian Cornel, Bertalan Viclor, Bîldea Ghiţa.
pe 1967 este faptul că în acest an în ultimă instanţă in situaţia venitu­ spus în continuare vorbitorul — cu aşa vom găsi soluţiile cele mai cores­ toare. a] partidului, educării oameni­ Blăjan Leonlin, Bodea Elconora, Bodea Olilia, Bocriu Iuliana, Bolunduţiu
vor intra în funcţiune, vor fi înce­ cele ridicate aici de mai mulţi tova­ punzătoare. Noi intenţionăm ca şi lor muncii in spiritul patriotismului Aurel, Borza Elena, Boticin Sabin. Bozdoc Teodor, Cafavela Olivia. Călin
pute sau vor fi in plina construcţie, lui naţional. După cum se ştie. răşi privind problemele pregătirii ta- problemele privind învâţămîntul şi socialist, al internaţionalismului so­ Gheorghe, Cernălanu Ion, Clriperu Vasile, Colcer Aron, Colibaba Eugen,
unele din cele mai importante obiec­ ţara noastră are un venit naţional drelor Esle necesar să acordăm o a- sănătatea să fie puse în dezbatere cialist. Trebuie îmbunătăţită informa­
tive ale cincinalului în domeniul chi­ pe cap de locuitor de două ori moi tenţie deosebită pregătirii cadrelor publică Pe lingă specialiştii care vor rea comuniştilor, a tuturor oamenilor Conslantinescu Ovidiu, Costa Lucreţia, Cosma loan, Cotoi Iosii, Crăciun
miei, energeticii, siderurgiei şi con­ mic decît Italia şi de trei ori mai mic tehnice şi de conducere atît din lua parte la elaborarea diferitelor muncii asupra vieţii politice Interna­ Gheorghe, Creţii» Veronica, Crislea Aurel, Deroian Floarea, Drăghici
propuneri să dăm posibilitate să-şi
strucţiilor de maşini, obiective cu un decît Franţa şi R.F. Germană; şi a- punctul de vedere al cunoştin­ spună cuvîntul şi cetăţenii care tionale, asupra luptei de Idei ce are Mihăilă, Drob George, Drtiker Adolf, Erdel Paul, Fărău loan. Felea Lfvlu,
rol hotărîtor în realizarea sarcinilor cestea la rîndul lor sint mult in urma ţelor tehnice cit şi economice. Fără resimt în mod direct efectele măsu­ loc în lume, ajutîndu-i să interprete­ Folticska Francisc, Gaspar Francisc, Ghcrbea Emilia, Grigore Gheorghe,
<£e. creştere a producţiei prevăzute in Statelor Unite ale Americii. Creşte­ cadre cu înalte cunoştinţe tehnice şi rilor privind sănătatea şi învăţămîn- ze în mod creator, de pe poziţiile Herlea Ana, Homoştean George, lenăşcău loan, Iliescu Gheorghe, Ko,yac^
planul cincinal. rea veniturilor reale ale oomenilor economice nu vom putea să indepti- ?jf. Sîntem siguri că în felul acesta, partidului nostru, evoluţia lumii con­ Ferdinand, Lazăr David. Lăpuşcă Aurel, Lungu Ion. Manughievicl Eroanoll,
De asemenea, in acest an vor trebui muncii sînt strins legate do cheltu­ nim sarcinile pe care poporul ni le-a cu sprijinul maselor largi, vom găsi temporane. problemele actuale ale Marco Mirioara, Maţiiga Francisc, Mărculescu Nicolae, Medrea Maria,
să fie însuşite şi introduse în pro­ ielile materiale de producţie şi de pus in faţă. să asigurăm conducerea soluţii mai potrivite pentru aceste mişcării comuniste internaţionale. Mica Asînefta, Mihăilă Zorica, Milaciu loan, Moculescu David. Moga
ducţie utilaje şi maşini de înaltă teh­ creşterea productivităţii muncii. Sub-' eficientă a economiei. Este timpul ca probleme şi pentru alte probleme Una din preocupările principale ale
nicitate, necesare perfecţionării con­ liniind necesitatea unor m'ăsurî fer­ fiecare care vrea să-şi aducă con­ care urmează să fie aplicate înTvii­ partidului nostru, o îndatorire a sa Ioachim, Mogoş Alexandru, Nagy Etelca. Neag Vllhelm, Nlculescu loan,
tinue a industriei noastre. me pentru îmbunătăţirea situaţiei în tribuţia Ia construirea socialismului, de prim ordin este creşterea şi forma­ Nistor Aurel. Oklş lulia, Oprlca Frosina, Paştiu Ioslf, Petre Constantin,
Trebuie să atragem în mod deose­ aceste domenii, tovarăşul Nicolae fie el mai tinăr sau mai vfrstnic. să- tor. rea tinerel generaţii. Tineretului ii Pipoş loan, Pleşa Emil. Pogea Brincoveanii, Popa Aron, Popescu Eugen.
