Page 61 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA !
V E Ş T I DIN Ţ A R A
9 CONSTANŢA. — Lucrările de cheiuri pentru acostarea navelor pe de şantier şi climă. Mecanismele ma
extindere spre sud a portului Con troliere şi mineraliere de mare to nevrate de la un pupitru de comaiv
stanţa au intrat intr-o nouă fază. naj, aproape 20 km reţele de cale dă asigură o viteză sporită de lucru
înaintarea în larg a digurilor de în ferată şi 4 km drumuri interioare, şi o mare siguranţă în foraj.
chidere a viitorului bazin portuar trei pasaje de nivel, 28 000 m p. plat
eu circa 3.500 m a creat posibilita forme pentru depozitarea minereuri
tea apărării de valuri a unei întinse lor, clădiri feroviare şi de semnali 0 CLUJ. — La uzinele sodice din
porţiuni, în interiorul căreia au fost zare a navigaţiei, instalaţii pentru Ocna Mureş a Intrat în funcţie un
începute primele lucrări din planul încărca rea- descă rea rea p rod uselor nou obiectiv industrial: Fabrica de
de perspectivă: dragaje de fund, ni petroliere, şi altele. La noile cheiuri, bicarbonat de sodiu. Instalaţiile sale,
dane, platforme etc., se vor folosi
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL velări, trasări pentru viitoarele che circa 4 500 000 m c. de pămînt şi pia proiectate de către specialiştii uzine
iuri dc acostare ele. Lucrările din in
lor, asigură o producţie anuală de
teriorul bazinului sînt eşalonate în tră scoase chiar de sub ape, prin 15.000 tone bicarbonat de sodiu ali
trei etape. In prima etapă, care se dragări şi excavaţii dc fund. mentar, farmaceutic şi tehnic de cea
va incheia la sfîrşitul anului 1969, mai bună calitate. Acţiunea de ex
tindere şi modernizare a acestei u-
ANUL XVIII. NR. 3722 DUMINICA 18 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI este prevăzută construirea a 1 150 m • GALAŢI. — Constructorii de nitâţi industriale continuă cu lucrări
nave gălăţeni au lansat cu 30 zile de mare amploare Se află in cons
înainte de termen un nou cargou de trucţie două noi cuptoare de var,
3 600 tone, ultimul din producţia a- mai multe turnuri de răcire a apei
cestui an. şi alte obiective, care vor spori ca
Noua navă face parte dintr-o se pacitatea de producţie a uzinelor cu
peste 50.000 tone produse sodice a-
rie dc cargouri modernizate, cu o
C I P L A N U L putere de tracţiune superioară şi po nual.
sibilităţi sporite de manevră în por
turi. Alte două nave din aceeaşi se
rie, se află în faza de asamblare pe 6) Pentru ca pionierii şi şcolarii
ANUAL ÎNDEPLINIT cală să-şi petreacă vacanţa de iarnă în
mod plăcut şi instructiv, Ministerul
învăţământului, în colaborare cu O-
D PLOIEŞTI. — Constructorii de ficiul Naţional de Turism, a luat
Prim - topitorul
După colectivul întreprinderii forestiere Dobra, un alt colectiv utilaj petrolier de la uzinele „1 Mai" măsuri in vederea organizării a nu
de muncă din cadrul Direcţiei regionale a economiei, forestiere Mircea Ungureanu, din Ploieşti au terminat montajul meroase labere in perioada 24-30 de
Hunedoara-Deva raportează îndeplinirea planului pe 1966. Este vor care lucrează la celei de a 400-a instalaţii de foraj cembrie şi 3-0 ianuarie. Elevii din
ba do muncitorii, inginerii şi tehnicienii de Ia I.F. Hunedoara. Fo cuptorul nr. 7 de
restierii de aici au reuşit să dea peste prevederile planului sorti la O S.M. 2 din ca 4 LD 150. Uzina a început asambla Bucureşti îşi vor petrece zilele de
