Page 82 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3727

Noua producţie a studioului „Bu­
cureşti", film ul „Fantomele se gră­
besc" se încadrează cu succes în
seria filmelor de gen poliţist, cuprin- A N U N Ţ
zînd majoritatea trăsăturilor speci­
fice acestor pelicule: aventura, mis­
terul, suspensia, crima, depistarea Pentru sărbătorile de Iarnă, întreprinderea de panificaţie Deva,
vinovaţilor etc. Trecînd prin succe­ se grăbes a produs sortimente de specialităţi noi, bogate în condimente şl vi­
sive şi puternice stări emoţionale, tamine avind un gust şi aromă pl&cute, ca:
spectatorul asistă la neaşteptate răs­
turnări de situaţii, care alimentează — Cozonac „Rozeta" de 500 şl 100 gr.
Liceul din oraşul Brad, care poartă şl a aprobat înfiinţarea gimnaziului,
numele glorios al eroului naţional A- care şi-a deschis cursurile în toamna bogat dificultatea derutantă a ghici­ — Cozonac cu stafide de 500 gr.
vram Iancu, a fost înfiinţat in anul anului 1869 cu clasa I şl a Il-a. rii vinovatului. Se consumă cu inten­ — Cornurl speciale de 40 gr.
I86D. In cel aproape 100 de ani de Considerăm ca un act de înaltă sitate bănuieli, prezumţii, pentru ca
existenţă, a servit cu abnegaţie cau­ semnificaţie faptul că la inaugurarea abia în ultimele secvenţe să se lă­ — Cozonac cu rahat de 500 şl 200 gr.
zei patriotice de ridicare spre lumi­ festivă a gimnaziului din Brad a murească enigma. Scopul a fost pe
nă şi civilizaţie a moţilor din frâ- participat, printre fruntaşii progre deplin atins, chiar dacă au existat — Cozonac cu mac „Orient" de 700 gr.
mîntata „Ţară a Zorandului". slşti, şi înflâcâratul revoluţionar A- unele scene prelungite şi, deci, obo­ Sortimentele de mai sus se găsesc la magazinele specializate
Aici, unde în trecut a fost atît de vram Iancu care, luind cuvîntul, n sitoare. Intriga s-a rezolvat corect,
puternică şi arzătoare setea de lu­ vorbit despre importanţa ştiinţei şi cu o dozare bună a surprizelor. ale O.C.L. Alimentara Deva.
mină a oamenilor, unde asuprirea îndeosebi a acestei instituţii cultu­ Cînd se discută filme de gen po­
socială şi naţională s-a Impus cu a- rale pentru poporul din Munţii A- liţist, se consideră, de obicei, că a-
tita cruzime, era şi firesc să ţişneas- puseni. cesle trăsături sînt suficiente pentru
câ şuvoiul de lumină, care să călău­ Despre entuziasmul, dragostea şi reuşita naraţiunii cinematografice.
zească spre prosperitate şi progres pasiunea cu care s-a muncit pentru „Fantomele se grăbesc" Impune însă
social pe urmaşii lui Horia, Cloşca, întemeierea acestui lăcaş s-ar putea citeva consideraţii suplimentare pe A.
