Page 58 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3721

vizită la Institutul nieleorologio
Cuvântarea tovarăşului O gii din lume, un schimb de peste . statll meteorologice Interplanetare'*- ^
Pe ocesle baze noi — ne Informează
100.000 telegrame, flecare dtn acestea
central din Bucureşti ne-a dezvă­
gazdele — s-a propus înfiinţarea unut
luit un fapt Inedit pentru noi, cel fami­conţlnînd cile 30 de cifrei
sistem de „veghe meteorologică mon­
liarizat! pînă acum doar cu lapidarele Cunoscînd că pe supralato pămîn-
buletine meteorologice. Ne
spunea tulul există aproximativ 0.000 de sta-
un specialist de aici că, potrivit unor t!( meteo pentru măsurători In sol, dială" asupra întregit suprafeţe teros*
tre, destinat
să devină un organism
calcule bine documentate, o progno­ 500-600 statll care efectuează Investi­ global de observaţie st prevedere ar
za certă a vremii pe 4-5 zile, pe plan
ALEXANDRU DRÂGB1CI mondial, ar putea evita pagube în sec­ gaţii la altitudini de 30-40 km., nu­ vremii. merită relevate
perspective
In cadrul acestor nnl
meroase stalii radar capabile să trans­
torul economic evaluate la circa 500
ale meteorologiei.
mită date de pe o suprafaţă cu ra­
milioane de dolari I
In zilele noastre, am putea spune, za de 400 km, ne-om întrebat, pe bu­ preocupările specialiştilor din Româ­
nia, torâ cu
bogate tradi|il îa acest
nă dreptate de ce, totuşi, unele prog-
aproape fiecare acţiune, fiecare pas
la C on ferin ţa o rg a n iza ţie i a vremii. Dar, meteorologia aduce
este legal de cunoaşterea anticipată
mărturii ale existentei sale de mile­
nii, dat fiind că omul a căutat din-
lotdcauna mijloace care sâ-i ojule să
cunoască, să prcîntîmpine, să folo­
sească sau, pur şl simplu, să se fe­
re g io n a .e d e p a rtid H u n ed oa ra rească de fluctuaţiile vremii.
Stiinta — sine qua non-ul zilelor
noastre — şi-a pus puternic ampren­
ta şi In acest domeniu. Şi-au dat mi­
na. pentru a anticipa timpul, zeci de
(Urmare din pag. I) peste tot permanentizarea îngrijito­ Lipsurile care s-au făcut simţite invăţăminlului de partid se mani rail de oameni — observatori, radiote-
rilor de animale. In ceea ce priveşte in munca de îndrumare şi control se festă neajunsuri, există încă feno legrafişti. meteorologi — de pe su­
In condiţiile noastre, sursa deter­ creşterea animalelor se impun mă­ reflectă şi in domeniul prim irii în mene de formalism şi superficialita­ prafaţa pămîntului. In ajutor le-au ve­ l^lll■ ^llllllll^lMM Hill llllll HWIWIII ■ IU " T w rrfŢy trnnni itniim m K T W L rn
minanta care asigură o dezvoltare suri grabnice care să ducă la o spo­ parlid, al educării partinice a- mem­ te în studierea şi aprofundarea docu­ nit mijloace tehnice din cele mai mo­
continuă si multilaterală a econo­ rire a natalităţii şi la reducerea pier­ brilor de parlid. mentelor de partid, în legarea pro derne : teleimprimatorul, radioul, ra-
miei, în ritmurile prevăzute de derilor prin mortalitate. Calea prin­ Comitetul regional, comitetele ra­ blemelor teoretice de sarcinile con­ diolocatia, electronica, astronautica. noze meteorologice pe perioade mai domeniu şl care se numără printre
partid, o constituie creşterea perma­ cipală pentru realizarea acestor o- ionale şi orăşeneşti de partid, vor crete ale organelor ş! organizaţiilor îndelungate sînt răsturnate de rea­ cele 10 state fondatoare ale Organiza­
nentă a eficientei economice a În­ biective o constituie intensificarea trebui ca în viitor sâ acorde o aten­ de partid din regiune De asemenea, Intr-o tacită colaborare, ei comunică litate ? ţiei Meteorologice Mondiale. Nu pes­
tregii activitate Oglinda acestei efi­ măsurilor de reproducţie şi selecţie, ţie sporită calităţii celor care solicită se mai expun lecţii, conferinţe, sc cu regularitate pentru a cunoaşte ce întrebarea, aşteptată parcă de in­ te mult timp, unii dintre el vor lucra