mental 810 m.c, buşteni de stejar, 2.700 m.c. lemn construcţii, 5.900 drul C. S. Hune rea unor instalaţii de acest fel din vacanţă în staţiunile Sinaia, Buşteni,
buc. traverse normale şi altele. doara şi-a adus o anul 1957, după proiecte româneşti. Predeal, la cabanele Piscul Cîinelui,
Pentru obţinerea succesului amintit au fost aplicate măsuri contribuţie de sea Utilajele de înaltă tehnicitate, ca şi
eficace ca: extinderea mecanizării lucrărilor, exploatarea lemnului mă la producerea Postăvarul, Piatra Arsă, Gîrbova şi
In trunchiuri şi catarge, organizarea muncii în brigăzi complexe peste plan a unei asimilarea celor mai noi tehnologii altele. In staţiunile de pe Valea Pra
cu plata in acord global. însemnate cantitătl de fabricaţie, au permis realizarea hovei se vor întilni pionieri şi şco
de otel. In foto: unor utilaje cu caracteristici supe lari din regiunile Dobrogea şi Ga
aspect de la locul
Pentru acest an, colectivul de sporit a tractoarelor şi maşinilor de muncă. rioare. Performanţele de funcţionare laţi, iar cei din Banat vor pleca la
mecanizatori de la S M.T. Miercu agricole, mecanizatorii de Ia uni Foto: I. TEREK ale acestora sînt azi cunoscute şi Semenic şi Muntele Mic.
rea a avut sarcina sâ efectueze un tatea amintită au reuşit să îndepli apreciate în numeroase ţări unde In această perioadă toate agenţiile
volum de lucrări agricole echiva nească şi depăşească (la dala de sînt exportate din Europa, Asia, Â-
lent cu 132.000 hectare arătură 28 noiembrie) cu aproape 600 hec O N T din ţară, organizează excursii
normală. Preocupîndu-se îndea tare arătură normală, prevederile frica şl America. Prevăzută cu pa cu o durată de 1-3 zile în oraşele
proape de folosirea cu randament planului. tru motoare de mare forţă, instala de leşedinţă, în regiune, precum şt
ţia amintită poate fora pînâ la 3 200 in Capitală.
Rezultate frumoase în întrecerea socialistă raportează şi mun metri adîncime, în condiţii diferite (Agerpres)
citorii dc la Preparaţia Petrila. După cum ne informează cores
pondentul nostru R. BALŞAN, preparatorii de aici şi-au depăşit
planul aferent perioadei scurse de la începutul anului şi pînă in
prezent cu 46.419 tone cărbune. In afară de acest succes colectivul
Preparaţiei din Petrila a obţinut prin reducerea preţului de cost
economii în valoare dc 1.971.000 lei. Sînt rezultate care confirmă Sesiunea Comisiei româno-polone
preocuparea întregului colectiv pentru exploatarea raţională a ma
şinilor şi utilajelor, îmbunătăţirea muncii, folosirea din plin a tim de 35.000 brazi. Vor mai intra în
pului do lucru. reţeaua de desfacere încă 65.000 | de colaborare tehnico-stiintifică
bucăţi brazi
Colectivul de muncă de la „Desfâşurînd o întrecere vie, co Intre 12 şt 17 decembrie au avut terea realizărilor tehnico-ştiinţifice
depoul C.F.R. Simeria a consem lectivul nostru a reuşit să depă Secţie nouă loc la Bucureşti lucrările sesiunii a în domeniile industriei chimice, pe
nat în jurnalul întrecerii un nou şească productivitatea muncii cu XVI-a a Comisiei româno-polone de trolului, construcţiilor de maşini,
succes : îndeplinirea înainte de 6,95 procente, să realizeze faţă de colaborare tehnico-ştiinţifică. metalurgice, construcţiilor, alimenta
termen a prevederilor planului pe norma tehnică economii la com De curînd, cooperativa meşte Comisia a examinat activitatea de re şi altele.
