Page 6 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 6
PAGINA A
m DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3708
O NOUA CALE FERATA puri scoar|a Pămîntului şl în care
1RANSSIDERIANA s-avi găsit molecule de proteină,
MOSCOVA — In Uniunea Sovie precvim si aminoaclzi. Această des
tică a început construirea noii căi coperire are în principal trei impli
ferate nord-siberiene. Ea va trece caţii. Ea pune bazele unei noi teo
la o distanţă de 400-700 kilometri rii cu privire la originea proteinei,
MUNCA METCOICĂ - CHEIA 1'ERFECJIONĂRII nord dc actuala cale (orală Ironssibe- calea spre elaborarea unor alimente
ca bază chimică a vieţii, deschide
riană, de la oraşul Tiumcn spre gu
ra fluviului Angara, lacul Baikal şi sintetice obţinute din proteine pro
duse pe cale chimica, noua teorie
PROCESULUI DE ÎNVĂJĂMINT de acolo spre ţărmurile Oceanului puţind explica posibilitatea existen
Pacific. Dislonta dintre Ural şi Ex
tremul Orienl sc va scurta cu 1.000 ţei vieţii şl pe alte planete ale sis
de kilometri. temului nostru solar.
Unul din obiectivele stabilite de ţei pozitive, la elaborarea unor lu dinţă ţinută în grabă în care so Liccul mixt Ilin. O NOUA IPOTEZA PRIVIND
Congresul al IX-lea al Partidu crări ştiinţifice de specialitate. prezintă un referat şl, eventual, o Eleva Pogan Flori- APARIŢIA VIEŢII PE PĂMÎNT
lui Comunist Român se referă la Mai sînt însă si şcoli în care se lecţie deschisă. In colectivele de ca, din clasa a NEW YORK. — Cercetătorii Clif- 2
dezvoltarea si perfecţionarea con manifestă mult formalism în mun cadre didactice pe specialităţi este XI-a B, este exem ford Malthews si Robcrt Mosor do
tinuă a învăţămîntului de toatt» ca metodică, în care există unclu necesar să se urmărească, pe par plu la învăţătură şl la laboratorul de chimie al societă
gradele, la ridicarea nivelului său nedumeriri în precizarea conţinu cursul unui trimestru sau al unui purtare. ţii „The Monsato Company1* din St.
calitativ. Aceasta înseamnă că în tului şi sarcinilor muncii metodi on şcolar, anumite probleme di Foto : V. ONOIU Louis, statul Missouri, au elaborat
problemele de continui ale învă- ce. In cadrul comisiei metodice dactice, să fie generalizate meto » o nouă teorie privind apariţia vieţii
tămîntuhii, deci si ale muncii me „rcalist-praclice" dc la Şcoala ge dele şi procedeele folosite la cla din elemente anorganice. Ei nu des
todice, trebuie să insistăm pentru nerală din Călan sini stabilite o- să. Fiecare învăţător si profesor coperii că un gaz otrăvitor, hidroge
CJăsirea celor mai eficace metode bicctivc ca „prezenţa la clasă", arc daloria să-sî studieze locul său nul cianludric, ar puica să fi fost
menite să ducă la ridicarea ni „disciplina*’ şi altele de genul a- de muncă, propria experienţă, a- materia care a facilitat naşterea vie
velului pregătirii elevilor, ţlnîrtdu- cesta, la Liceul pedagogic din De- ceastă fază constituind baza între ţii pe Pămînt cu milioane de ani
sc seama de cerinţele mereu eres- vo. care ar trebui să constituie un gii munci dc studiu si generali în urmă. Cei doi cercetători consi
cindc ale dezvoltării ştiinţei şi teh centru metodic pc regiune, mai zare a experienţei înaintate. Un a- deră că în procesul de apariţie a
nicii contemporane. există şi acum comisia metodică port mai mare trebuie să-si aducă vieţii au apărut mai intii protei PROGRAMUL I : G,15 Actualitatea
In majoritatea şcolilor din re de politchnizare, care cuprinde comisiile metodice din scoli în dis nele, nu aminoacizii, cum afirmă u- agrară; G;45 Salut voios de pionier:
giunea noastră, munca melodică profesori de matematică, fizică, cutarea programelor, a manuale nii oameni de ştiinţă. Experienţa 8,25 Moment poetic - interpretai de