ciente re rezintâ volumul benelici- de furajare raţională şi bună îngri­ primirea in parlid, sâ ţină seamă de dau consultaţii care uneori au un se întîmplă la unii sau la alţii, în terlocutorul nostru, ne-o adus un râs-- la viitorul Centru naţional de pre­
ilor realizate. jire a întregului efectiv dc animale, sectoarele unde avem organizaţii cu caracter general, abstract, nu sc mişcarea curenţilor de aer, In evolu­ puns vădind Intensa preocupare o vedere a timpului, la noile observa­
Cu toate rezultatele bune obţinute de îmbunătăţire a bazei furajere prin un număr mic de membri de partid, manifestă suficient interes pentru ţia temperaturii, presiunii, umidităţii Specialiştilor pentru rezolvarea aces­ toare sau staţii meteo prevăzute a lua
în unele întreprinderi din regiune, fertilizarea şi curăţirea păşunilor şi din secţiile nou create, în special, in folosirea unor forme vii, interesante, etc. Este una din cele mai elocvente tei probleme. Am aflat, astfel, că in­ fiinţă în tară Pe alţii îl vom vedea
nu se combat fenomenele negative
exista o insuficientă preocupare pen­ fîneţelor. Trebuie combătută tendin­ sectorul forestier, în construcţii, agri­ din activitatea unor comunişti, atil pilde de ceea ce pot realiza oamenii, stalaţiile existente, cu tot numărul lucrind la noile stafii meteorologice
tru îmbunătăţirea activităţi econo- ţa unor cooperative agricole de pro­ cultură, comerţ, unităţile medico-sa- în producţie cît şi in comportarea lor atunci cind îşi unesc eforturile în lor mare, nu pot controla zonele ma­ radar de la Bucureşti şl Cluj, sau
mico-financiară. ducţie de a nu dezvolta fondul zo­ nitare. în familie şi societate. înfăptuirea unui tel comun. Meteoro­ rilor oceane, ale pusliurilor, regiu­ nperind cui instrumentar modern pen­
Nu vreau să mă refer numai la otehnic, motivind lipsa do fura­ Creşterea nivelului şi eficienţei logii de pe vîrful „Omul", cei dîn nilor polare, şi cu otîl mai puţin ale tru stabilirea exactă a înălţimii no­
întreprinderile amintite în darea de je. Asemenea justificări nu sini muncii de partid este strîns le­ Este necesar ca în invâţămîntul de munţii Anzi sau Urali, ca şi miile de imensului ocean aerian, al cărui vo­ rilor, a distantei vizuale pe pistele do
seamă, ci la faptul că în toate unită­ în concordanţă cu realitatea din gată de aplicarea consecventă parlid sâ se pună un mare accent pe alţi „străjeri" pe care nici frigul, lum măsoară nu mai puţin de 10 mi­ decolare, în fala rodîo-teletipurilor,
ţile economice există nenumărate regiune. Esle necesar să existe a cerinţelor democraţiei inter­ studierea problemelor economice, pe nici căldura, nici noaptea sau Izola­ liarde kroc. Multe din fenomenele na­ foto-telegralelor. maşinilor electronice
canale pe care se scurg însemnate mai multă * preocupare pentru ne de parlid. de folosirea in în­ abordarea celor mai esenţiale aspec­ rea de lume nu-i înspăimîntă. nu se turale ce au loc In aceste regiuni pot de calcul etc
valori materiale. In Valea Jiului, la creşterea păsărilor, ntit în sectorul treaga activitate a principiului mun­ te ale producţiei industriale, ci'eşle- cunosc dc cît sub semnul unor Indi­ interveni şi răsturna prevederile ba­ Tuturor le-am urat, părăsind Insti­
Combinatul de Ia Hunedoara, în în­ cooperatist cît şi în cel individual. U- cii colective, de crearea unuî climat rea eficienţei economice a investiţi­ cative. zate doar pe elementele cunoscute. tutul meteorologic central, colabora­
treprinderile forestiere $i în alte u- nele neajunsuri existente în agricul­ favorabil pentru dezvoltarea largă a ilor, organizarea ştiinţifică a produc­ In oceanul aerian — „atelierul" Chemaţi în ajutorul meteorologiei, re rodnică în viitoarea „veghe me­
