Page 83 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3727

■
*■ *
Din v i a f a

' ,V. - * • PIAN U L
v $ *;•*.; >. v * l;*4$î * *
e c o n o m i c ă

■ ■ ■
■ m m

Largi posibilităţi de

sporire a realizărilor

(Urmare din pag. I) niere, constructoare de maşini, fores­ Planul de producţie este secţiunea principală de clienţi, valoarea lucrărilor cu caracter Indus­
tiere, la Fabrica de produse silico- a planului tehnic industrial şl financiar al între­ trial şi valoarea reparaţiilor capitale la utilajele
la productivitatea muncii; patru în­ aluminoase din Alba Iulia există prinderii. El cuprinde sarcinile de producţie cc
treprinderi au rămas în urmă cu li­ mari rezerve de creştere a indicilor revin întreprinderii (nomenclatura, sortimentul, proprii executate cu forţe proprii.
vrările la export. Rezultate nesatis- de utilizare a maşinilor şi agregate­ PRODUCŢIA GLOBALA reprezintă rezultatul
fâcăloare s-au obţinut la Centrala lor prin eliminarea avariilor, deran­ valoarea, volumul şi calitatea produselor) şi de
termoelectrică Paroşeni, Fabrica de jamentelor mecanice şi tehnologice. termină conţinutul celorlalte secţiuni dc plan final şi util al activităţii industriale a întreprin­
produse silico-aluminoase Alba Julia, In unităţile aparţinătoare întreprin­ (organizare, financiar, forţă dc muncă etc.). derii într-o anumită perioadă de timp şl cu­
in unele unităţi ale industriei locale derilor miniere Hunedoara, Deva şi
si altele. Sub prevederile planului Barza producţia şi productivitatea Pentru planificarea şi ur- ____________ prinde: valoarea producţiei
se află un număr important de sec­ muncii mai pot să crească prin îm­ mărirea producţiei Industria­ marfă, valoarea materiei pri­
ţii, sectoare şi brigăzi de la întreprin­ bunătăţirea randamentelor şi conţi­ le, în practică sc folosesc mai me şi a materialelor aduse
deri care, pe ansamblu, sînt cu pla­ nutului, la extracţie şi preparare, multe unităţi de măsură şi MIC DICŢIONAR pentru producere de către
nul îndeplinit. respectarea monografiilor de armare clienţi, valoarea creşterii sau
Nu încape îndoială că dacă n-ar şi schemelor de puşcare, a prescrip­ anume: unităţi naturale (me­
fi existat aceste nerealizâri rezulta­ ţiilor tehnologice, prin folosirea cit tri, tone, bucăţi etc.), u n i - _______________ a descreşterii stocurilor dc
tele ar fi fost cu mult mai bune. mai din plin a fondului de timp. La tăţi convenţionale, unităţi dc semifabricate, producţie ne­
La unele unităţi cum sînt C.S. Hu­ unităţile forestiere, mai cu seamă lo muncă (ore normă) şi unităţi valorice (lei). terminată, matriţe modele, scule etc. din pro­
nedoara, U.M. Cugir, întreprinderile cele din Orâştie, Haţeg şl Petroşani, Indicatorii principali al planului de producţie ducţie proprie destinate consumului intern.
miniere, Uzina „Victoria" Călan si este necesară corelarea între fazele SORTIMENTELE PRODUCŢIEI reprezintă
altele producţia se realizează în sal­ de tăiat, fasonat şi posibilităţile con­ sînt: producţia marfă, producţia globală şl sor­ cantităţile şi felurile de produse care se fabrică
turi, îndeosebi pe seama efortului crete de scos-apropial; să se acorde timentele.
depus în ultima parte a lunii. Aces­ o atenţie mai mare sortării materia­ PRODUCŢIA MARFA este rezultatul final şi într-o anumită perioadă de timp. Acestea se sta­
ta duce la nerespectarea programu­ lelor. In unităţile de transporturi util al activităţii de producţie, destinat livrării bilesc pe baza necesităţilor economiei naţionale, La Uzina mecanică din Cugir se produce o gamă variată de maşlnl-
lui sortimental şi scăderea exigenţei sînt posibilităţi reale de folosire mai a capacităţilor de producţie şl a resurselor de unelte de înaltă tehnicitate. Printre acestea se numără şi maşina de recti­
faţă de calitate. De aici se ajunge, deplină o capacităţii parcului rulant către terţi şi cuprinde: valoarea produselor finite ficat înlîlnitâ azi în multe unităţi industriale dîn ţară.