acest an. Despre rezultatul obţinut bustibil cu care parcul de loco şugărească „Drum nou- din Hu colaborare tehnico-ştiinţifică desfă La semnarea Protocolului a fost
corespondentul nostru voluntar motive ar putea funcţiona timp nedoara şi-a lărgit activitatea prin I şurată de la ultima sesiune şi a fă prezent Wieslaw Sobierajski, amba
Mircca Teodoraşcu ne relatează : de 36 de zile-. de ordine, anul emisiunii „1966-, deschiderea unei secţii de confec cut un schimb de păreri cu privire sadorul extraordinar şi plenipotenţiar
I n f o r m a ţ i e iar pe verso denumirea statului, ţionat pălării şi şepci. Noua sec la adîncirea şi lărgirea colaborării al R.P. Polone la Bucureşti.
tehnico-ştiinţifice.
de |
ţie execută o gamă variată
In timpul şederii în România, de
Tovarăşul LADISLAU IACOB, directorul întreprinderii orăşe „Republica Socialistă România" şi modele după ultimele cerinţe ale legaţia polonă a vizitat unele insti
neşti de industrie locală Hunedoara ne-a transmis prin telefon o valoarea biletului. modei Clienţii interesaţi se pot In conformitate cu protocolul sem tuţii şi întreprinderi industriale.
ştire îmbucurătoare: „Colectivul întreprinderii noastre — ne-a re Banca Naţională a Republicii adresa cu încredere lucrătorilor | nat, cele două părţi îşi vor trans
latat interlocutorul — şi-a îndeplinit planul anual în ziua do 10 de Socialiste România va pune în cir de aici. mite reciproc documentaţii tehnice şi Lucrările sesiunii s-au desfăşurat
cembrie. In afară do acest succes muncitorii de aici au realizat culaţie, începind de Ia data de 22 Al 632-lea copil vor primi specialişti pentru cunoaş într-o atmosferă de prietenie şi în
ţelegere deplină.
peste 4 000 lei economii suplimentare la preţul dc cost şi circa decembrie 1966, un nou bitet de
850.000 Ici beneficii peste prevederi. bancă de 3 lei, imprimat cu denu
Realizările obţinute, la care şi-a adus contribuţia întregul co mirea statului, „Republica Socia La maternitatea din Deva a ve
lectiv de muncă, ne dau garanţia că sarcinile ce ne revin în anul listă România-. nit pe lume un nou copil; s-a I
1967 vor fi îndeplinite şi depăşite în mod ritmic şi la toţi indica născut Tiberiu, în greutate de
torii-. In conformitate cu prevederile 3,80 kg. Bucuria părinţilor a fost
Hotăririi Consiliului de Miniştri, de nedescris. Asemenea bucurii au I Cabanele regiunii în sezonul alb
actualul bilet de bancă de 3 lei,
După cum ne^a informat condu aceste rezultate, colectivul de precum şi moneda metalică de 3‘ avut sute de familii de pe raza
cerea tehnico^administrativă, mun muncă de la I.G.O. Brad a reali Regiunea noastră se poate mîndri simţit de mult nevoia măririi capa
citorii de la întreprinderea de zat 312.000 lei economii prin re lei, care sînt Imprimate cu vechea oraşului regional Deva De la în I cu numeroase cabane aşezate în ma cităţii de cazare, s-au construit in Tabloul succint al pregătirii caba
gospodărire orăşenească din Brad ducerea cheltuielilor planificate la denumire a statului .^Republica ceputul anului şi pînâ în prezent, joritatea lor în locuri de un nease apropiere 5 microcabane cu 4 locuri nelor pentru sezonul alb nu poate
au depăşit valoarea prestaţiilor, în preţul de cost. Populară Română*4, vor continuo la maternitatea din Deva s-au I muit pitoresc şi rară frumuseţe. Ca fiecare. Nota lor caracteristică este epuiza toatii diversitatea aspectelor
Depăşirile înregistrate în cele legate de posibilităţile pe care le o-
deosebi în sectorul construcţii, re să aibă deplină putere circulato născut 632 de copii. şi în alte domenii ea cunoaşte sub confortul deosebit, intimitatea. li ferâ aceste locuri de agrement şi
11 luni au permis muncitorilor de niştea.