nităti. se înregistrează importante tura regiunii se datoresc slabei preo­ criticii şi autocriticii. Critica şl auto­ ţiei şi munciî, calitatea produselor şi lor de lucru — au găsit un limbaj oamenii de ştiinţă au pornit in ulti­ teorologică mondială" şl prognoze,,.<
cheltuieli neproductive, provenite cupări a consiliilor agricole şi uni­ critica să-şi găsească mal mult loc alte aspecte în strinsă legătură cu comun, universal de comunicaţie : ci­ mii ani un adevărat „asnlt" pentru certe I
problemele pe care le ridică situaţia
din depăşirea rebutului admis, din unilor cooperatiste, care nu asigură in munca organelor de partid, de concretă de la fiecare Ioc de muncă. frele. Le-am găsit şi noi pe masa me­ Investigarea „petelor albe". creînd
de
stat, economice şi organizaţiile
dobînzl pentTu credite restante, a- în suficientă măsură îndrumarea şi masă, sâ fie combătute tendinţele de Şi pe viitor va trebui sâ se acor­ teorologului de serviciu, multe, foar­ premizele unor prognoze certe în vii­ ŞTCrAN BRATU
menzt şi penalizări pentru nerespec- controlul unităţilor cooperatiste, des­ formalism in această direcţie. Prin de atenţie selecţionării lectorilor şi te multe, exprimînd în limbajul lor torul apropiat. Cu ajutorul rachetelor redactor Ia „Agcrprcs0
tarea obligaţiilor contractuale. In făşoară încă o activitate nesaltsfâeâ- crearea unui climat corespunzător de propagandiştilor, precum şi pregă­ codificat valori ale diferitelor ele­ şl sateliţilor meteorologici — care
unităţile miniere, pe şantierele de toare, mărginindu-se să rezolve une­ critică şi autocritică, sâ combatem tirii cît mai temeinice a acestora ; o mente atmosferice, care, transpuse pe transmit fotografii chiar si din re­
le probleme prin hirtii, circulâri, si­
construcţii, în construcţia dc maşini tuaţii şi şedinţe. Este necesar ca or­ tendinţa de automulţumire şi autoli- atenţie sporită trebuie acordată pro­ harta sinoptică, înjghebau un tabolu giunile pămîntului altale în întuneric
5i în siderurgie se constată risipă dc ganele de partid să se ocupe cu mai niştire care se mai manifestă în acti­ filării şi pregătirii unor lectori pe al timpului probabil în tară pentru zi­ — au fost explicate multe fenomene
materiale, depăşirea consumurilor multă hoLârire şi operativitate de vitatea unor cadre din regiune problemele vieţii politice internaţio­ ua următoare. Un amănunt : numai considerate pînă nu de mult „miste­
specifice, ceea ce generează cheltu­ stilul şi metodele de muncă ale con­ In ce priveşte conducerea do către nale şl ale propagandei ateist-şliin- pentru stabilirea unui timp probabil rioase". Cercetări recente preconizea­
ieli suplimentare în realizarea volu­ siliilor agricole şi uniunilor coopera­ partid a organizaţiilor de masă, Co­ tifice. de 24 ore se face, intre meteorolo- ză chiar folosirea cometelor drept
mului de producţie planificat. tiste. Deşi gospodăriile do stat în a- mitetul regional de partid s-a preo­ Pentru ridicarea eficienţei propa­
Cu toate rezultatele obţinute, în cesl an au obţinut unele rezultate cupat în mai mare măsură de îmbu­ gandei de partid, Comitetul regional « ■ ■ a H B H a i i D O B O ifi& L & g iâ ftS lz a B iH a Z S IS
activitatea de investiţi continuă să mai bune fată de 19G5 totuşi continuă nătăţirea activităţii acestora. de partid sâ acorde o mai mare în­
se manifeste unele neajunsuri. Ră- să lucreze cu dotaţii de la stat şi nu­ Cu toate acestea, în îndrumarea şi semnătate perfecţionării formelor de
raînerile în urmă se datoresc ritmu­ mai un număr mic au devenit renta­ sprijinirea activităţii organizaţiilor învâţâmînt, punîndu-se accent pe ex­ In librării
lui scăzut cu care s-a lucrat în pri­ bile. Organele de partid şi organiza­ de masă. se manifestă încă unele puneri, conferinţe, întrebări şi răs­
ma parte a anului, lipsei de docu­ ţiile de bază vor trebui să îndrume- lipsuri. Unele comitete ale sindicate­ punsuri, brigăzi ştiinţifice şi altele.