are un conţinut tot mai boqat. chimie şi lucrări practice, formă lor şi a planului calendaristic, fă- lor a fost următoarea : In condiţiile Florian Pitiş ; 9,30 Sfatul medicului :
îmbrăcămintea gravidei ; 10,30 Vreau
esle aproape de cerinţele concre de mult depăşită. Tot la această cînd observaţii şi propuneri pri atmosferice ale Pămîhtului din pe să ştiu ; 10,55 Recital de lieduri in
te ale şcolii, esle bine organizată scoală, nu au fost depuse la con vind îmbunătăţirea lor. Numărul rioadele foarte îndepărtate, ci au
şi prin ca se realizează o unitate ducerea şcolii nici pînă în 15 no cadrelor din regiune ce au preo combinat amoniac cu metan $i l-au terpretate de baritonul Ladislau
Konya şi de soprana Emilia PetrCscu;
de vederi si de acţiune în rezol iembrie toate planurile comisiilor cupări pentru munca de cerceta supus acţiunii căldurii puternice a 11.20 Coordonate culturale : Cerinţe
varea problemelor instructiv-edu- metodice, In unele scoli, ca cele re ştiinţifică metodică nu este sa Soarelui si a descărcărilor electri le brigăzii artistice de agitaţie de )a
cative. Conţinutul acestei munci din Alun si Cerbâl (oraşul regio tisfăcător. ce, în decurs de 24 de ore, adău eatc ; 11,45 „La mîndra pe ulicioară1'
în unele licee, ca cele din Orăştie nal Hunedoara), Băieşti (raionul In colaborare cu filialele socie gind si hidrogenul cianludric. Apoi — muzică populară ; 12,10 Selccţmni
Călan, Deva. Sebeş etc. este tot Haţeg), Grupul şcolar de construc tăţilor ştiinţifice, şcolile au dato a fost turnată opa ob|inîndu-se o din opereta „Farmecul unui vals" do
mal bine înţeles. Temele ce se dez ţii din Deva, Grupul şcolar side ria să acorde o atenlle sporită materie care acoperea în acele tini- Oscar Strauss ; 13,30 Intîlniie cu me
bat în consiliile pedagogice la şco rurgic şl Grupul şcolar sanitar din coordonării şi îndrumării activită lodia populară şi interpretul prefe
lile respective sînt bine alese, tra Hunedoara, în multe cazuri temele ţii elevilor care manifestă interes rai ; 16,15 Pagini alese din muzica u-
tate la un nivel ştiinţific cores discutate in cadrul comisiilor me pentru anumite specialităţi. In a- şoai ă românească ; 1G,40 Corul cefe
punzător, sînt orientate spre solu todice nu sînt cele mai utile şl ccst sens, va trebui îmbunătăţită riştilor din Cluj ; 1G.50 Studiovil linu-
ţionarea problemelor care frămln- mai actuale activitatea cercurilor de elevi, pre ruluî interpret : violonista Elena Bo
tă la un moment dat colectivele Lecţiile deschise au în multe gătirea lor pentru concursurile ne tez ; 18,40 Radiosimpozion. Probleme
didactice. Astfel, referatul prezen scoli un caracter formal, din cau specialităţi (!. română, matematică, Intîmpinînd sociologice ale colectivelor de mun
tat de curînd în cadrul consiliu ză că nu sînt stabilite la cele mai fizică si chimie). S-au remarcat, că ; 19,00 O melodie pe adresa dum
lui pedagogic al Liceului „Dece- potrivite ore, nu participă toate ca de fiecare dată, unele licee ca ce neavoastră ; 21,05 Atenţiune, părinţi !;
bal" din Deva, de către tovarăşul drele de specialitate, nu se organi le din Petroşani si Cugir, ai curor 22.20 Viaţa de concert a Capitalei :
director adjunct Jacotă Victor cu zează discuţia lecţiei decît la inter elevi s-au evidenţiat la concursul Festivalul filmului fragmenle din concertul de sonaU*
tema „Căile de dezvoltare a mun vale mari sau, in udele cazuri, se de matematică, fizică şi chimie, prezentat de Radu Aldulcscu şl Horst
cii independente la elevi1*, a susci renunţă complet la aceasta, nu faza regională. Nu acelaşi lucru su întrecerile au fost viu disputate şi Gehann.