Crişan şi Avram Iancu. scrie pagini întregi. Am dori să dăm marginea unor situaţii şl personaje
„Âecst monument do cultură este un singur exemplu deosebit de reve­ surprinse în ipostaze mai puţin frec­ întreprinderea de gospodărie
creaţia entuziastă a „săpătorilor de lator: ventate în acest gen. dar care depă­
dealuri" din celo 92 dc comune ale Oferindu-i-se lui Amos Frîncu un şesc, prin valoarea lor, gama moda­
fostului Zarand, care de bunăvoie onorariu de 500 de florini pentru lităţilor uzuale. orăşenească Deva
„au depus, pe altarul culturii naţio­ munca neobosită, ani de-a rîndul, în „Fantomele se grăbesc" realizează
nale, sudoarea feţii lor, devenind folosul viitorului gimnaziu, acesta l-a o adîncire psihologică a eroilor, pon­
fondatorii gimnaziului din Brad", o respins cu cuvintele: derea filmului căzind nu atît pe fap­ angajează:
mărturio clasică despre însufleţirea „N-am muncit pentru bani, ci pen­ tele exterioare, cît pe dinamica trăi­
şi dorul dc progres al poporaţiunii tru cauză. Sînt răsplătit că mi-a suc­ rilor interioare. Sub spectrul posibi­
lităţii de a fi considerat un ucigaş,
sărace dc pc aceste meleaguri". ces. Văd aprinsă lumina care va lu- doctorul Munteanu se consumă lă­ — şoferi pentru autobuze;
Istoria lic e u lu i----------------------- ______________ mina veacul nos­ untric, este agitat, neliniştit, bănui­ Secvenţă din filmul „Fantomele se grăbesc
nostru este o pildă tru. Abzic de cci tor. Căzut în plasa unor intrigi de — mecanici auto;
de înflăcărat pa­ 500 de florini în care este străin, totul i se pare ira­
triotism a moţilor, favorul fondului ţional, singura speranţă fiind iubi­ cu care învingeau cinci duşmani deo­ contactul cu realităţile dure în m ij­
care au avut, ală­ gimnazial. Crcas- rea, ameninţată şi ea, pentru Paula. dată. Rareori erou însă personaje locul cărora trăia. De fapt, aceasta — electricieni auto;
turi de ei, intelec­ scă, înflorească!". Pl in multe sinuozităţi trece Trebon, bine Individualizate a fost una din intenţiile mărturisite
tuali luminaţi, în La primele sale mai ales că o bună parte din film Colonelul Aldea şi locotenentul ale regizorului Cristu Polucsis: „Am
frunte cu Ioan Pi- începuturi, gimna credem în masca pe care o poartă Dima. asupra cărora realizatorii fil­ vrut să fac din ofiţerul de securi­ — revizori tehnici.
poş, corniţele su­ ziul progresa cu Fiecare personaj constituie o perso­ mului se apleacă cu insistenţă, merg tate eroul poliţist reprezentînd pe Angajările se fac la sediul întreprinderii din strada Emanoil
pe firul evenimentelor şi le deslu­
nalitate, chiar dacă apariţia sa este
prem al Zarandu- mare greutate, ba­ numai episodică. şesc, dar nu se rezumă doar la par­ plan etic conştiinţa omului nou".
Iul, dr. Ioslf Hodoş şi Amos Frîncu, nii erau puţini. „Numai bogătaşii a- Unghiul inedit adus de realizatorii tea tehnică a problemei, de strictă Fără îndoială, reuşita filmului se
viceeomiţi. veau bani, dar aceştia n-aveau ini­ filmului, asupra c&ruia dorim să in­ specialitate. Pe primul plan al ati­ datoreşte in mare măsură şi calităţii Gojdu nr. 75, serviciul personal.
Locuitorii celor 92 de comune ză- mă, n-aveau pricepere. Ei ascundeau sistăm mai mult, este cel prin care tudinii lor se află sentimentul grijii interpretării, încredinţată unor ac­
răndene au cedat de bunăvoie obli­ galbenii in pămint, prin lăzi şi căl­ sînt surprinse personajele reprezen- faţă de om: „Datoria noastră nu este
gaţiile unui împrumut făcut, în 1854 dări, do unde îi scoteau, îi spălau, lînd organele de securitate. Filmele numai să-i descoperim pe vinovaţi, tori de prestigiu ca: Ana Szeleş, Ioa­
de la stat, în scoptil înfiinţării unui îi uscau la soare şi se închinau lor, de gen ne-au obişnuit cu detectivi ci sâ-i şi apărăm de acuzare şi ca­ na Bulca, Colea Răutu, Gyorgy Ko-
gimnaziu, la început cu patru, apoi ca egiptenii la miţă". (Dr. Pavel O- calculaţi ca Sherlok Holmes şi imba­ lomnie pe cei nevinovaţi". vacs, Georgc Măruţă, Geo Bnrton,
cu opt clase. prişa, studiul „Înfiinţarea gimnaziu­ tabili ca „Sfînlul". Vedeam in ei mai Anchetatorii securităţii apără via­ Vasile Florescu, Ion Besoiu, Sebas-
La înfăptuirea cît mal grabnică a lui" din „Monografia gimnaziului din degrabă materializarea unei meto­ ţa doctorului Munteanu, dragostea
acestui deziderat al populaţiei ma­ Brad" de dr. Ioan Radu). dici de lucru, pentru dezlegarea unui dintre el şi Paula, înţeleg puritatea tian Papaiani şi alţii.