mentaţii, de utilaje $1 construcţii ze activitatea acestor unităţi în aşa lor nu s-au preocupat suficient de Munca ideologică desfăşurată de
metalice, a neasigurării forţei de fel incit, începînd cu anul 1968, să întărirea disciplinei în muncă, nu au organele şi organizaţiile de partid în
muncă, precum si a deficientelor or­ devină rentabile şi să renunţe Ia do- . desfăşurat o activitate cultural-edu- rindurile cadrelor didactice şl ale ce­ CARTEA TEHNICA PROGRAMUL I : G,15 Actuali­
ganizatorice ce s-au manifestat pe taliile din partea statului. calivă care sâ ridice nivelul conşti­ lorlalţi intelectuali din regiune şi-a tatea agrară ; 7,30 Jocul instru­
şantierele de construcţii. Tovarăşi, inţei muncitorilor, sâ creeze o opinie găsit expresia in participarea mai mentelor ; 8,00 Sumarul presei ;
Deficiente se constată şl în res­ In darea de seamă şi discuţii s-a de masă împotriva chiulangiilor şi activă a acestora la înfăptuirea poli­ 8,25 Moment poetic — interpretai
pectarea termenelor de punere în subliniat în mod just că în obţinerea acelora care nu-şi îngrijesc utilaje­ ticii partidului, la realizarea sarcini­ de Florin Piersic ; 9,30 Sfatul me­
funcţiune a noilor obiective si atin­ rezultatelor bune privind dezvoltarea le, care încă se mai plimbă fără rost lor ce le stau în faţă. I. Rotb dicului : Tutunul şi nutriţia ;
gerea parametrilor proiectaţi. La economică şi social-culturalâ a regiu­ în timpul lucrului. Pentru îmbunătăţirea continuă a în- 10,03 Coruri bărbăteşti ; 10,30 E-
sfîrşitul trimestrului III existau 5 nii un rol liotârîtor l-au avut organele Lipsuri s-au constatat şi în ce pri­ văţămîntului de stat. organele şi or­ TELECOMUNICAŢII PRIN misiune muzicală pentru şcolari;
obiective nepuse în funcţiune, cu şi organizaţiile de partid, care au veşte pregătirea consfătuirilor de ganizaţiile de partid au datoria să SATELIŢI ARTIFICIALI Al 11,20 Revista literară radio
termenul expirat încă din anul tre­ mobilizat masele de oameni ai mun­ producţie. Uneori acestea au un ca­ intensifice activitatea în rindurile PĂMÎNTULUI România 1066, însemnări de Pop
cut şi alte 5 obiective al căror ter­ cii la aplicarea în viaţă a hotărîrilor racter formal, nu se urmăreşte rezol­ cadrelor didactice pentru a spori a- Simion şi Dionisîe Şincaî ; Rit­
men de realizare era în primele nouă partidului şi statului nostru. varea propunerilor făcute de munci­ portul lor la pregătirea şi educarea Lucrarea cuprinde principalele pro- muri contemporane; Versuri ine­
luni ale anului. La acestea se mai Comitetul regional de partid a în­ tori întrecerea socialistă nu peste tot tinerei generaţii in spiritul dragostei bleme referitoare la telecomunicaţii­ dite de Mîhai Boniuc, Mihai Ne-
adaugă un număr mare de lucrări drumat şi orientat cu multă compe­ este bine organizată, cu obiective faţă de muncă, de partid şi patria le prin satelit» artificiali al pămîntu­ gulescu. Victoria Ann Tâuşan : Un
ce se ridică in activitatea de produc­I
cuprinse în planurile departamenta­ tenţă activitatea comitetelor raiona­ concrete şi nu se ţine o evidentă cla­ noastră socialistă. lui. manuscris inedit de Nicolae Labis.
le, precum şl lucrările de construc­ le şi orăşeneşti in rezolvarea proble­ ră a rezultatelor întrecerii. In domeniul muncii politice şl cul- „Dezbateri literare" cu Gcorge Ivaş.