tat discuţii la un nivel ridicat din sînt bine organizate si, din această poate spune despre liceele din Pe- au scos în evidenţă eă în rîndurile PROGRAMUL H : 8.15 Valsuri d<
partea profesorilor, contribuind la triIo. Zlatna, Miercurea, Vulcan şi pentru sate Concurs pentru obţinerea acestor participanţi sînt clemente va compozitori români ; 9,03 Orchestra
generalizarea experienţei pozitive, cauză, nu se ridică la un nivel ca altele, ai căror elevi au avut re loroase la atletism, haltere şi celelal Filarmonicii de stat „Gheorghe Dima‘r
litativ superior, nu devin un mij
la adîncîrea teoretică şi la solu loc de însuşire a măiestriei peda zultate mai slabe la aceste con insignei de polisportiv te ramuri de sport care, dacă se vor din Draşov ; 10,05 Teatru radiofonic :
ţionarea practică a acestei proble gogice. In unele şcoli, cn Şcoala cursuri. Lucrătorii secţiei cinemato pregăti cvi seriozitate nu posibilitatea „Jocul dragostei şi-nl înlimplârii" de
me. generală nr. 2 din Lupeni, în mod Faptul că în activitatea melodi grafice din raionul Haţeg, in- să devină componenţi ai loturilor Marivaux ; 12,10 Ritmurile cincina
Formele muncii melodice do Ir greşit au fost planilicatc să ţină că din şcoli mai există anumite timpină Festivalul filmului pen noastre regionale lului (reluare) ; 13.08 „Măreţ pămînt
liceele din Brad si Hunedoara sau lecţii deschise cadre didactice care deficiente se daloreşte, în primul tru sate, care sc va deschide Consiliul de conducere al asociaţiei Iată care au fost cîştigălorii între al patriei iubite" — program de cîn-
de la şcolile generale nr. îşi 3 din lucrează doar de citeva luni în rînd, directorilor unităţilor respec duminică, cu frumoase rezulta „Voinţa" din Haţeg a organizat un tece ; 15,30 Inelvis-învîrtecuş ; 17,45
Lupeni, Şcoala generală din Jina, tive care nu urmăresc în perma te în muncă. concurs de trecere a normelor în ve cerilor din cadrul primei ediţii a a- Carnet plastic : Expoziţia dc pictură
Şcoala generală nr. G din Hunedoa învălămînt, în timp ce la această nentă aceste activităţi şi nil par derea cuceririi insignei de polispor ceslei competiţii : Ana Ciucurencu ; 19,05 Compozitorii
scoală erau cadre cu multă expe
ra şi altele, unde sînt antrenata rienţă pedagogică şi ale căror lec ticipă la acţiunile întreprinse de Printr-o strînsă legătură cu tiv la care au participat peste 40 ti Atletism: 100 m. plat : Cîmpureanu au cuvîntvil : Mircea Chiriac ; 19.55
toate cadrele didactice, cuprind ac comisiile metodice. Secţiile de în- unităţile în subordine, la care neri. Fiecare a trecut cu acest prilej Aurel cu 13,4 secunde de la S.M T. Scară de operă : „Cavaleria rustica
nă" de Mascagni ; 21,05 Opera „Estra
ţiuni care corespund speciliculul ţii constituie un model pentrii ca văţămint raionale ca si secţia re s-au mai adăugat îndrumarea cîte două sau trei norme, urmînd ca Dobra ; 200 m. p la t: Jebe Andrei cu da maestrului Pedro" de De Falia ;
drele tinere.