în cele din urmă, la nerespectarea şi îmbunătăţirea indicatorilor tehni- executate, valoarea semifabricatelor destinate materii prime existente în perioada de plan. In foto: Muncitorul Dumitru Sibisan, lucrînd la maşina de rectificat.
obligaţiunilor contractuale faţă de co-economiei. La Uzinele construc­ vînzării, valoarea prelucrării materialelor aduse ZEVEDEI ŞTEF economist
beneficiari şi Ia deficienţe în activi­ toare de maşini din Cugir, eforturile
tatea economico-financiarâ. să fie îndreptate spre corelarea nor­
înlăturarea unor asemenea neajun­ mării cu nivelul înzestrării tehnice
suri, asigurarea tuturor condiţiilor şi ridicarea continuă a parametrilor Doi ingineri oţelari despre : la sută doblnzl penalizatoare. Spre
necesare desfăşurării normale a pro­ calitativi ai produselor. Ilustrare se poate arăta că volumul
cesului de producţie, aşa ineît pla­ Rezultate moi bune se pot obţine doblnzllor plătite din cauza oţelului
nul să se realizeze ritmic la fiecare în fiecare unitate, dar mai ales In stocat se ridică la aproximativ
soi .oent şi indicator trebuie să cele siderurgice şi constructoare de a cele două oţel&rll Martin din 1 500.000 lei. O altă consecinţă s-a
cd -Uituie preocupările principale ale maşini, prin îmbunătăţirea progra­ L Hunedoara, planul de produc­ reflectat în diminuarea volumului de
organizaţiilor de partid şi conduceri­ mării şi urmăririi producţiei. In in­ ţie a fost depăşit în primele 11 luni beneficii realizat cu 12 milioane lei.
lor tehnico-administrative. dustria extractivă, forestieră şi con­ cu 22.637 tone oţel. Poate tocmai din N EC ESITATEA RESPECTĂRII Iată, aşadar, consecinţele nerealizâ-
O cale principală a creşterii pro­ strucţii sînţ încă largi posibilităţi în acest motiv pare paradoxală restanta rii planului sortimental. Ce trebuie să
ducţiei şi productivităţii muncii, a ce priveşte creşterea gradului de me­ de aproximativ 20.000 tone metal ce se întreprindă pentru înlăturarea a-
înlăturării anomaliilor în procesul canizare o operaţiunilor cu volum o datorează combinatul diferiţilor be­ cestei sltualil ?
de producţie o constituie intensifica­ mare de muncă. In loale întreprin­ neficiari. Explicaţia fenomenului este Ing. Nlcolae Găvinescu : .Se Impu­
rea activităţii de organizate raţio­ derile este necesară extinderea nor­ simplă: lunar în secţiile respective ne necesitatea realizării unor dozaje
nală, pe baze ştiinţifice a muncii. melor cu motivare tehnică, corelale planul sortlmcnlal se realizează în PROGRAM ULUI S O R TIM EN TAL corespunzătoare la încărcarea cup­
Deşi s-a făcut un început bun în a- cu condiţiile actuale de lucru, întă­ medie doar în proporţie de 95—96 toarelor, respectarea vllezetor de de-
ceastă direcţie, rezultatele nu sînt rirea asistenţei tehnice şi a discipli­ la sută. carburaro, montarea corectă a oale­
încă la nivelul aşteptărilor In nei muncii. Să fie antrenate în mai Ce consecinţe are nerealizarea sor­ lor de turnare şl respectarea viteze­
aproape toate întreprinderile s-au e- mare măsură cadrele tehnîco-ingine- timentului planificat ? Ce pierde com­ lor de turnare a oţelului în llngotiere.