bit atentia asupra necesităţii luării Ceauşescu a spus: Pentru a ne putea şi însuşească cunoştinţele cele mal Organizaţia de partid a Capitalei revine un rol însemnat în viata so­ Popescu Stelian, Prodan Gheorghe. Ramba Mircea. Rădulescu Anghel,
măsurilor pentru îndeplinirea Ia timp îndeplini misiunea ce ne revine in avansate, să se pregătească la nive­ trebuie să-şi dezvolte legătura cială, in munca întregului popor pen­ Răican Georgel. Roşea Nicodim, Roth Simton. Rusan Icronim, Sfrbu Bălut,
a tuturor sarcinilor ce revin organi­ construcţia socialismului şi comunis­ lul cerinţelor de astăzi. cu masele, să se preocupe de tru progresul şi înflorirea patriei, Sîrbu loan, Stancu Gheorghe, Stoica Cornel. Sncin Coman, Susan Dumi­
zaţiei de partid şi oamenilor muncii mului, trebuie să asigurăm construc­ Sarcini mari ne revin în ce a atrage oamenii muncii la rezol­ pentru desăvîrşireo construcţiei so­ tru, Şuluţiu Alexandru. Trlpşa Ştefan, Tritean Nicolaie, Tudor Gheorghe,
din Capitală, cu atit mai mult cu cit ţia unei economii moderne, înain­ priveşte dezvoltarea comerţului ex­ varea problemelor plivind dezvolta­ cialiste. El va putea să-şi îndepli­
in acest an. cu toate succesele obţi­ tate. terior şi Capitala are şi in a- rea Capitalei patriei noastre, înfru­ nească menirea dacă va învăţa, va Turc Pavel. Ţîrlea loan, Vaslu Gheorghe, Vasu Vasile, Vlad Maria, Vîad
nute există şi o serie de neajunsuri, Un mijloc important de valorificare cest domeniu îndatoriri de mare museţarea ei, buna ei îngrijire. Tn fe­ învăţa şi iar va invăta, docă va lega Ovidiu, Voicu Emilia, Vuşdea Gheorghe, Vrannai Ştelan, Zaba loan Ti-
Îndeosebi rămîneri în urmă in înde­ a rezervelor pe care le avem în în­ răspundere. Este adevărat că volu­ lul acesta, organele de stat vor simţi tnvătătura cu munca practică, dacă beriu.
plinirea planului de investiţii. In Ca­ treprinderi este îmbunătăţirea conti­ mul comerţului nostru exterior creş­ sprijinul şi controlul oamenilor mun­ va face totul pentru a fl mîine pregă­
pitală, de exemplu, pînă la I decem­ nuă a organizării producţiei la nive­ te an de an. Dar şi aici tovarăşi, tre­ cii din Capitală, vor munci mai bine, tit din toate- punctele de vedere. Noi
brie s-a realizat numai 84 la sută lul cerinţelor ştiinţei şi tehnicii con­ buie să nu ne comparăm numai cu îşi vor face mai bine datoria. avem toate condiţiile pentru a reali­ Membrii supleanţi
din planul anual de investiţii, urroînd temporane, folosirea maximă a utila­ noi înşine, ci şi cu alte ţări. Atunci In continuare, tovarăşul Nicolae za aceasta şi să nu precupeţim nimic
ca în luna decembrie să se execute jelor şi suprafeţelor de producţie, me­ vom vedea că mai avem încă mult de Ceauşescu s-a ocupat de unele pro­ pentru educarea şl formarea tinerel
lucrări in valoare de circa două mi­ canizarea şi automatizarea, introduce­ făcut, atît în ce priveşte volumul co­ bleme ale ştiinţei şj culturii. Congre­ generaţii. Ace sta este viitorul pa­ ai Comitetului regional de partid
liarde lei.' Ministerul Chimiei a rea­ rea maşinilor de programare şi calcul merţului nostru exterior, cit şl ponde­ sul al IX-lea al partidului — a spus triei noastre, viitorul naţiunii noas­
lizat în Capitală, in II luni doar 64 electronic care constituie astăzi o ne­ rea exportului de maşini-unelte in vorbitorul — a stabilit sarcini mari tre române.