şcolii, etapei de muncă şi fiecărui gională, în munca de îndrumare şi concretă şi sprijinul tehnic a- în zilele acestea să participe la alte 28,1 sec. de la S.M.T. Alba Iulin ; 21,35 Dialog pe teme coregrafice :
obiect de învăţămînt in parlc. Experienţa pozitivă a unor co control, trebuie să urmărească cu cordot, secţia cinematografică probe. Bine s-au prezentai tinerii Ni lungime : Jebc Andrei cu 5,73 m de Pantomima şi dansul ; 22,30 Moment
Este de apreciat acţiunea unor misii metodice nu esle suficipnl mai multă eficacitate preocuparea raională Haţeg a înregistrat a- colae Muntean, Dumitru Balintoni. la S.M.T, Alba lulia ; greutate : Con poetic. „Arhitecţii înălţimilor" ; 23.10
comisii metodice, ca cele de obi popularizată în codrul şcolii res şcolilor pentru continua perfecţio nul acesta succese deosebite. Ion Ncieoni, Alexandru Mardare şi stantin Ion cu 9.G0 m. de la S M.T. Discuri inedite.
ecte umaniste de ia liceele din A l pective sau al celor din raion. In nare a personalului didactic. De curînd, tov. lonn Simbotea- alţii. Alba lulia ; Haltere : categoria SG kg. Buletine dc ştiri si radiojurnale
ba lulia, Orăştie sau a celei do unele unităţi şcolare nu există o Proi. PJCU NIŢU nu — şeful secţiei — ne-a in Barşoni Ion S.M.T. Alba lulia ; ca 5,00 ; G,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00:
ştiirtţele naturale de la Liceul nr. coordonare sistematică a muncii inspeclor al secţiei de format cu încă din ziua de 20 NICU SBUCHEA tegoria G0 kg. Andrus Gheorghe 14.00 : 1G.00 ; 18,00 ; 20,00 ; 22,00 :
2 din Hunedoara, care au trecut, metodice, activitatea dintr-un tri învăţămînl a Sfatului popular noiembrie a.c., cele 3G dc ci corespondent S.M.T. Dobra ; categoria G7,5 kg. Su- 23,52 (programul J); 7,30 ; 9,00 ; 13,00;
oîu Nicolae S.M.T. OrăsLîe ; categoria
pe baza unul studiu şi a experien mestru reduclndu-se doar la o şe regional nematografe săteşti ale acestui 75 l<g. Vasile Simion SM.T. Alba 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21.00 ; 23.00 ;
raion şi-au Îndeplinit sarcinile lulia. Fotbal : locul I : S.M.T. Mier- 0,52 (programul 11).