paraţii străzi, întreţinerea parcu aici sâ îndeplinească înainte de rie şi vor circula paralel cu noul aspectul turistic o dezvoltare prin odihnă. întreprinderea regională
In perspectivă apropiată reţine a-
rilor şi zonelor verzi. In afară de termen sarcinile planului anual. bilet de bancă de 3 Ici. Primele cantităţi I construcţia şi amenajarea de noi ca tenţia pregătirea revelionului in toa batneo-climaterică va trebui sâ des
bane şi microcabane, drumuri alpi
copere noi forme de valorificare a
Noul bilet de bancă de 3 Ici este ne, cărări turistice şi în acelaşi timp te cabanele regiunii. Eforturile sînt resurselor oferite de specificul geo
In acest an şi forestierii din sectorul de exploatare Baru Ma imprimat pe hîrtie albă, avind fi de citrice I prin descoperirea de noi forme de îndreptate spre realizarea unor re- grafic al regiunii noastre, sâ con-
re de la I.F. Haţeg şi-au îndeplinit şi depăşit planul aproape lună antrenare a oamenilor muncii în ac velioane plăcute pentru amatorii sti-uiască şi să amplaseze noi caba
de lună. Ca urmare, de curînd, ci au reuşit să-şi îndeplinească ligran in zig-zag pe întreaga su ţiunile turistice. dornici sâ întîmpine noul an la o ne în locuri unde acestea încă lip
sarcinile de plan pe 1966 prafaţă a hîrliei. Culoarea predo In aceste zile premergătoare re I Investigaţiile noastre la întreprin altitudine maî ridicată, sâ înfrunte sesc.
Succesul obţinut constituie o garanţie că in viitor muncitorii de minantă a biletului este albastru velionului, cetăţenii dîn regiunea derea regională balneo-elimaterică nămeţii pe cărările munţilor. Peste Acum, cînd munţii au fost acope
aici vor obţine rezultate şi mal frumoase. In acest scop au fost deschis şl are Imprimat pe fată noastră solicită unităţilor comer Deva ne-au permis dezvăluirea unei tot vor fi găsiţi tradiţionalii pomi riţi de zăpadă, iubitorii de drumeţie
luate de altfel mai multe măsuri: crearea de stocuri de masă lem ciale printre altele şi citricele. I activităţi intense pentru pregătirea de iarnă împodobiţi sărbătoreşte pre pot sâ petreacă timpul liber cu mul
noasă pentru primul trimestru al anului 1967, înzestrarea noilor denumirea băncii emitente, „Banca Pentru a satisface aceste cerinţe, cabanelor în acest sezon de iarnă, cum şi alte surprize. Se va asigura,
parchete cu o seric de mecanisme, construirea şi amenajarea ca Naţională a Republicii Socialiste organizaţiile comerciale au făcut începută cu mult timp în urmă, a- la discreţie, o gamă variată de ali tă plăcere. Pot sâ pornească cu în
banelor şi căilor de acces. România", stema tării, valoarea bi din timp comenzile. Pînâ acum I ceaslă activitate s-a concretizat în mente pe tot parcursul sezonului, credere spre cabanele din munţi un
pregătite sub formă de hrană rece şi
letului, numărul de serie, numărul au fost aduse două vagoane cu reparaţiile interne, zugrăvirea în cu caldă, fructe autohtone şi citrice, de vor găsi o bună găzduire.
portocale. Se aşteaptă ca să mai lori agreabile şi atrăgătoare, în a-
sosească alte 7 vagoâne de citrice, I provizionarea cu lemne, achiziţiona după preferinţe. GH. LIMBEANU
rea de sobe noi, mobilier modern şi
Reparatul utilajului care vor fi dirijate la toate unită confortant.
ţile din regiune. Pînă la sfîrşitul
acestui an, vor îi puse la dispo I S-a asigurat întreaga cantitate de
agricol ziţia oamenilor muncii din regiu combustibil necesară pentru lunile
de iarnă. Au fost achiziţionate 54 de
nea Hunedoara 200 tone de citri
ce. B sobe care vor umple golurile resim
ţite în anii trecuţi, în acest sens.