la sută din plan. iar Ministerul Indus­ cesitate imperioasă a economiei mo­ totalul comerţului exterior. Este ne­ privind dezvoltarea cercetării ştiin­ Albu loan, Andriş Gheorghe, Barlha Mikloş, Boiangiu Raisa, Caza cu
triei Uşoare 76 la sută. Dacă nu se derne. Si aici trebuie să spunem to­ cesar ca să ne preocupăm în mod ţifice in pas cu nevoile economice şi Toma, Constantin Barbala, Creţiu Maria, Domşody Hilda, Fodor loan,
vor lua măsuri pentru a fi recupe­ varăşi că sîntem din păcate încă la serios de realizarea în întregime a culturale ale societăţii noastre. De­ Să înceteze imediat Lazăr Miron, Lungu Angela, Mariş Elena, Molnar Rozina, Nlculescu Flo­
rate în cursul anului care vine. a- început. Sînt unităţi industriale care sarcinilor stabilite pentru comerţul sigur, tovarăşi, avem organe create rin, Ni(â Cornel Florea, Pelrovici Llvla, Soresru Constantin, Stinea Ni­
ceste rămîneri în urmă vor Influenta nu lucrează cu întreaga capacitate, exterior. îndeosebi în domeniile con­ în acest sens — Consiliul Naţional, colae, Todorescu Otttlla, Traistă Eugen, Valea Mircea, Voiculescu Mar­
fără tndoială. în mod negativ asupra in care spatiile de producţie nu sînt strucţiilor de maşini, chimiei, indus­ Academia, ministere, un număr şi definitiv bombardarea
realizării planului pe întregul cin­ folosite in modul cel mai raţional. O triei de mobile, unde există încă re­ mare de institute în care lu­ gareta.
cinal. zerve mari. crează zeci de mii de cercetă­
analiză recent făcută la un număr tori. Trebuie să luăm măsuri
Avînd in vedere marele volum de de 219 întreprinderi industriale a scos Dacă dorim să lărgim relaţiile noas­ ca acestea sâ-şi aducă contribuţia la R. D. Vietnam
investiţii prevăzut în planul pe anul )a iveală că din acestea 96 nu au tre cu străinătatea trebuie să pro­ înfăptuirea marilor sarcini care ne
1967, realizarea exemplară a acestuia atins capacitatea de producţie plani­ ducem utilaje şi produse de înaltă stau în faţă. Trebuie să spunem că Tovarăşi, Membrii Comisiei regionale de revizie
trebuie .să fie una din preocupările ficată, din care cauză s-a pierdut fn tehnicitate şi' de înaltă calitate. Nu­ şi în acest domeniu Capitala are sar­ Depunind eforturi pentru dezvolta­
principale ale organelor de stat şi de 9 luni ale acestui an o producţie de mai în felul acesta produsele noas­ cini deosebite pentru că aici îşi des­ rea continuă a economiei, ştiinţei, 1. Barbu Troian 6. Geambaşu Gheorghe
partid in domeniul economiei. Esle peste 2 miliarde lei. In Capitală sint tre vor putea să fie competitive, făşoară activitatea cea mai mare culturii, pentru înflorirea şi prospe­ 2. Caşolă Ilie 7. lancu Andrei
necesar ca încă de la începutul anu­ o serie de întreprinderi importante ca să poată să pătrundă pe piaţa mon­ parte a Institutelor de cercetări. ritatea patriei, partidul nostru, po­ 3. Codrea loan
lui să se desfăşoare în mod ritmic „Danubiana", Uzina de radiatoare si dială. Comuniştii din aceste institute, îm­ porul nostru îşi; îndeplinesc desigur 4. Dobrln loan 8. Rădulescu loan
lucrările de construcţii şi montaj, să se echipament metalic, Complexul de in­ Iată, tovarăşi, cîteva probleme la preună cu toţi cercetătorii, cu toţi în primul rînd o'îndatorire naţională, 5. Fleşeru Olimpia 9. Stoica Stan