dc lucru ce le reveneau pen 'curea, locul II : S.M.T. Alba lulia,
tru întreg anul 19GG. La bile
locul I I I : S M.T Haţeg,
locul IV :
cÂlbumul ţtionienL&y- le spectatori, planul a fost de In cadrul asociaţiei sportive „Da S.M.T. Dobra. Tiîntu : cotcgoria pînă Televiziune
la 55 kg. Holeanca Ion S M.T. Alba
păşit cu aproape 2.000 de bi
lete, iar Ia încasări cu 9.92G lei. cia" Orăşlie a luat fiinţă o secţie de lulia ; categoria pînă la G1 kg. Mun
La baza acestor rezultate stau judo, un spoi t nou în ţara noastră, teanu Nicolae S.M.T. Alba lulia ; IR.00 Pentru copii : Ala-bala. Pc
Toamna aceasta a lile nr. 1 din Petroşani şi in comunele vecine, s-au lor care au linul ca aici numeroasele acliuni politice, i- care dezvoltă o serie de calităţi ale aripi de legendă ; 18,50 Publicitate ;
dăruit pionierilor din nr. 4 din Vulcan, precum bucurat de un deosebit să înscrie, la capitolul tinerilor. La ahtrenamcnlele care categoria pînă la G8 kg. Pelrescu 18.58 Ora exactă ; 19,00 Telejurnalul
regiune multe bucurii. şi de la şcoala gazdă. succes, rc/ielindu-se in activităţilor social-ulilc, niţiate în scopul popularizării se fac de două ori pe săptămînă. Gheorghe S.M.T. Miercurea ; catego de seară ; 19,20 Buletinul meteorolo
Pădurile şi-au deschis mod deosebit suita dc numai lapte meritorii. Şi lilmclor în masele dc ţărani participă mulţi tineri dornici să în ria pinu la 7G kg. Fleaca Ion, S.M.T. gie ; 19,23 Buletinul circulaţiei rutie
potecile in intimpinarea in celălalt colţ al dansuri locale cu strigă au reuşit — ne spune cooperatori. Simpozioanele, pre veţe tainele acestui atractiv sport. re ; 19,30 Dicţionar de pei'sonajc : L i
regiunii, din comu
lor. documentele de pia na Apoldul dc Sus, pro turi şi clntece populare, prol. Valeria Blaj înso zentările şi premierele festive Miercurea,; categoria pînă la 84 kg. tera F (I) ; 20,00 Săptămînă ; 21.00
tră ale frămîntatei istorii fesori ti Ioan Cimpincanu datorită lim itei artistice ţii i de cinice şi voie bti care s-au organizat, au atras — GH BARJICA Vasile Simion S M.T. Alba lulia ; Avanpremiera ; 21 15 Teleglob : .lur-
de pe aceste meleaguri a spectacolelor prezenla- nă, copiii au recoltat 350 şi în special la filmele româ corespondent categoria peste B4 kg. Carole Vasile nal dc bord (fi) ; 21,35 Interpreţi de
le-au oierii adevărate ne lace cunoscut că la le, ansamblul din Apol Ug. măcieşc şi aproape neşti — un mare număr de S.M.T. Alba lulia ; Tir : locul I : Su- seamă : soprana Bel la Rudcnco ,
lecţii dc istorie, monu şcoala generală din loca dul de Sus a lost cuprins tot atitea Ug. ghindă. In spectatori. Din şirul ecranizări JK 22,00 Un bilet la alegere.. Examen
mentele naturii le-au dez litate a luat lilntă un an in ansamblul folcloric ra dreptul numărului de orc, lor care, prin strădania unor ciu Ion S.M T. Alba lulia. Volei : lo muzical cvi Enrico Fanciolli ; 22.30
văluit neasemuitele fru samblu folcloric cl pio ional al pionierilor. dăruite acestor aclivilă(i. operatori cum sînt Lucrelia Pc- In vederea sezonului cul I : S.M.T. Miercurea, locul II î Telejurnalul de noapte ; 22,45 închi
muşeii ale locurilor in nierilor şi şcolarilor. An P ădurile din impre- pionierii dit\ Vărmaga au peseu, Sebastian Luţ, Ana Mi- S M.T Alba lulia. locul III : S.M.T, derea emisiunii
care trăiesc, iar cetăţile samblul şi-a propus să va- * jurimile comunei menţionai : „cele mai ron, Ioan Mircî, Petru Iovancs- Orăştie, locul IV : S M.T. Haţeg.