ţii de locuinţe, care, de asemenea, melor politice şi economice curente Deficienţe se manifestă şi in acti­ tural-educative de masă se înscriu cu ; 12.10 Opera săptămînii : „Tu-
sînt executate cu întîrzfere. şi a celor de perspectivă Plenarele vitatea organizaţiilor U.T.C., mai a- acţiuni importante pe tărîmul propa­ rnndor de Puccini ; 13,30 Intîlni-
Creşterea ritmului de execuţie pe de comitet şi şedinţele de birou sau les pe linia întăririi^ disciplinei şi a gandei tehnico-economice, organiza­ re cu melodia populară şi inter­
şantiere, darea în funcţiune ja ter­ secretariat se pregătesc mai temei­ răspunderii faţă de îndeplinirea sar­ rea sesiunilor tehnîco-şliinţifice, a pretul preferat; 15,00 Orchestra
men a obiectivelor şi atingerea pa­ nic. In dezbaterea acestora sc pun cinilor, o educării tineretului în spi­ ciclurilor de conferinţe tehnice şi a de muzică populară „Doina Mol­
rametrilor proiectaţi este o sarcină probleme importante din industrie, ritul moralei comuniste. Din această lectoratelor pentru cadrele tehnico- dovei" din Iaşi ; 17,10 Mituri şi
de mare Importantă pe care condu­ agricultură, probleme ale activităţii cauză sint încă mulţi tineri care lip­ jnginereşti, a consfătuirilor de schimb legende : Legenda Duruitoarei ;
cerea partidului o pune în fata mi­ de parlid, ale activităţii ideologice şi sesc de la serviciu, dau lucrări de de experienţă. 17.40 Incursiune în istoria muzi­
nisterelor, întreprinderilor, organelor educative. slabă calitate, au comportări necores- Activitatea politico-educativă din cii ; 18,40 Ştiinţă, tehnică. Invenţi­
Si organizaţilor de partid. Comitetul Comitetul regional procedează bine punz.âtoare in familie şi societate regiune, însă, nu răspunde întotdea­ ile şi descoperirile anului Reali­
regional de partid să manifeste mai încetăţenind metoda ca dezbaterile Organele şi organizaţiile de partid una cu promptitudine la problemele zări ale ştiinţei româneşti ; 19,00
multă exigenlă în exercitorea con­ să fie precedate de studii, iar anali­ vor trebui sâ acorde un sprijin mai O melodie pe adresa dumnea­
trolului de partid în domeniul inves­ zele sâ fie efectuate de colective for­ concret organizaţiilor de tineret în ţie. voastră ; 20,30 Concert de melodii
tiţiilor, astfel ca in trimestrul I 1967 mate din .activişti de partid şi spe­ educarea patriotică, comunistă a ti­ Organele şi organizaţiile de partid româneşti ; 22,20 La balul de sim-
să se realizeze cel puţin 20-25 la sută cialişti dc înaltă calificare. neretului. în mobilizarea forţelor de vor trebui să ia măsuri mai susţinu­ bătâ seara.
din planul anual. Ţinînd seama de indicaţiile şi ho- care dispun acestea, la rezolvarea te pe linia educaţiei alcist-şliinţifîee PROGRAMUL II : 7,45 Arii din
Tovarăşi. tărîrile de partid, Comitetul regional sarcinilor economice trasate de a maselor de oameni ai muncii şi operete ; 8,15 „Pe clapele acordeo­
In regiunea Hunedoara există în­ a obţinut rezultate bune în munca de partid. mai ales a tineretului. In acest scop tecţie şi unele aspecte de principiu nului" — muzică uşoară ; 10,05
semnate suprafeţe de teren arabil, întărire a rîndurilor partidului, a sâ fie organizate cu mai multă regu­ privind executarea lor. Biblioteca de literatură română.
de păşuni şi finele, livezi de pomi organelor şi organizaţiilor sale S-a Tovarăşi, laritate manifestări pe asemenea te­ In capitolele următoare este pre­ Chipul mamei în operele scriito­
fructiferi şi vii pe care oamenii,mun­ manifestat o mai mare grijă faţă In domeniul muncii ideologice şl me la cluburi, case de cultură şi că­ zentată acţiunea agenţilor agresivi, rilor noştri ; 10,50 Piese folclorice
cii din agricultură le folosesc cit moi de calităţile moral-politice ale celor cultural-educative s-au obţinut re­ mine culturale. precum şl mijloacele de proiecţie spe­ de virtuozitate ; 11,07 Un fulg de
efideat. pentru sporirea producţiei primiţi în parlid, a existat o bună o- zultate pozitive A sporit preocupa­ Informarea oamenilor muncii asu­ cifice. utilizarea la principalele lu­ nea. o melodie ; 12,00 „Partid, pă­
agricole vegetale sl animale. rienlare pentru întărirea numerică rea organelor şi organizaţiilor de pra politicii externe a partidului In prima parte se explică : orbitele crări de finisaje ca: pardoseli, pla­ rinte al bucuriei0 — program de