joritare române, a aderat cu însufle­ Dorinţa ca gimnaziul cu 4 clase să şi inocenta tinerei fete, ferind-o de
ţire întreaga noastră intelectualitate. se transforme în gimnaziu cu 7 cla­ T. ISTRATE
A făcut donaţii, a depus cotizaţii lu­ se, a făcut ca, în 1872, corpul profe­ I " ...—
nare, spre a putea acoperi cheltuie­ soral să servească fără remuneraţie
lile mari ce se cereau pentru cumpă­ pentru a se putea înfiinţa şi clasa
rarea unei case comerciale, incendia­ a V-a.
te în revoluţia de la 1848 (azi de­ Din zelul pentru cultură al mase­
molată), în care să deschidă gimna­ lor populare, în 190G a început o co­ CAL E L U N G A P I N Ă
ziul, şi pentru plata profesorilor, a lectă pentru construirea unui nou lo­
personalului de serviciu şi toate ce­ cal (actuala clădire monumentală),
lelalte cheltuieli. dar lucrarea, începulă in 1914, a fost gresat, deşi în ei se puneau mari spe­
Vicecomiţii Amos Frîncu şi dr. Io- întreruptă din cauza primului război ÎN VÎRFUL PIRAMIDEI ranţe. Nici secţia de box nu a reuşit
sif Hodoş au străbătut cu piciorul mondial, fiind reluată după 1918, să se afirme, deşi dispune de ele­
cele 92 de comune fondatoare pentru noua clădire intrînd în funcţiune nu­ mente talentate ca Pelrişor, Zoltan,
a lua adeziunea cedării împrumutu­ mai în 1921. Geoveanu Butoi, Soare Ştefan etc.
lui de stat pentru înfiinţarea gimna­ In cei aproape 100 de ani de exis­ Activitatea sportivă din fiecare lo­ şlie că aproximativ 80 la sulă din Este adevărat însă, că anttenorul
ziului; „Timp dc 6 ani, fură intreru- tenţă, Liceul „Avram Iancu" din calitate este măsurată în ultimă in­ componenţii echipei de atletism a re­ Aurel Damian a început să lucreze
perc, au muncii, scriind rapoarte, în­ Brad a dăruit ţării mii de absolvenţi stanţă prin performanţele de valoare giunii, care activează în campionatul cu cei 25 de tineri de-abia din luna
tocmind statute, adunînd ban cu ban care şi-au adus şi îşi aduc din plin înregistrate cu ocazia unor con­ categoriei B, sînt de la Hunedoara. noiembrie. Să sperăm că el va înre­
şi făcind intervenţii la guvern pen­ contribuţia la continua înflorire e- cursuri organizate pe pion regional Alexandru Arnâulu a ocupat locul gistra succesele pe care le aşteptăm
tru reuşita cauzei". conoinică şi culturală a poporului sau naţional. Sportivul şi spectatorul IV la campionatul naţional de atle­ Despre secţiile de volei, tir, tenis de
După ce sint făcute toate pregăti­ român. Aş adăuga citeva cifre, deo­ simt o mare bucurie atunci cînd nu­ tism; echipa din care face parte şi masă, aeromodelism ale asociaţiei
rile necesare, inclusiv întocmirea sta­ sebit de semnificative: dacă in pri­ mele localităţii în care trăiesc este pe care o antrenează, a ocupat locul Metalul nu se poate spune nimic
tutului, a fost înaintată propunerea mii ani, liceul dădea aproximativ rostit după o întrecere de mare am­ II pe ţară; aceeaşi echipă a ocupat deosebit Exista o echipă de volei