industriale, Inălfalc de lorllice si să interpreteze Vărmaga, raionul llia, au plăcute., clipe ale timpului cu si alţii, au atras anul aces de iarnă
minţile şi miinile oame ciniccul şi jocul popular losl, in această toamnă, nostru liber". ta, în sălile căminelor cultu La închiderea festivă a competiţiei
nilor, le-au vorbii despre local. Primele spectacole, luate cu asalt de glasu ralo din raionul Haţeg, sute de a fost înmînală Cupa S.M.T. repre
vremurile noi. prezentate in localitate şi rile vesele ale pionieri LUCIA LICIU mii de spectatori, amintim fil Apropierea sezonului de iarnă este zentanţilor S.M.T. Alba lulia, care
J Jna din multele dru- ■ mele româneşti „La patru paşi înlîmpinală de sportivii din Valea au ocupat locul I în clasamentul ge l'li.M K U 24 ORE
U mefu — ne scrie de infinit", „Pădurea spânzura Jiului prin pregătiri intense. La aso neral cvi 28 de puncte.
prol. Elena Dună, preşe ţilor", „Neamul Şoimăreştilor", ciaţia sportivă Energia Paroşcni, un Vreme schimbătoare cu cor noros.
dintă a Consiliului orăşe „Străinul", „Amintiri din copi lot de 30 schiori se antrenează cu Pe locurile următoare s-au clasat : Vor cădea preci|fllaţii svib formă de
nesc Petroşani al organi lărie" şi altele. Kirguinţâ. Printre cei mai perseve S M.T. Miercurea cu 20 puncte, lapoviţă şi ninsoare Vînt moderat
zaţiei pionierilor — a Iost La totalizarca numărului de renţi la antrenamente se numără S.M.T Orăşlie cvi 17 puncle, S.M.T. din vest. Temperatura staţionară,
cea organi2ală in iormă 235.000 spectatori de la începu Maria Impllng, Marin .liboc, Grigoro Dobra eu 12 puncle. S.M.T. Haţeg cu noaptea va fi cuprinsă între —5 şi
de stea. Pionierii au por tul anului, un merit deosebit Crainic, Francisc Mathc, Constantin 0 grade, iar ziua intre 0 şi 5 grade,
nit din mai multe centre revine cinematografelor din sa Munteanu şi alţii. 7 puncle local mai eoborîtâ. Dimineaţa ceaţă
ale Văi Jiului. Localita tele Bani Mare, Pui, Sălaşul Su Pregătiri intense se fac şi la Şcoa Viitoarea ediţie a Cupei S M.T. s-a locală.
tea gazdă a lost Aninoa- perior, Silvaşul Inferior, Sarini- la sportivă de elevi Petroşani. stabilit să fie organizată între 24-25
sa. unde, după ce au segetuza şi altora, unde din iunie 1907. PENTRU URMĂTOARELE
străbătut dealurile pe di partea operatorilor a existat o S. UALOI 2 ZILE
ferite trasee, pionierii permanentă grijă pentru o pro corespondent
Vreme instabilă cu cer noros. Vor
din Vulcan, Petroşani şi iecte şi audiţie dc calitate, şi HODOROGEA PETRU cădea precipitaţii temporare. Tempe
Iscroni şi-au dat fnlllnf- unde zilele şi orele începerii insltUClor ratura în uşoară scădere.
rc la ora stabilită. In po spectacolelor au fost respecta Consiliul regional U.C.F.S.
pasul /deuf la Aninoasa te întocmai.
s-nu înfiripat prietenii,
s-au impărtăşit impresii Printre măsurile tehnice în a „Cupei S.M.T. “
din drumefii, după care treprinse anul acesta se poate XI
minerul pensionar Ale aminti Instalarea la Bani Mare
xandru Doroş le-a vorbit a unor aparate stabile, cu arc In zilele de 2G şl 27 noiembrie a.c.