Aşa cum s-a arătat, rezultatele şi calitativă a organizaţiilor de partid partid pentru îmbunătăţirea conţinu­ nostru şi în legătură cu principalele sateliţilor, tipurile de sisteme de te­ caje. vopsitorii, precum şi unele de­ ! cîntece ; 12,10 Revista revistelor
mai bune obţinute anul acesta sînt cu cei mai buni muncitori, ingineri, tului şi eficienţei activităţii politice, evenimente internaţionale este o lecomunicaţii prin sateliţi, frecven­ talii de construcţie, specifice con­ economice; 13,18 Jocu-i din bâ-
rodul muncii politice şi organizatori­ tehnicieni, intelectuali, ţărani şî alţi ideologice şi subordonării acesteia sarcină de mare însemnătate. Date tele folosite, metodele de modulaţie, strucţiilor în medii agresive. trlnl lăsat; 14,30 Cintâ Maria
ce desfăşurate de organizaţiile de oameni ai muncii. In atenţia Comi­ realizării sarcinilor economice. S-a fiind complexitatea şi dinamismul caracteristicile electrice ale echipa­ Cartea se bazează pe o bogată bi­ Cornesan, Petre Niţescu şi Fărâ­
partid şi conducerile unităţilor so­ tetului regional a existat preocuparea acordat o mai mare atenţie aprofun­ vieţii internaţionale esle necesar Sâ mentelor staţiilor terestre, alimenta­ miţă Lanibru — melodii populare;
cialiste din agricultură, care s-au ca în conducerea organelor, organi­ dării documentelor Congresului al se imprime acestei activităţi un ca­ rea cu energie electrică a sateliţilor. bliografie st pe o îndelungată expe­ 16,00 Recitalul vocal Cornelia C.a-
preocupat în mai mare măsură de zaţiilor de partid. în aparatul de IX-lea şi ale plenarelor CC. al racter mai organizat, operativ şi sis­ In partea a doua a lucrării se des­ rienţă o autorilor în domeniul con­ vrilescu ; 16,15 De la frunză la
folosirea bazei tehnice materiale, de stat şi economie, in organizaţii de P.C.R., cunoaşterii de către comu­ tematic. Sâ se asigure o participare criu principalele realizări concrete strucţiilor Industriale. I marile ansambluri ; 17,40 Scriitori
aplicarea pe scară mai largă a regu­ masă să fie promovate cadre bine nişti şi ceilalţi oameni ai muncii, a mai activă la această activitate a ca­ (tipuri de satelit» sl echipamente te­ Ea se adresează arhitecţilor şi In­ ai secolului XX : Hortensia Pnpa-
lilor agrozootehnice. pregătite politie şi profesional, hotâ- politicii ştiinţifice a partidului nos­ drelor cu muncă de râspuodere pe restre): cu sateliţi pastvi, cu sateliţi ginerilor constructori care proiectează dat-Bengcscu ; 19,30 Colegi de li­
Fată de condiţiile şi posibilităţile rîte sâ ducă la îndeplinire sarcinile tru de desâvîrşire a construcţiei so­ linie de partid şi de stat, a lectorilor activi subsincroni, cu sateliţi activi şi execută construcţii in medii agre­ ceu ; 19,50 Cîntâ Doina Badea.
existente, se poate spune că ceea ce pe care partidul le pune în faţă. cialiste, a aprecierilor şi poziţiei sale şi propagandiştilor-cu pregătire co­ sincroni. sive, studenţilor, precum şi beneficia­ Sylvie Varlan, Dan Spătaru.
s-a obţinut pe ansamblul regiunii Rezolvarea sarcinilor mari care re­ in domeniul relaţiilor internaţionale. respunzătoare. rilor care se ocupă de întreţinerea a- Gianni Morandî şi orchestrele
este insă puţin. Experienţa arată că vin regiunii Hunedoara, in perioada S-a asigurat o cuprindere mai co­ Regiunii dumneavoastră — a ară­ De asemenea sînt prezentate sis­ cestor clădiri. Cornel Popescu şi Kurt Edelha-
sînt unităţi cu condiţii pedoclimatice următoare, impune ca organele şi or­ respunzătoare, diferenţiată a comu­ tat în încheiere tovarăşul Alexandru teme de telecomunicaţii prin sateliţi gen ; 20,30 Călătorie în istoria ci­
asemănătoare sau apropiate, dar ganizaţiile de partid să-şi perfecţio­ niştilor şi a altor oameni ai muncii Drăghici — ii revin, în anul 1967 şi în reţeaua internaţională de teleco­ vilizaţiei : „Din istoria teatrului
care obţin rezultate foarte diferite neze continuu stilul şî metodele de în formele de studiu ale invâtâmîntu- in următorii ani ai cincinalului, sar­ municaţii pentru transmiterea progra­ românesc" (I) ; 21,05 Seară de o-