De asemenea au intrat pe re
Operativitate ţea un vagon cu stafide şi unul cu Cazarmamentul a fost mult îmbună
smochine I tăţit prin înzestrarea cu pături noi,
cearşafuri şi perne
la postul cheie îmbucurător este faptul că între
100.000 brazi pentru I prinderea regională balneo-climate-
De cum pătrunzi în hala centrală ricâ se preocupă sâ introducă lumi
a Staţiunii de maşini şi tractoare din pomul de iarnă na electrică în majoritatea cabane
Orăştie poţi remarca hărnicia cu care a lor. Aceasta va face ca serile petre
oamenii lucrează Ia reparatul utila cute de către turişti in munţi să fie
jului agricol. De la un post la altul Fiecare cetăţean este preocupat mai plăcute, mai bogate în activităţi
atît pe linia şasiu cît şi motor se e- să întîmpine revelionul intr-un m cultural-distractive. De pildă, la ca
videnţiază o bună organizare a mun cadru cît mai sărbătoresc. Se ■ banele Rusu, Costeşti, Voievodn,
cii pe fluxul tehnologie. Ne oprim la caută mult brazii, pentru amena Vulcan, Straja, luminiţele care stră
unul din posturile cheie, la reparaţii jarea pomului de iarnă, care sâ m lucesc în noapte sînt zările din de
le aducă, mai ales copiilor, bu- I părtare de către turiştii care vor
— post care presupune un grad ri curii nebănuite. In acest an, sar poposi în ele. Prima din cabanele
dicat de tehnicitate Aici se revizu cina procurării de brazi a revenit n amintite a fost reprofilată în hotel-
ieşte şi pune la punct „inima trac întreprinderii regionale de valo- ■ reslaurant turistic care îşi aşteaptă
torului" — sistemul de alimentare. rificare a legumelor şi fructelor oaspeţii înlr-o ambianţă nouă, schim
Pentru a rezolva cu operativitate După cum am fost informaţi, pînâ » bată. La cabana Pietrele, unde dato
şi precizie problemele ce le ridică acum s-au pus în vînzare un număr ■ rită afluxului mare de turişti s-a Pîrtiile de schi din apropierea cabanelor îndeamnă la drumeţie
reparatul pompelor de injecţie tre Folo: N. MOLDOVEANU
buie să fii bine pregătit teoretic, dar
să dispui şi de calităţile unui bun
practician. Pe toate acestea mecani
cul Aurel Damian le întruneşte. Lin înţelept, poporul a sin să, incerci un sentiment ceste atribute Îşi au iz ca legătură este exprima va trece pragul, mal sint
gă bancul lui de lucru, urmărim cum tetizai hărnicia $i price dc adevărată admiraţie. vorul aici In Hunedoara tă lapidar tn cele peste puţine zile. Otelarii şliu
stabileşte presiunea de debitare a perea, abnegaţia si dra Pentru ei insă, poezia fierbinte, in inimile fier 24.000 de lone dc otel precis ce au de făcut tn
elemenţilor pompei de injecţie. gostea de muncă a oame ploii de scintei din tim binţi ale oamenilor. In produs in plus in acest '67 şi pentru aceasta se
In urma metamorfozelor, pompa nilor In numai trei cu pul elaborării nu este priceperea lor. an, cu care ofelarii s-au pregătesc temeinic. Lc-o
îşi recapătă calitatea de a pulsa din vinte: „Omul slinfeşte to prilej de admiraţie, ci dc Fraţii loan şl Dumilru prezentat la Co/i/eM'n(a cere tradiţia, mindria de
nou „hrana motorului-. Dar pînâ la cul". Şi cile locuri nu-şl muncă încordată, dc a- Botău. doi dintre „ pro- regională de partid. Nu otelari. Entuziasmul in
utilizarea ei deplină sînt necesare leagă numele de oamenii tenfie ridicată la rangul melcii11 Hunedoarei, şi-au irebuic să caufi semnifi tens al muncii, căruia