copiilor despre munca şi voltaic, pe bandă de 1G mm. a avut loc la Alba lulia etapa regio
viafa minerilor din trecut nală a „Clipei S.M.T." la ramurile de
şi de azi. Popasul de la PETRE FÂRCAŞU sport: atletism, haltere, fotbal, Irîn-
Aninoasa s-a fnc/ic/af cu responsabilul subrcdacţîei tâ, tir şi volei. Au participat repre
un program cullurol-spor- voluntare Haţeg zentanţii S.M.T. din Dobra, ra
liv la care şi-au dat con ionul Uia, Miercurea, raionul Sebeş,
cursul pionierii de la şco Instantaneu din sala dc lectură a clubului din Gurabarza. Folo : N. MOLDOVEANU Orăşlie, Haţeg şi Alba lulia.
i* i
naşterii si realismului acestei epoci,
C e csdeiee mrntl? Iul de faţă un viu interes pe plan contemporane de limbă engleză, şi ‘ V a t
universal.
dramaturgiei
literaturii absurdului,
Din literatura mai recentă vor fi
puse la dispoziţia cititorilor
cărţi
distinse in ultima vreme cu premii traduceri ale volumelor „Teatrul
francez contemporan" şi „Structura
literare, sau care sînt caracteristice liricii moderne". Acestora li se va
Filele calendarului sînt lot mai luind România printre primele ţări ale lui J. Renard, „Opere minore" pentru anumite curente literare. Dc alătura o amplu culegere de studii si a k M w r ’ v>
_4
■ o *
puţine. Anul J9GG se apropie de fi din lume. Cifrele se impun de la si de Danie, „Curteanul" de B. Casti- pildă, pentru a face cunoscut „noul articole ale lui George Câlinescu des ♦v iţ i m t
nal Printre preocupările care în cu- ne: in perioada 1949-19GG au fost tra glione, „Slăpînul moşiei Ballantrae” roman" vor fi tipărite „Gumele" dc pre literatura universală. Tot în do
rind vor deveni permanente sînt şi duse 12 575 de titluri înlr-un tiraj de de Stevenson, „Episoadele naţionale" A. Robbe Grillet, „Modificare" de meniul istoriei şi criticii literare va .
cele legate de noutăţile ce le vom 179.1G3.000 de exemplare. Adică, după de Perez Galdos etc. Cerute şi aştep M. Bulor, „Portretul unui necunos apare o nouă colecţie, „Criterion", de
găsi anul viilor în librării elementarul calcul de împărţire, a- tate de cititori, vor vedea lumina ti cut" de N Sarrnule. Din literatura mici dimensiuni, care va informa ci . r
Dintre cele 15 edituri, a căror în proape zece cărţi pentru fiecare lo parului „Don Facundo" dc Sarmien- franceză vor mai fi publicate „Lu titorii cvi privire la diversele curente
treagă activitate face parte din bo cuitor al ţării le, ediţia bilingvă de poezii de Bau- crurile" de Perec şi „Barbara” de şi tendinţe literare manifestate in
gata viaţă culturală a ţării, am ales In cadrul acestei activităţi de tra delnire, un volum de nuvele de Langfus, „Regele si lustragiul* de D literatura universală contemporană.