Aceasta se explică prin faptul că. nu muncă, să lichideze neajunsurile care lui de partid, în funcţie de nivelul de cini deosebit de mari în creşterea melor de televiziune şl asigurarea le­ peretă : „Vîrsta dansului" de Ivor
au fost puse în valoare în mod sis­ s-au manifestat în activitatea lor pregătire şi preocupările acestora. Au potenţialului economie şi înflorirea găturilor telefonice. Novello (primă audiţie radiofoni-
tematic toate rezervele existente in După cum se ştie. organizarea a- fost extinse unele forme superioare patriei In partea finală s-au expus posi­ ( că) ; 22,30 Moment poetic. „De­
regiune pentru a asigura continua plicârii hotărîrilor adoptate consti­ de studiu, s-au îmbunătăţit activita­ Aveţi oameni minunaţi, formaţi şi bilităţile care se întrezăresc pentru cembrie" ; 23,47 Muzică de dans
sporire a producţiei vegetale şî ani­ tuie condiţia esenţială, holărîloare in tea de selecţionare şi pregătire a pro­ educaţi de partid, care au o temeini­ viitor, cînd sateliţii vor avea un rol Buletine do ştiri şi radiojurnale
male, a producţiei de fructe şi le­ înfăptuirea sarcinilor, a obiectivelor pagandiştilor, de informare a lor a- că pregătire politică şi profesională principal în realizarea sistemului mon­ 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ;
gume. stabilite. Practica, viaţa arată că ori­ supra unor probleme concrete ale în stare sâ rezolve cele mai comple­ dial de telecomunicaţii 12.00; 14,00; 16.00 ; 18,00; 20,00;
Regiunea Hunedoara este cunoscu­ ei t de bune ar fi hotârîrile şi măsu­ activităţii economice din întreprin­ xe probleme pe care le ridică pro­ Lucrarea se adresează tehnicienilor { 22,00 ; 23,52 (programul I) 7,30 ;
tă ca una din regiunile cu o vegeta­ rile adoptate, dacă nu se organizea­ derile industriale şi unităţile socia­ ducţia modernă Organizaţiile de şi inginerilor, precum şi tuturor ce­ { 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 :
ţie bună, cu tradiţie şi experienţă în ză temeinic aplicarea şi controlul în­ liste din agricultură. partid se bucură de prestigiu şi au­ lor care vor sâ se informeze asupra I 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0,52 ; 1.52
creşterea animalelor, totuşi nu putem deplinirii lor, acestea râmîn fără e- Ca urmare a măsurilor luate s-a toritate în mase, conduc cu mai mul­ noutăţilor din acest domeniu. (programul II).
afirma că s-au depus suficiente efor­ ficacilate. îmbunătăţit conţinutul şi eficacita­ tă pricepere activitatea economică şi
turi pentru valorificarea acestor po­ Deşi Comitetul regional, cele raio­ tea invâţămîntului, a sporit contri­ cullural-educativâ L. Ghcorghiţă. A. Mohr ,
sibilităţi. Se menţin încă situaţii neeo- nale şi orăşeneşti de partid, au ana­ buţia acestuia la înfăptuirea sarcini­ Conducerea partidului îşi exprimă levtziune
convingerea că oamenii muncii din
respunzâtoare în privinţa natalităţii, lizat în această perioadă diferite la­ lor ce revin organelor şi organizaţi­ această regiune, conduşi şi îndrumaţi Răspunsuri la întrebări pe m a rp e a

FINISAJE DE PROTECŢIE LA
tea lor creatoare pentru înfăptuirea f
îngrijirii şi productivităţii animale­ turi ale activităţii construcţiilor de ilor de partid din regiune. Organele CONSTRUCŢII INDUSTRIALE IN
lor, ceea ce se reflectă in producţia maşini, unităţilor forestiere, şantie­ şi organizaţiile de partid se preocupă de organele şi organizaţiile de partid
de lapte care este încă sub media al­ relor de construcţii şi altele şi au în mai mare măsură de problemele îşi vor consacra şi pe viitor toate 18,00 Pentru copii şi tinerelul
MEDII AGRESIVE legii pensiilor
tor regiuni. Baza furajeră nu esle a- adoptat măsuri bune, lotuşi, datorită muncii de propagandă, de înarmare forţele, tot entuziasmul şi capacita­ proiectului şcolar. Ecranul cu păpuşi : „Ha-
sigurată în suficientă măsură şi de unuî control insuficient asupra apli­ a membrilor de partid şi a celorlalţi J rap-Alb". Legenda mănăstirii Ar­
calitate corespunzătoare, în unele co­ cării acestor măsuri, continuă şi în oameni ai muncii cu politica parti­ cu succes a măreţelor obiective sta­ | Volumul de fată îşi propune să tra- conform decretului nr. 292/1959. Dccl geş ; 18,50 Publicitate ; 19,00 Tele­
Noul proiect de lege al pensiilor