lichideze practica de a se realiza, în dustrializarea lemnului Pipera si al­ care ani dorit să mă opresc în mod oamenii de ştiinţă, să treacă de a- asigurînd mersul înainte al desăvâr­
primele 2-3 luni, doar cîteva procen­ tele, care nu reuşesc nici acum. după deosebii în legătură cu I efici­ cum la înfăptuirea în practică a sar­ şirii construcţiei socialiste în tara
te din planul anual de investiţii. A- mai mulţi ani de la punerea lor în enţa conducerii economiei noastre, cinilor, să dea viaţă holăririlor. Re­ noastră. In acelaşi timp îşi îndepli­
vem toate condiţiile să desfăşurăm funcţiune, să-şi îndeplinească indicii cu necesitatea îmbunătăţirii activi­ zultatele cercetărilor să le simţim în nesc şi o Importantă sarcină inter- Ca preşedinte al Comisiei regionale de revizie a fost ales tovarăşu
din prima zi a noului an activitatea proiectali. E drept, astăzi, directorul tăţii întreprinderilor. In cursul anu­ îmbunătăţirea activităţii noastre, în naţionalistă, contribuind Ia întărirea Codrea loan.
înlr-un ritm înalt astfel îneît să asi­ întreprinderii t „Danubiana" ne-a asi­ lui viitor ne vom întilni cu aceste producţia economică, pentru că pinâ sistemului socialist mondial, la creş­
gurăm realizarea integrală a sarcini­ gurat că in anul viitor întreprinderea aspecte in aplicarea măsurilor care se la urmă şi cercetarea ştiinţifică tre­ terea influenţei sale în lume. la spo­
lor planului pe 1967. Este necesar să va reuşi să-şi atingă şi eventual să-şi studiază acum de către conducerea buie să aibă un rezullat practic. A- rirea forţelor progresului şi păcii. Membrii biroului
se ia măsuri energice pentru respec­ partidului in scopul îmbunătăţirii con­ ceasta este, de altfel, preocuparea in Este de înţeles tovarăşi că. cu cît
tarea cu stricteţe a termenelor de depăşească capacitatea planificată. E ducerii economiei şi ridicării eficientei întreaga lume; cine reuşeşte ca să fo­ rezultatele fiecărei ţări în construcţia
punere în funcţiune a noilor obiecti­ un lucru bun, să sperăm că acest an­ economice. Consider însă că de aces­ losească mai bine această forţă uria­ socialistă sint mai mari, ţn dezvolta­ Comitetului regional de partid
ve şl atingere a parametrilor proiec­ gajament va fi adus la îndeplinire. te probleme trebuie să ne ocupăm şă care este mintea omului, pentru a rea economiei, culturii, ştiinţei, cu a-
taţi. Organizaţiile de partid şi de In privinţa aceasta avem şi expe­ flecare, fncepind de la directorul de obţine o producţie mai bună într-un tit creşte şl contribuţia sa la cauza
stat din Capitală trebuie să-şi con­ rienţe bune, atit în întreprinderile întreprindere şi pînă la ultimul mun­ timp mai scurt, pentru ca tot ceea generală a socialismului şi comunis­ 1. Bălan Vlchente 0. Pogea Brlncoveanu
centreze atenţia în special asupra din Capitală, cit şi în toată tara. Am citor. Ministerele, Institutele de cer­ ce poate omul să cunoască în ţoale mului. 2. Călin Gheorghe 10. Roşea Nicodim
sectoarelor râmase în urmă — indus­ ascultat cu totii măsurile luate la cetări. oamenii de ştiinţă trebuie să domeniile, să fie pus în serviciul bu­ Partidul Comunist Român şi guver­ 3. Druker Adolf 11. Slrbu Băiiit
tria chimică, industria uşoară, in­ Fabrica de confeclii Bucureşti pentru acorde un sprijin concret rezolvării năstării şi fericirii omenirii. Aceasta nul României socialiste pun în cen­ 4. Homoştean George 12. Sîrbu loan