cîleva verificări şi reglări. In pri care l-au „sfintW* prin dc obligaţie, aş zice, so- legat drumul v/efii, de caţii tn rodul muncii lor. conferinţa regională i-a
mul rînd se controlează momentul munca lor. Cind spui o- dat un nou impuls, s-a
debitării, iar la nevoie se fac regla fel elaborai cu ajutorul polarizai de la cuptoare
jele cuvenite. Urmează apoi o peri oxigenului, te gindeşti sl le tn care se topeşte me
oadă de rodare, după care se sta la ptim-lopitorii Constan talul şi asupra oamenilor
bilesc definitiv parametrii de func tin Bnache şi Avram O- ce pregătesc alte cuploa
prlş. ccl care au ridicai
ţionare primii temperatura în IN RITMUL VIU re pentru anul 467. Două
Lucrările amintite cer din partea dintre ele au şi produs
celor ce le execută o bună pregătire cuploarele oţclărici a otel, fnainle de timpul
profesională. De aceea executarea lor doua. dincolo de obiş prevăzut, iar la al Irejlea
a fost încredinţată comunistului Au niocuri turn in oraşul l.uprni Foto : N. MOLDOVEANU nuit. constructorii lucrează in
rel Damian Frămînlârile lui pentru , Sînt aici, la a doua o- AL HUNEDOAREI ritmul otelarilor. „Cit ne
a-şi îmbogăţi cunoştinţele se oglin te-lărle din cetatea Itu- priveşte pe noi, otelarii.
desc in faptul că la cabinetul tehnic neddar.el socialiste, oa — spunea comunistul
din unitate pe fişa bibliografică meni care şi-au legat nu Constantin Toma — in
personală figurează multe lucrări mele de incandescenta trăm in al doilea an al
sludiale. Printre acestea se numără: cuptoarelor, de străluci cială. Penlru cd, in u lti acesl otel. Au Invă/at a- cincinalului hotărî fi să-l
notiţele tehnice şi tratatele privind In pagina a doua şi a treia rea solară a metalului. mă instanfâ. cu cil este mindoi tn şcoala profe B de ajuns să Iaci o com încheiem înaintea calen
repararea sistemului de alimentare a Cind ii ve2i pe Irafii Bo- mai mult oţet cu valenţe sională cum se produce paraţie intre angajamen darului". Afirmaţia se
motoarelor Diesel, documentaţiile lău. pe Opriş, pe Augus- ridicate de calilale, cu otelul, iar la cea a tem tul pe care şi l-au luat in cretarului comitetului de
primite de la Uzinele I C. Frîmu din tin Maier, pc Teodor aiit vom avea mai mullc peraturilor înalte au tn- întrecerea socialistă şi parlid de la otelăria
Sinaia unde sînt fabricate pompele Fifu şi pe tovarăşii lor de maşini, mai multe trac vdlai să stăpfnească lo rezultatele ce le-au obţi nouă se bazează pe lap
nui ; să spui că angaja
şi altele. muncă stăpinind prome toare, locomotive şi na cul. Acum numele o/e/ci- mentul pe întregul an te. pe oamenii care şi-au
Efortul personal vine sâ întregeas LUCRĂRILE CONFERINŢEI teic clocotul otelului, ve, aparate dc radio şi riei a doua se leagă şl legat viata, numele, dem
că pe cel colectiv, să-l dezvolte şi drămuind Icroaliajc. ve televizoare, penlru că dc numele lor, ca şl de a lost îndeplinit înaintea nitatea de otelul Hune
îmbogăţească cu noi realizări care îl ghind prin vizoarele de meial mai mult şi mai cel al lui Opriş, Fifu, Ma începutului lunii decem doarei. dtndu-i strălucite
situează pe mecanicul de la pompele REGIONALE DE PARTID cobalt cum se plămădeş bun înseamnă progres, ci ier, al tuturor ofelarilor. brie. proprie.
Pfnâ cind noul an, al
de injecţie printre fruntaşii staţiu te marca de otel prescri vilizaţie. bunăstare. A- Trainică, shinsă, organ!- doilea din cincinal, ne
nii la executarea reparaţiilor. S. POP
A. POTOPEA