guvernului caro n găsit pretextul de 10-15 absolvenţi, în ultimul deceniu ploare Au asemenea satisfacţii ama­ locul III pe ţară la cros. care activa în campionatul regional,
a nu satisface dorinţele populaţiei există cite 4-5 clase paralele. Timp torii de sport din oraşul Hunedoara? Ne bucură şi faptul că echipa de dar nu a fost sprijintiâ suficient
române din Zarand. de 50 de ani, din 1869 pinâ în 1919, Răspunsul l-am primit cu ocazia li­ fotbal se află pe un drum bun. La Şi la asociaţia Constructorul s-a
Cu o tenacitate fără seamăn, frun­ au absolvit liceul 870 elevi, în vre­ nei anchete organizate acum citeva sfîrşitul turului campionatului a o- dus o slabă muncă in multe secţii
taşii zărândeni reiau de la început me ce numai în anul şcolar curent zile cupat primul loc în categoria C, se­ sportive, iar altele au fost pur şi
meticuloasa muncă şi peste un an au vor absolvi liceul 132 elevi. In 1963. Aproape toată activitatea sportivă ria vest şi sperăm să promoveze în- simplu neglijate Să ne oprim puţin
depus din nou pe masa guvernului înainte de înfiinţarea celor două şcoli din oraşul Hunedoara este concen­ Ir-o categorie superioară. Apoi, echi­ la activitatea din secţia de lupte li­
a|X.Mpr?nte *n Plus Pentru susţinerea generale din Brad, în liceu au fost trată la asociaţiile Metalul şi Con­ pa de şah a ocupat lacul IV la cam­ bere şi greco-romane Echipa de lup­
cauzei/ Guvernul nu a mai rezistat cuprinşi 1930 elevi. structorul. Aceste asociaţii au la dis­ pionatele republicane . te libere, care activează în categoria
Acum, cu sprijinul susţinut al or­ poziţie două stadioane, o sală de A, a scăpat ca prin minune de re­
ganelor locale de partid şi de stat, spori modernă, echipament suficient, trogradare. In schimb, echipa de
ne pregătim să sărbătorim în 1969,
SETEA DE A aşa cum se cuvine, centenarul liceu­ şi mai ales mulţi tineri Să ne oprim lupte greco-romane nu a moi putut
mai întîi la Metalul. Interlocutori, Sportul de performanţă
rezista în categoria B Motivele? An­
lui. tovarăşii Nicliifor Oargă, secretarul trenamentele s-au făcut la înlîmpla-
nanul de măsuri, întocmit în n-
CUNOAŞTE cest scop, are menirea, în primul asociaţiei şi prof Florian Duţă, se­ în oraşul Hunedoara re. iar asistenţa tehnică a fost spora­
cretar tehnic
dică şi uneori necorespunzătoare. O
rînd, de n ridica calitatea procesului — Avem cîteva performanţe în a- parte din componenţii echipei dc
de învăţâmînt la nivelul exigenţelor nul acesta. Vom aminti în primul
(Urmare din pag. I). Despre succesele obţinute de spor­ lupte greco-romane nu au dus o via­
contemporane. rînd dc alpinistul Abel Relişan, care tivii de la asociaţia Constructorul ţă sportivă, mai ales cind aveau de
care sorb cu nesaţ slovele căr­ Liceul din Drad se dezvoltă azi, şi-a îndeplinit norma de maestru al ne-a vorbit tov. Mircea loanid, se­ susţinut meciuri în deplasare. La un