fectuat studii şi cercetări, s-au ela­ reşli Ia desfăşurarea unei susţinute binatul datorita acestui fapt ? Cum sire a costului oţelului cu peste un Să consemnăm şi părerea tovară­ rea planului sortimental sînt: aprovi­ De asemenea, conducerea combina-
borat măsuri bune. In a doua jumă­ activităţi de concepţie şi cercetare, sint afectate alte secţii ale combina­ milion lei, iar în noiembrie, economii şului ing. Cornel Deheleanu. de la o- zionarea cu fonia lichidă cu conţinui (ului să întreprindă măsuri menite să
tate a anului, însă, elanul cu care în vederea realizării sarcinilor sta­ de 24100.000 lei. telăria Martin nr. 2. „La noi sorti­ necorespunzălor dc loslor, lero-man- îmbunătăţească actualul sistem de
s-a pornit a început să stagneze, iar bilite prin planul tehnic. Sub îndru­ tului şi întreprinderile beneficiare? mentul s-a realizat in medie in pro­ ganul folosit a avut deseori abateri aprovizionare şl programare a pro­
Să consemnăm cîteva din răspun­
măsurile şi proiectele concepute ou marea organizaţiilor de partid va surile primite la întrebările dc mai Desigur, cauzele nerespectârii pla­ porţie de 95 la sulă. Desigur că di­ de analiză chimică, nu toţi maiştrii ducţiei pentru a evita eventualele de­
rămas fără finalitate. Aşa se expli­ trebui desfăşurată o largă acţiune nului sortimental sînt cunoscute ferenţa de 5 la sulă, reflectată mai urmăresc cu atenţie modul de lucru
că neajunsurile ce se mai manifestă pentru creşterea gradului de renta­ sus cu prilejul unei discuţii cu cadre Aceste Ieşiri din programarea iniţia­ puţin în planul secţiei, are o covâr­ pe şarjă, ncglijînd în special vitezele ficiente ce se pol naşte”.
in folosirea capacităţii de producţie bilizare a întreprinderilor, gospodă­ inginereşti de la otelării. lă sau declasări, cum le mai spunem şitoare influentă la bluming si în ce­ de dccarburarc şi adăugarea îcro-alia- Ing. Cornel Deheleanu : „Furnaliş-
şî a forţei de muncă, în activitatea rirea chibzuită a mijloacelor mate­ Ing. Nlcolae Gâvânescu, adjunctul noi, se datorcsc încălcării cu uşurin­ lelalte laminoare. N-aş putea să oier jelor în cuptor şl oală ; nerespectarea lii să dea o fonti lichidă cu analiză
de modernizare a proceselor tehnolo­ riale şi băneşti, reducerea consumu­ şefului de secţie de la otelăria Martin ţă a Instrucţiunilor tehnologice de c- o cifră sau alte detalii privind per- vitezelor de turnare din cauza func­ chimică constantă, care să corespun­
gice, respectarea disciplinei ş.a.m.d. rilor specifice şi a cheltuielilor ne- nr. J : „In primele 11 luni noi am laborare a oţelului. Mal Irecvente slnt turbaţiilo ce se produc în ultima ve­ ţionării necorespunzăloarc a oalelor dă normei interne de recepţie. Îndeo­
(Prin urmare, va trebui ca în pe­ economicoase. Să muncim in aşa fel produs 14.000 tone de olel în afara abaterile care vizează respectarea în­ de turnare". sebi. să Insiste asupra realizării con­
rioada, următoare să punem un ac­ îneît, păşind în cel de-al doilea an sortimentului. Desigur, aceasta are ur­ cărcăturii cuptoarelor cu fler vechi şl rigă de producţie a combinatului. Ştiu ţinutului de fosfor. Serviciul de depo­
cent mai mare pe finalizarea acţiu­ al cincinalului, sarcinile ce ne revin mări allt pentru secţie, cit si pentru îontă, respectarea temperaturilor opti­ că dacă noi nu realizăm zilnic mărcile Ceea ce la nivelul celor două ote­ zite al combinatului să livreze oţe-
nilor, să transpunem în viată toate din planul de stat să fie realizate beneficiari. Mă refer întîi la bene­ me de evacuare şi a vitezelor de tur­ planificate, în bluming nu se lami­ lării nu lasă urme prea evidenţe, sc tăriilor lero-aliajele însoţite de cer­