operative îngrijirea animalelor este prezent sâ se manifeste o serie de dului şi statului nostru. bilite de Congresul al IX-lea al I teze unele aspecte majore ale pro- în jurnalul do seară ; 19,20 Buletinul
continuă sâ suscite un viu interes
nesatisfâcitoare ; nu este asigurată neajunsuri. Cu toate acestea în desfăşurarea PC.ll. nu sînt prevăzute sporurile de care meteorologic ; 19,23 Rapsozi popu­
Q tecliei oamenilor muncii. Aceasta se dumneavoastră amintiţi. lari ; 19,45 Actualitatea cinema­
rîndul
anticorosive a construcţiilor
vede şi prin numărul mare de scri­
fl industriale şi anume cele legate de Constantin Căşuncanu — Lupenl. tografică ; 20,00 Teleenciclopedia ;
D finisajele de protecţie. Pensionarilor existent! în plată pînă 21,00 „Do-re-mi-fa..." Program de
sori pe care le primim zilnic la re­
dacţie. Dăm mai jos răspunsuri la
* * * * In primele capitole ale cărţii sînt la data de 3i decembrie a.c. nu li muzică uşoară prezentat de Doi-
citevo dintre ele
p prezentate, într-o formă succinta, na- se aplică prevederile proiectului de | na Badea şi „Cvintetul Studio" ;
Ghelar,
Nicolae Ioslvescu —
|1 tura, cauzele şi aspectele proceselor 1. lege al pensiilor, cl prevederile H.C.M. 21,30 Memoria peliculei ; 21,50
Pensia angajaţilor care pinâ la îm­
l| de coroziune în construcţii, precum Nr. 2361 din 15 octombrie 1966 cu „Ara nevoie de tine". Mlcropremie
( şi principiile pe care se bazează mă- privire la majorarea pensiilor. Pen­ râ muzicală TV cu Luminiţa Ineo-
plinirea virstei de pensionare ou În­
treruperi nejustificate în activitatea
« şurile de proiecţie. sia dumneavoastră majorată, începînd bescu şi Florin Anca ; 22,00 Film
] lor se- reduce după cum urmează: cu data de 1 ianuarie 1967, va Ii de serial; „Baronul"; 22,50 Tele-
In continuare, s-a arătat stadiul ac-
J luai al problemei proiecţiei anticoro- 780 lei. sport; 23,05 Telejurnalul de noap­
a) cu 0,5 la sută pentru flecare an
I sive a construcţiilor, indieîndu-se crl- loan Rusuroi — Ha|eg. Art. 19, ali­ te ; 23,15 închiderea emisiunii.
de vechime anterior întreruperilor de
5-10 ani consecutiv; b) cu 1 la sută
ll teriile de alegere a soluţiilor de pro­ neatul Q din proiectul de lege pre­
pentru flecare an de vechime ante­ vede că se asimilează cu acciden­
rior întreruperilor mal mari de 10 tul de muncă, în ce priveşte dreptul
ani consecutiv. In cazul relatat de la pensie şi cu accidentul survenit
dumneavoastră, nu operează preve­ In timpul îndeplinirii obligaţiilor mi­
I liditate se face de către comisiile PENTRU 24 ORE
litare. Încadrarea în grade dc inva­
derile ari. 14 din proiectul de lege,
fiind întreruperi mal mici de 5 ani.
de expertiză medicală a capacităţii de
muncă, pe baza baremului dat, deci
Vreme relativ rece, cu cerul no-
nu se poate răspunde cu anticipaţie. ros Vor cădea precipitaţii locale
Dacă veţi îndeplini prevederile cerute sub formă de ninsoare. Vînt mo­
de lege, ca pensia dumneavoastră derat, cu intensificări din nord-
să se calculeze în condiţiile dc an­ vest. Temperatura în uşoară seâ-
gajat. vl se vor aplica prevederile I dere ; ziua va fi cuprinsă între
art. 61 din proiectul de lege. -f 1 şi -4-3 grade, iar noaptea între
! 0 şi —4 grade,
Sava Musulbaş — Hunedoara. Sta­
bilirea locurilor dc muncă ce se în­
cadrează în grupele 1 şl 2 se face PENTRU URMĂTOARELE
pe baza criteriilor prevăzute prin 2 ZILE
hofărîre a Consiliului de Miniştri. I
Deci numai după aparilia hotăririi
2. Salariul tarifar care se ia ca bază se va putea stabili grupa de muncă Vremea rămîne rece in prima
de calcul )a stabilirea pensiei îl con­ zi, apoi se încălzeşte uşor şi de­
Foto : N. MOLDOVEANU stituie media salariilor tarifare lu­ în cara se încadrează activitatea de­ vine închisă şi umedă.
pusă de dumneavoastră,
nare pe o perioadă de 5 ani lucraţi
consecutiv, la alegerea angajatului,
din ultimii 10 ani lucraţi. 3, Salariile
tarifare de încadrare care se îou ca
bază de calcul pentru stabilirea me­
diei salariilor tarifare lunare celor
care au încetat activitatea după 1
august 1959 sînt cele în vigoare la
dota cererii de pensionare. 4 Pentru
cei care au încetai activitatea Inain-
■ te de 1 august 1959, salariu) pe ba-
1 za căruia sc calculează pensia este
■ cel folosit la recalcularea pensiilor