ţilor, dornici să ştie cît mai sub grija partidului şi a statului sportului. El a participat la maî mul­ cretarul asociaţiei. meci susţinut Io Arad, care hotăra
mult, să se autodepăşeascâ. In nostru. în interesul fiilor de mineri te concursuri, printre care şi traver­ — Pe scurt, voi arăta că 7 boxeri răminerea in categoria B, o parte din
zilele noastre, oameni ca aceş­ şi ţărani cooperatori de pc aceste is­ sarea Carpnlilor Meridionali. Dato­ au ajuns la faza de zonă. iar unul sportivii de la Constructorul Hune­
tia pot îi intîlniţi peste lot. torice meleaguri rită bunei comportări, a fost che­ dintre ei a ocupat locul III pe ţară doara au chefuit toată noaptea, iar
Cuvîntul scris a devenit pen­ Pro! ROMULUS NEAGU mat în lotul naţional. Mihai Tolea a cucerii pentru a doua meciul a fost pierdut
tru ei hrana spirituală, fără de directorul Liceului „Avram Eforturi se depun şi penlru creş­ oară titlul de campion al ţării la ALlelii de la Constructorul au toate
care nu mai pot trăi. Iancu” din Brad terea performanţelor la atletism Sc lupte greco-romane, juniori, catego­ condiţiile să se pregătească şi în
Colectivul fabricii chimice ria 52 kg (el face parte din lotul timpul iernii Ei dispun de o sală co­
din localitate se ponte mîndri, speranţelor olimpice). Atleta Măria respunzătoare, de aparate Consiliul
de asemenea, cu mulţi pasio­ Solomon a ocupat primul loc la să­ de conducere al asociaţiei are dato­
naţi exploratori ai tainelor ,* • - • *• H jS S O T H B ritura în lungime cu ocazia campio­ ria să ia toate măsurile în acest
cărţilor. Muncitori ca Rujoiu natului republican de sală al junio­ scop
Ioan, Constantin Oarica, Viu : — __ — B p L A H M n ? rilor... Atenţie inai mare trebuie acordată
VI
W»jr*
Ioan, Hurubean Ioan, sînt con­ i * « S Am ascultat părerea antrenorului jucătorilor de tenis de masă. De fapt,
sideraţi ca cititori frecvenţi ai de caiac-canoe, Ilie Munteanu: ei sînt pur şi simplu neglijaţi. Au e-
bibliotecii din oraş. La aceeaşi — Secţia de caiac-canoe este rela­ xistat situaţii cind aceştia nu s-au
întreprindere biblioteca tehni­ tiv nouă. Eu sînt antrenor, la Con­ prezentat la concursuri de calificare
că este tot mai solicitată de structorul de un an Pot afirma că pe motiv că nu a avut cine merge
cei ce se străduiesc sâ-şi îm­ am obţinut unele rezultate promiţă­ cu ei. Aşa a fost cazul cu concursul
bogăţească cunoştinţele profe­ toare. Am un lot de tineri eu mari de zonă pentru copii de la Tg. Se­
sionale, sâ-şi ridice calificarea. perspective, ea Mircea Nagu, Dielcr cuiesc, la care sportivii de la Con­
La capătul drumului, emo­ • V - Sehneider, Ioan Bivol, Constantin structorul nu au fost prezenţi Din
ţia şi freamătul interior care Miclea şi alţii, care au vîrste sub 16 cauza neprezenlării, jucătorii hune­
m^au cuprins erau încă puter­ ani Cu ei am participat la multe doreni au pierdut dreptul de a parti­
nice, vibrante. In faţa ochilor ■ I concursuri republicane. Peste pu(in cipa la elapa finală.