acele măsuri menite să conducă la ritmic, zi de zi, decadă de decadă, la ficiarii externi : orice întîrzîere de-a nare speciiicc fiecărei mărci in parte, nează conform programelor stabilite. resimte foarte acut In nivelul combi­ tificatele de calitate, care dau posibi­
îmbunătăţirea organizării producţiei toţi indicatorii şl sâ ridicăm pe noi noastră produce dereglări în alte pro­ pregătirea temeinică a trenurilor dc Desigur, o astfel de situalie este deo­ natului. Şarjele ieşite din program litatea cunoaşterii analizei chimice a
şi a muncii, la creşterea eficienţei cese de producţie, poate chiar stag­ turnare şi aducerea lor în timp util. sebit de dificilă, deoarece provoacă rămîn pe stoc-vreme îndelungată, din acestora. In fine, trebuie să Imprimăm
economice a întregii activităţi. La culmi eficienţa economică a activită­ nări. Pierderile exacte nu le cunosc, Spuse în genera), asemenea neajun­ o serie întreagă de stagnări o agre­ cauza nepulinlei desfacerii lor. Aulo- oamenilor conştiinţa necesităţii res­
C.S. Hunedoara, întreprinderile mi­ ţii de producţie. dar bănuiesc că ele există si nu sînt suri înglobează 90 la sulă din rieiî- gatelor, schimbări de cilindri etc., ceea mat o astfel de situaţie declanşează pectării întocmai a instrucţiunilor de
neglijabile. clenţele generate dc noi. ce duce la Irosirea unui timp preţios imobilizări de fonduri. Pentru conti­
Ceea ce se întîmplă la noi, ştim. Refcrindu-mă sl la celelalte, o să dc produclie. nuarea producţiei se apelează 1a cre­ lucru la elaborare şl turnare".
Economiceste, Ieşirea din programul încep de la programare Subliniez cu Cauzele care provoacă nerespecta- dite pentru care în final se plătesc 12 A. OARGA
CUM FACEM sortimental a anumitor şarje, in spe­ acest prilej necesitatea cunoaşterii
cial declasatele de la o marcă supe­
rioară la alta inferioară, influenţează sarcinilor sortimentale cu cel puţin 5 ■
zile înainte de începerea fiecărei luni.
negativ preţul de cost, datorita dife­ Spun aceasta fiindcă noi nu avem
PLANIFICAREA rentelor de preţuri ce se înregistrea­ încă o imagine cit dc cît reală a ceea O ! , bicctivul permanent o importantă deosebită, rea lor fiind strîns le­ înlocTiire a pieselor de
I sl cel maî Important
ză între marca programată şi cea c-
deoarece conducerile sec­
laboratâ. Şarjele respective sc sto­ ce trebuie să facem intr-o lună Sar­ în activitatea între­ ţiilor, cunoscînd cu pre­ gată de extinderea nor­ schimb. Această grupă
melor cu motivare teh­
este formată din munci­
chează. ceea ce declanşează automat cinile sortimentale ni se dau din zece prinderilor este obţine­ cizie ce trebuie să pro­ nică şi a normativelor, tori (lăcătuşi, mecanici,
în zece zile, uneori chiar după ce în­
CURENTĂ imobilizări de fonduri. Mai rău este cepe decada. Astfel, nu întotdeauna rea unei Înalte eficiente ducă, au avut posibilita­ de asigurarea cu scule, electricieni), cu o înaltă
economice,
concretizată
tea inlocrairii unor gra­
că această marfă se vinde ocazional,
avem posibilitatea să ne pregătim te­
numai dacă se ivosc beneficiari mai meinic. să no aprovizionăm cu mate­ in sporirea conlinuâ a fice de lucru pe fiecare studierea raîiuiirilor şl calificare, iar activitatea
gospodăririi pieselor, pro­
lor este coordonata
de
producţiei si productivi­
I lnerii din bazinul Poiana Rus- prefabricate. Propunerile lâcute, cil puţin pretenţioşi. Dar nu întotdeauna riale. Insist în mod deosebit asupra tăţii muncii, îmbunătăţi­ maşină de Injecţie in par­ cura şi de îmbunătăţirea un roaislru. Crearea gru­
te, fiecare operator ştiind
se găsesc, si atunci şarjele respective
si condiţiile de exploatare existente,
organizării tehnologice a
pei amintite a avut re­
că au avui planilicat să extra­
respectării planificărilor ce se
fac.