dustria materialelor de construcţii. analizarea rezervelor de folosire a acestor probleme pe care le ridică trul politicii externe prietenia şi a- 5. Lazăr David 13. Şuluţiu Alexandru
îndeplinirea sarcinilor economice capacităţilor existente şi care au con­ în fata noastră viata, necesitatea mer­ cerem şi noi de la ştiinlă. tovarăşi. lianţa frăţească cu toate ţările so­ 6. Lungu Ion
In oraşul Bucureşti avem, de ase­
in 1967 cere din partea tuturor co­ dus la concluzia că se va putea obţi­ sului înainte. In acelaşi timp trebuie menea, cele mai mari institute de in- cialiste. dezvoltînd multilateral legă­ 7. Moga Ioachim 14. Vasiu Gheorghe
lectivelor, a organelor şi organizaţii­ ne in perioada cincinalului o produc­ subliniat că ridicarea rolului condu­ văţămînt superior. Aici au vorbit cîţi- turile de prietenie şi colaborare cu 8. Mogoş Alexandru 15. Vuşdea Gheorghe
lor de partid, a sindicatelor, o preo­ ţie de peste un miliard de lei, ceea cător al partidului in viata societă­ va reprezentanţi ai învăţămîntului ţările sistemului mondial-socialist, cu
cupare sporită pentru punerea în va­ ce echivalează cu producţia unei ţii presupune sporirea răspunderii superior. Aş dori să subliniez că sînt convingerea că dezvoltarea relaţiilor
loare a noi rezerve interne existente mari întreprinderi noi. De asemenea, fiecărei organizaţii de partid, a fie­ aproape in întregime de acord cu ce­ economice, culturale, tehnico-ştiintifi- Membrii supleanţi ai biroului
in întreprinderi, pentru creşterea e- Ia întreprinderea „Electronica" s-au cărui comunist pentru perfecţionarea le spuse de dînşii şi îndeosebi de to­ ce. adîncirea cooperării în producţie,
ficientei economice. găsit capacităţi pentru a da în plus continuă a organizării producţiei şi varăşul Neniţescu. Tntr-adevăr, to­ schimburilor reciproce de experienţă
Una din defecţiunile serioa­ o producţie de 20 000 de televizoa­ a muncii Comuniştii trebuie să fie in varăşi, trebuie luate măsuri pentru sînt în interesul fiecărei tărl şi a Comitetului regional de partid
se care mal dăinuie în nume­ re. Dacă am lua la rînd toate între­ fruntea luptei şi muncii pentru pro­ îmbunătăţirea acestui domeniu hotă­ tuturor ţărilor socialiste, al întregu­
roase întreprinderi si care in­ prinderile. vom găsi şi nu cu efor­ gres în toate domeniile activităţii e- rîtor pentru creşterea cadrelor în lui sistem socialist mondial.
fluenţează negativ eficienţa economi­ turi prea mari, largi capacităţi nefo­ conomice. A fi comunist nu presupu­ toate domeniile de activitate, pentru România dezvoltă, totodată, legături 1 Agachi Neculai 4. Grigore Gheorghe
că este proporţia mare a cheltuieli­ losite, rezerve care ne vor ajuta ca. ne nici un fel de avantaj, ca să mă crearea omului nou al societăţii de cu toate ţările, indiferent de orindui- 2. Ardelean Arcadie 5. Popa Aron
lor de producţie determinate de con­ fără investiţii suplimentare, fără for­ exprim în limbaj economic. Presupu­ mîine. Trebuie să asigurăm ca învă- rea lor socială, militează pentru dez­ 3. Borza Elena 6. Rădulescu Anghel
sumul mare de materiale, de nivelul te de muncă suplimentare prea mari, ne răspundere, dăruire pentru intere­ ţâmîntul nostru să-şi îndeplinească şi voltarea colaborării între state.