mai stăruia imaginea oameni­ timp sper că se va vorbi si despre ★
lor pe care i-am cunoscut. M iî- caiaciştii şi conoîştii hunedoreni. Din cele relatate cu privire la ac­
nile care mînuiesc strungul, Interlocutorii noştri au vorbit des­ tivitatea de performanţă în asocia­
pila şi ciocanul pot în zilele pre cele mai bune rezultate sportive ţiile sportive Metalul şi Constructo­
noastre să ţină în ele cartea realizate în anul 1966. La ele se mai rul Hunedoara, reiese că aici mai sini
care înalţă spiritul omului, îl adaugă altele înregistrate pc plan re­ multe lucruri de pus la punct. Calea
face şi mai robust sufleteşte, îi gional. Anali'/îndu-le, ele nu sini to­ pinâ la ajungerea în „vîrful pirami­
sporeşte dragostea de muncă şi tuşi de natură să mulţumească. Spor­ dei” pe linia rezultatelor sportive
de viaţă, ii creează convinge­ tivii hunedoreni au fost prezenţi foar­ este încă lungă. Posibililăţi de a fi
rea că irosirea fără folos a te rar în competiţiile de amploare. scurtată sînt suficiente Este necesar
timpului liber este irosirea Deşi au condiţii bune de antrenamen­ însă ca antrenorii, instructorii spor­
searbădă a vieţii. Echipa de fotbal juniori „Jiul" Tclroşani, campioană de seric la sfir- te, o serie de sportivi au bătut pasul tivi. consiliile de conducere ale aso­
şitul turului campionatului republican. Foto: AUREL BULA pc loc. Printre ei îi amintim pe a- ciaţiilor şi clubul orăşenesc ll.CF.S
CB n a m m £39 r a CB E2Q PH I OB CB O» OB m lleţii Gheorghe Zgîriie, Vasile Mol- să desfăşoare o muncă de calitate,
dovan, Elena Biro, Mihai Niculescu în perspectivă.
şi alţii dc la Metalul, care nu au pro- V ALBU
nicuî şl ctntecuî virslelor" ; 12.00
24 Cîntece închinate Republicii; 12.10 „Pâcâlicl şl Tăndalet"; 18.20 Bas­
chet : România — Grecia, aspecte
Revista revistelor economice; 12,45 de la întilnirea ce se desfăşoară
Portrete în cîntecele populare: la Sofia In cadrul Balcaniadei dc
„Marin neichii, M ărie"; „Ionel baschet; 19.00 Telejurnalul de Mihaela te aşteaptă...
sprlncene-nalte", „Tiliană, Tîlia- seară • 19.20 Buletinul meteo­
nă“ ; „Tudorito, nene"; 15,10 „Un rologic ; 19,23 Cercetări sl cerce­
cîntec drag" — muzică uşoară; tători ; 19,45 Actualitatea eine-
17.30 Teatru radiofonic: Săptâml- matogralică, 20.00 Tele-enelclo- (Urmare din pag I) este că trebuie să-l conform normelor In
na tcalrului românesc. „Citadela pcdla , 21.00 Melodii lăutăreşti — gă, îşi cumpără îm­ aducem pe drumul t'igoare, însă el în-
acest
tivzie să facă
sfărîmată" de Horia Lovinescu; cu Mariana Bădoiu si Fărâmiţă cel bun, să albă grijă
20.30 Călătorie In Istoria civiliza­ Lambru; 21,20 Varietăţi pe peli­ brăcăminte. Sc obser­ dc familie, lucru, deşi i s-a spus
ori.
ţiei : „Din istoria teatrului româ­ culă ; 22,00 „Un zîmbet pe 16 mm", vă la el o schimbare. . Cazul Dan Mihai a de mai multe simplu
Fste pur şi
nesc" ; 21,05 Seară de operetă: 22,40 Film serial: „Baronul" ; 23,30 — Dar în viaţa dc fost judecat dc tribu­
PROGRAMUL I: G.15 Actualita­ Fragmente din opereta „Camelot" Telesport ; 23,40 Telejurnalul de familie ? nal, care a fixat pen­ neglijent Sau...