gă in cursul acestui an 1.575.000 tone specifice fiecărui loc de muncă, au se reîntorc in secţie si sînt retopite. Nu o dată s-au întîlnit cazuri cînd rea calităţii produselor $i ce cantităţi de produse producţiei. Pentru a Îm­ zultate bune şi sperăm
preţului
reducerea
dc
In anul acesta, s-a procedat astfel cu
trebuie să realizeze
in
minereu de fier brut, 180.000 tone stat în atenţia conducerilor unităţilor o cantitate de olel în valoare de şarjele au fost reprogramate. cost. Realizarea acestor tuna respectivă. Acest bunătăţi şi mai mult or­ că sl în anul viitor sâ
dolomllă, 83.000 tone calcar metalur­ noastre, care au procedat la defalca- 750000—800 000 le!. Asemenea defi­ Alte cauze ar fi : fero-aliajele ne indicatori este indisolu­ lucru ne-a dat posibili­ ganizarea locului de conducă la reducerea
gic ş.a. Pentru îndeplinirea acestor rea planului în mod chibzuit pe sec­ cienţe generează o inconstanţă vizi­ vin din depozite cu granulaţii mici, bil legată de organiza­ tatea ca încărcarea uti­ muncă o fost efectuat un stagnărilor în producţie.
sarcini, conducerea întreprinderii toare si luni. La rîndul lor, tot după bilă în realizarea unui preţ dc cost cu foarte mult „mărunt", uneori ne rea ştiinţifică a produc­ lajelor să nu se mai exe­ studiu amănunţii in bo/a In scopul folosirii mai
noastre şi conducerile tehnice ale o prealabila analiză, conducerile sec­ scăzut. Am să dau doar un exemplu. sosesc amestecate, ceea cc nc face ţiei si a muncii, care să cute după începerea pe­ căruia de la I ianuarie raţionale a maşinilor dc
exploatărilor miniere s-au preocupat toarelor au trecut la întocmirea pla­ In octombrie s-a consemnat o depă- să lucrăm apreciativ”. conducă la folosirea ra­ rioadei de plan, iar trans­ 1967 vom aplica norme injecţie, grupa de con­
in mod deosebit, in afară de alte nurilor curente. In aceste planuri s-au ţională a capacităţilor de miterea sarcinilor pe oa­ cu raoiivare tehnică la cepţie dîn cadrul între­
probleme, de întocmirea unor planuri prevăzut în mod concret sarcinile ce produclie, a forţei de meni să nu se mai facă sectorul de mase plasti­ prinderii noastre a luat
curente cit mai realiste. In acest scop revin zilnic pe fiecare brigadă in muncă şi a timpului de ce. Efectul Imediat al a- printre altele şi măsura
s-au format colective de ingineri care porte. La stabilirea sarcinilor zilnice fost descoperite noi rezerve interne schimbări fie că nu s-au operat, fie lucru. de la o 2i la alta, prin ceslci măsuri va fi uti­ de a spori numărul de
intermediul
maiştrilor.