scăzut al productivităţii muncii şi de printr-o mai bună organizare a pro­ sele oamenilor muncii, ale poporului. mai bine menirea pe care o are în Aşo cum este cunoscut, politica
alte cauze — în raport cu condiţiile ducţiei, să obţinem importante spo­ Aceasta este îndatorirea fiecărui co­ societatea noastră. Avem în privinţa noastră externă are ca temelie trai­ Secretariatul
existente în ţările avansate. A- ruri de producţie. Directorul de la munist aceasta un studiu aproape pregătit. nică. permanentă, principiile suvera­
vem consumurile specifice toar­ „23 August" ne-a arătat că multe Tovarăşi, Ţinînd seama de experienţa şi prac­ nităţii şi independentei naţionale, ega­
te mari de materii prime şi ma­ maşini sînt folosite doar in propor­ Este cunoscută grija acordată de tica noastră şi de ceea ce se dovedeş­ lităţii în drepturi, neamestecului In Comitetului regional de partid
teriale, în special de metal. Acest lu­ ţie de 50—70 la sută. Este de ne­ partid şi de stat pentru dezvoltarea te bun în străinătate, să asigurăm un treburile interne, avantajului reci­
cru se înregistrează şi in unele în­ înţeles de ce conducerea Uzinei şi modernizarea Capitalei, asigura­ ,mer6 mai rapid în învâţămîntul ro­ proc. respectarea acestor principii
treprinderi din Bucureşti, cum sînt şi organizaţiei de partid de la „23 Au­ rea unor condiţii de viaţă tot mai mânesc de toate gradele. fiind azi condiţia esenţială pentru in­ 1. Călin Gheorghe — prim-secretar 4. Roşea Nicodim — secretar
„Vulcan", „.Semănătoarea". ..Uzina gust" dovedesc alita indiferentă bune pentru locuitorii săi, De a- Sînt de acord cu ce a spus tovară­ staurarea unui climat de colaborare 2. Moga Ioachim — secretar 5. Homoştean George — secretar
de radiatoare şi echipament metalic" fată de folosirea ta maximum a ma­ ceea una din sarcinile de mare im­ şul Zaharia Stancu în ceea ce priveşte şi securitate in Europa şi în lume. 3. Vuşdea Gheorghe — secretar
şi altele. şinilor. Din păcate această stare de portantă ale organizaţiei de partid necesitatea de a avea opere literare Sîntem hotărîti să ne aducem în con­
Trebuie să înţelegem, tovarăşi, că lucruri o găsim şi în alte întreprin­ a Capitalei, ale sfaturilor populare, mai bune. Noi avem oameni de cul­ tinuare contribuţia la reallzareo secu­
cheltuielile ridicate ce se fac pentru deri. Este necesar ca fiecare la lo­ este sporirea preocupării pentru tură, oameni de litere capabili, ta­ rităţii europene sl generale, la dez­ Colegiul regional de partid
obţinerea unei producţii de 1 000 de cul său de muncă să facă totul pen­ problemele de sistematizare şi arhi­ lentaţi, care scriu bine şi sîntem voltarea cooperării Internationale. în­
lei, să spunem, creează greutăţi în tru buna gospodărire a bunurilor în­ tectură, îmbunătăţirea continuă a ac­ convinşi că vor da opere care să o- credinţaţi că aceasta corespunde atit
dezvoltarea economiei, în creşterea credinţate, de stat. de clasa munci­ tivităţii gospodăreşti, edilitare şl ur­ glindească realitatea noastră de as­ intereselor poporului nostru, cil şi 1. Ardelean Arcadie 4. Krlsbai Ioslf
nivelului rle trai al populaţiei. Com­ toare, de popor. Obtinînd producţii şi banistice. Trebuie acordată mai mul­ tăzi, munca eroică a poporului nostru intereselor celorlalte popoare, Intere­ 2. Podelean Reraus 5. Tritean Nicolae
parativ cu situaţia din ţările avan­ produse mai bune, mai multe, cu a- tă atenţie bunei desfăşurări a servi­ de făurire a socialismului şi comu­ selor socialismului şi păcii. 3. Pavel loan
sare, cu actualele cheltuieli materia­ ciilor publice. îmbunătăţirii activită­ nismului. Poporul român condamnă cu toată
le trebuie să obţinem o producţie de celeasi mijloace ne vom dovedi capa­ ţii de deservire comercială, cultura­ Teatrele — despre care s-a vorbit hotărîrea politica cercurilor impe­ Ca preşedinte al Colegiului regional de partid a fost desemnat tovară­
aproape trei ori mai mare Sigur că citatea de buni gospodari, de buni e- lă şi sanitară, amenajării locurilor de aici şi pe care le-am creat în cele rialiste de dictat în viata Internaţio­ şul Ardelean Arcadie.
aceasta necesită un proces mai înde­ conomişti, de buni comunişti.