tea agrară ,- 7,45 Emisiune pentru de Loewe (primă audiţie radiofo­ noapte; 23,50 Închiderea emisiunii. — FI nu este căsă­ sia alimentară ce tre­ Păreri ca cele de
pionieri ; 8.10 „Frumuseţi din Ura nică); 21,35 Scriitori la microfon: torit legitim. Acum buie să o dea Mi- mai sus şi-au expri­
mea" — melodii populare; 8,25 Aurel Rău: Itinerar poetic clu­ este îu relaţii cu o haelei. mat şi alţi lucrători
Moment poetic — interpretat de jean. Tralan Coşovel: Dobrogea femeie căsătorită, ca­ Primeşte fetiţa din colectivul dc
Ion Lucian ; 9,30 Sfotul medicului : — 1966. Florin Mihal Petrescu : re arc şi 2 copii A drepturile din partea muncă al autobazei
Excursiile — factor dc întărire o Versuri ; 22,30 Moment poetic. Li­ distrus cum sc spu­ tatălui 7 Amănunte din Hunedoara. Dan
sănătăţii ; 10,30 Emisiune muzica­ ne o familie. A mai am aflat de la tova­ Mihai insă sc gindes-
lă penlru şcolari: „In vacantă"; rica românească — 1966; 24,00 PENTRU 24 ORE stat nelegitim fi cu răşa Ana Ten ea, con te mal puţin la fap­
11,20 „Un cîntec străbate lumea“ Muzică dc dans. altele. Dc multe ori tabil principal la Au­ tul că un copil il aş­
— muzică uşoară; 12,10 Opera săp- Vreme umedă, cu cerul noros, am discutat cu el des­ tobaza D P T A. IIu teaptă, că n-arc cui
tâmînii : „Trubadurul" de Vordi; Buteliile de ştiri şl radiojurnale: temporar acoperit. Vor cădea pre­ pre fetiţa lui. Mihae- nedoara. spune tată, că nu cu­
14,08 Din albumul muzicii dc es­ 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,00; cipitaţii sub formă de lapoviţă şi la. li explic mereu — Tribunalul a fi noaşte căldura părin­
tradă; 17.00 Pagini corale; 17,10 14.00; 16.00; 18.00, 20,00; 22,00; ninsoare. Vintul va sufla moderat că un copil are ne­ xat o pensie de 150 tească in întregime
Oameni de scamă Scriitori şi ac­ din nord şi nord-vest. Temperatu­ voie dc căldura su­ lei lunar Hanii it tri­ Am scris aceste rin-
tori înfăptuitori ai teatrului In lim­ 23.52 (programul I); 7.30; 9,00, ra staţionară, ziua va fi cuprinsă fletească a părinţilor mitem, rcţinînd din duri pentru a-l face
\
ba română ; 18,40 Şliin|ă, tehnică, 11.00; 13,00; 15,00; 17,00; 21.00; intre 2 şl 5 grade, iar noaptea în­ FI însă nu se gîndeş- salariul lui Mihai. In să reflecte mai mult c ___ y OOPEftArifci OE CONSUM
asupra
obligaţiei şl
fantezie,- 21,05 „Cine şlie, cîşti- 23,00 : 0.52; 1.52 (programul II). tre —3 şi 4-1 grad tc încă la acest lu­ ultimele luni am tr i­ răspunderilor pe care
mis cile 250 lei lu
gă'’. Concursuri distractive; 22.45 cru. Deşi e fetiţa lui, nar, pentru a recupe­ Ic au toţi cetăţenii
l’cnlru fiecare, dansul preferat. PENTRU URMĂTOARELE o ocoleşte. Am trecui ra unele restanţe. fu societatea noastră
îie v iziu n e împreună cu maşina Alocaţia de stat insă socialistă faţă de fa­
PROGRAMUL II : 7.55 Varietăţi 2 ZILE prin sat. L-am rugat in valoare de 100 lei milie, de copii hi în­ } PERMANENT APROVIZIONAT £ CU UN BOGAT
să oprească s-o vadă
matinale; 8,15 „Cale lungă, drum pe Mihacla. S-a îm­ lunar, nu am trimis-o cheiere iţi spunem $O Q T |fvt£N T DC PP E PARATE CULINARE 51 OE
Vreme schimbătoare, cu cerul
de lier" — program de muzica u- 17,00 Natatie: „Cupa speranţe­ noros. Vor mai cădea precipitaţii potrivit. După mari de mai mult timp. Şi Dau Mihai că Mihae­ COrCTÂRIE «"
să vedeţi de ce Dau
şoarâ; 10,05 Biblioteca dc litera­ lor" ,* 18,00 Pentru copii şi tine­ slabe locale. Temperatura staţio­ insistenţe a oprit ma­ Mihai trebuie să com­ la a crescut mare şi.
aşteaptă să le vadă
tură română. Lucian Blaga: „Hro- retul şcolar. Ecranul cu păpuşi > nară şina. Părerea mea pleteze o declaraţie, cil mai repede !