au analizat rezervele existente de s-au avut in vedere mai iu amănunt de sporire a producţiei. Faţă dc pla­ că au fost semnalate cu întîrzîere in Concretizarea preocu­ Programarea operativă n lizarea mai raţională a cuiburi Ia matriţe. Astfel,
minereu, condiţiile de zăcăroînt, do­ unele elemente ca : configuraţia zăcă­ nul inillal de 650.000 tone cariera ur­ foaia de acord a brigăzii. Ca urmare, părilor colectivului nos­ maşinilor şi creşterea ca­ lo capsule din polietile­
tarea tehnică, calificarea muncitori­ mântului, duritatea rocilor înconjură­ mează să realizeze pînă la sfîrşitul la aproape toate sectoarele din uni­ tru pe linia creşterii efi­ producţiei In sectoarele pacităţilor de produclie. nă pentru industria ali­
lor, efectivele exploatărilor si sec­ toare, dotarea tehnică, efectivul de anului 740.000 tone minereu de fier. tăţile noastre multe brigăzi nu şi-au cienţei economice îşi gă­ mentară s-a înregistrat o
toarelor. Ţinînd seama de aceste pro­ muncitori si altele. iar sectorul nr. 2. Iată de 490.000 tone, realizat planul. La E.M. Teliuc, ca să seşte expresia în iniţia­ creştere dc la 16 cuiburi
bleme, planul aferent întreprinderii Fală de alte ramuri, în minerit pot este planificat să realizeze 445.000 dăm un exemplu, si poale nu cel mai tiva de a reorganiza, pe FACTORI CARE la 50, la dopuri cu ari­
a fost defalcat In mod judicios pe apărea de la o zi la alta aspecte noi tone minereu dc fier. Intervenţii ou semnificativ, au rămas în fiecare lună baze ştiinţifice, producţia pioare din polietilenă de
exploatări, cu eşalonare trimestrială. cum ar fi schimbarea configuraţiei ză- fosl operate si la celelalte exploatări sub plan în medie 8 brigăzi, fapt ce secţiei de mase plastice la 8 Ia 20 cuiburi ş.a.m.d.
Am mai avut in vedere stadiul, rit­ cămîntului, a durităţii rocilor încon­ Aşadar, pînă la nivel de întreprin­ a dus la nerealizarea a circa 9.000 în a$a fel îneît cu ace­ Au fost, de asemenea,
mul si termenele de punere in func­ jurătoare, intercala Iii de steril, care dere st exploatări se poate spune că tone minereu de fier brut. Vinovaţi nem rezultate mult îmbu­ A DETERMINĂ asimilate produse noi, cu
sâ obţi­
leaşi mijloace
ţiune a unor lucrări de Investiţii si impun o anumilâ organizare a muncii, planurile curente au fost întocmite in pentru aceasta se fac îndeosebi o productivitate ridicata,
producţie, ce au condiţional punerea aplicarea unei anumite metode de ex­ mod realist, îndeplinirea lor fiind ur­ maiştrii si normatoril, care nu operea­ nătăţite fată de trecut. In printre caro amintim cu­
in valoare a noi cimpuri miniere. ploatare. Neglijarea acestor aspecte mărită îndeaproape. Rezultatul? In ză sau întîrzie menţionarea în foile această acţiune au lost tiile din polietilenă pen­
tehnicieni, ÎNDEPLINIREA tuturor
Dintre acestea amintesc lucrările geo­ Influenţează negativ producţia unită­ cele 11 luni întreprindereo noastră de acord a noilor condiţii do lucru. antrenate edlective largi tru ambalat brînzâ, con­
logice si lucrările do construc|ii mi­ ţii respective. Conducerile întreprin­ si-a depăşit planul cu 39.807 lone mi­ In vederea îndeplinirii sarcinilor de ingineri, tainerele pentru Industria
niere. Primul gen de lucrări afectează derii si ale exploatărilor miniere au nereu de fier brut si cu 27.049 tone ce ne revin pe 1967, noi vom acorda maiştri şi muncitori, cu textilă, sandalele pentru
cercetarea şi deschiderea de noi zone linul cont de aceste probleme si au minereu de fier marfă. toată atenţia întocmirii planurilor cu­ o înaltă calificare şi cu copii şa. Asimilarea a-
mineralizate, Iar al doilea se rezumă operat schimbările de rigoare în pla­ Rezultatele puteau fi mal bune rente. Conducerile sectoarelor, maiş­ bogată experienţă care, INDICATORILOR cestor produse, cu o
îndeosebi la amenajări sl construc­ nurile curente. La Exploatarea minie­ dacă şi la nivel de sectoare se pro­ trii sl normatorii vor fi îndrumaţi să prin studii şi experimen­ greutate mai mare, a dus
ţii de galerii, suitori, puţuri de ex­ ră Teliuc, de pildă, planul de produc­ ceda în funcţie de anumite schimbări urmărească mai îndeaproape schim­ tări, au găsit căi noi si ia folosirea judicioasă a
tracţie şa. Tot în vederea stabilirii ţie a fost defalcat judicios pe sectoa­ intervenite pe parcurs în condiţiile bările ce survin la locurile de mun­ valoroase de perfecţio­ de mase plastice, unde Pentru a avea o în­ maşinilor, capaeilatea lor
unor eşalonări judicioase am mai ţi­ re îucă de la începutul anului. Ince- de lucru, la revizuirea planurilor cu­ că si, potrivit acestora, să stabilească nare a sistemului de or­ se realizează mai cu cărcare uniformă o maşi­ de injecţie putînd li fo­
nut cont de termenele planificate pen­ pînd cu trimestrul al If-lea, sectorul rente întocmile. De la o perioadă de pentru îiecare brigadă sarcini cores­ ganizare a producţiei si seamă produse cu un ci­ nilor de Injecţie, în aten- losită integral.