una, pe cea pentru Literatură Uni ducere, Editura pentru Literatură U- Stendhal, „Mica lume de altădată" de Rea şi „Meseria de a trăi" de Pa- Primele două titluri din colecţie vor
versală. Aceasta, pentru că, intr-un niversală îşi arc meritele sale deose Fogazzaro, „Memorii" de Goldonî, vese, din cea italiană, „Stupul" lui fî : „Noul roman francez" de Romui f M f g g
anumit fel, editura respectivă poate bite. An de. an, planul de apariţii a „Georgicele" şi „Bucolicele" lui Vjr- Cela, „Exilul interior" de M. de Sa- Munteanvi şi „Structuralismul" de ■; ' .fir i
fi asemuită eu o uriaşă poartă prin ca fost lărgit în aşa fel îneît să răspun giliu, o amplă „Antologie a prozei laberl, „Vremea tăcerii" de L. M. V. Nemoianu Celelalte două colec
re ajung la cititori numeroase şi valo dă celor mai diverse categorii de ci istorice greceşti", o culegere „Satirici Santos — opere ce aparţin literatu ţii ale editurii voi fi structural îm
roase opere literare ale umanităţii. E titori. Pentru 19G7, sînt prevăzute să şi epigramiştî latini", „Opere" voi. rii spaniole şi multe alte titluri. bogăţite : „Clasicii literaturii univer
în spiritul poporului nostru, dinlol- apară opere aparţinind unui număr III şi IV dc Dostoievski Tot la ce In colecţia „Pocsis" vor apare cu sale" va cuprinde numai opere scrise
deauna, să cunoască, să recunoască de 40 dc literaturi naţionale. Un spa rere, vor fi reeditate romanele „Ru- legeri din versurile lui Trakl, Tago- înainte de 1900, iar „Meridiane" va
şi să cinstească lot ce este valoros ţiu mai mare va fi acordat în anul din" şi „Un cuib de nobili" de Tur- re, Bagreana, Verlaine etc., iar în însuma cele (nai valoroase scrieri ale
în cultura şi arta altoi naţiuni. „Pro- viilor lucrărilor de istorie şi critică ghenlev, „Faraonul" de Priis, „Prin cea de „Teatru" vor fi prezentate cu secolului nostru : ::'
gresul culturii socialiste — sublinia literară, datorită pe de o parte pre cipesa de Cleves" de D-na de La legeri de piese apal ţlnînd dramatur Rîndurile de mai sus nu au pre iBwilrif
tovarăşul Nicolae Ceauşeseu la Con ocupărilor mult mai intense ale spe Fayette, „Doamna Bovary" de Flau- gilor Anzengruber, O’Casey, Wilde tenţia de a fi cuprins nici pe de
greşul al IX-lea al partidului — se cialiştilor pentru aceste probleme, iar bert si altele. Sartre. In aceeaşi colecţie vom putea parte bogatul tablou al activităţii pe
bazează pe cunoaşterea şi însuşirea a pe de alta, interesului sporit cu care Literaturii secolului nostru ii este găsi piese din teatrul englez contem care Editura pentru Literatură Uni
tot ce are mai înaintat arta şi cui publicul nostru urmăreşte fenomenul rezervat cel mai mare spaţiu diîi poran, si din cel sovietic închinate versală si-o pregăteşte pentru anul
lura mondială, pe dezvoltarea largă literar universal. Astfel, vor fi edi plan, aproape jumătate. Vor fi valo Marii Revoluţii Socialiste din Octom viito»’ Să sperăm că eforturile vizi
a schimbului de valori spirituale în- tate numeroase titluri inedite, prin rificate pe de o parte operele unor brie. bile pentru alcătuirea unei tematici
tre popoare". Cuvintele secretarului intermediul cărora citi Loriil se va pu scriitori care si-au eîsligat notorieta Vor fi tipărite monografii, contri bogate si selective voi fi îndreptate
general al CC. al partidului sînt în tea introduce mai aprofundat şi mai tea în perioada dinaintea ultimului buţii ale specialiştilor noştri, despre cu şi mai multă răspundere şi asupra
cărcate de adevăr. Potrivit statistici sistematic in cunoaşterea unor mari război, unii dintre ei consideraţi „cla viaţa şl opera lui Faulkner, Piran- modului dc prezentare grafică a căr
lor publicate de UNESCO, realizările epoci literare sau a unor literaturi ţilor.
obţinute de ţara noastră in domeniul naţionale. Cităm, printre altele, o- sici ai secolului XX", iar, pe dc allâ dello, Esenin, Dostoievski, Stendhal, ALEXANDRU BRAD Barajul hidrocentralei de pc Argeş
traducerilor sînt impresionante, si pcrele alese ale doamnei Stael şi cele parte, scrieri care suscită în momen- Camus si Kafka, studii asupra re- redactor Ia „Agcrpres” Foto : M. NICOLESCU
%