tru dotarea unităţilor cu maşini sl nr. 2, lucrind sub efectiv, nu mai pu­ timp la alta, la multe brigăzi s-au punzătoare. a muncii. clu scurt de fabricaţie lia colectivului de con­ Activitatea fructuoasă
utilaje, cîl si de capacitatea de pre­ tea realiza sarcina planificată Con­ schimbat condiţiile de muncă: roca Ing. IOAN UNGUREANU O primă măsură în fo­ si cu serii relativ mari. ducere din întreprinderea desfăşurată in acest an
lucrare a minereului. In primul se­ ducerea exploatării, seslzînd acest înconjurătoare a fost mai dură. au In­ şeful serviciului plan losirea mai raţională a a avut ca efect creşterea noastră a stal şi definili- a Influenţat pozitiv acti­
mestru, de pildă, capacitatea de pro­ fapt, i-a micşorai preliminarul, supli­ tervenit Intercalaţii de steril în zăcă- al întreprinderii miniere capacităţilor de produc­ Indicilor de utilizare a varea cu mult timp înain­ vitatea economico-finan-
ducţie a Uzinei de preparare Teliuc mentând planul la carieră, unde au mînt, efectivul a fost redus. Aceste Hunedoara ţie a fost luată pe linia maşinilor şl utilajelor. te dc începerea perioa­ ciară a întreprinderii, co­
era mică, deoarece Intrarea în func­ planificării operative sl Repartizarea si urmă­ dei dc plan a contracte­ lectivul nostru de muncă
ţiune a etapei a doua era planificată « m u organizării producţiei. In rirea zilnică a producţiei lor economice. Am reuşit reuşind să-si îndeplineas­
doar în trimestrul al IlI-lea a.c. Toc­ luarea acestei măsuri am realizate ia sectorul de astfel ca pentru sectorul că înainte dc termen sar­
mai de aceea, în primele două tri­ H M f î pornit de la consideren­ mase plastice — urmată de mase plastice să perfec­ cinile anuale Io produc­
mestre exploatările miniere au avut tul că principala condi­ de măsuri operative ue tăm toate contractele c- ţia globală, să înregistre­
de realizat un plan mal mic. In tri­ u D 0 ţie a folosirii cît mai de­ baza rapoartelor de pro­ tonomlce pe anul 1967, ze peste prevederi aproa­
mestrele al IlI-lea sl al IV-leo, cînd pline a maşinilor, utila­ ducţie — a avut ca efect la întreaga capacitate de pe 4 milioane lei eco­
au intrat în funcţiune cuptoarele In­ jelor si spatiilor de pro­ obţinerea unor rezultate producţie a acestui sec­ nomii la prelul dc cost
cluse în etapa a Il-a de la uzina de ducţie o constituie plani­ pozitive In domeniul rit­ tor, ceea ce ne-a permis Si 4,099000 lei beneficii.
preparare şi cînd au fost deschise noi ficarea operativă a sar­ micităţii şl deci a! folo­ ca încă din luna oclom- Cunoaşterea sarcinilor
cîmpuri miniere cum ar fi Teliuc- cinilor, organizarea te­ sirii mal ralionale a ca­ brle-noiembrie ac, să care ne revin pe anul
Est si Ghelar-Est. planul de produc­ meinică In întreprinde­ pacităţilor existente. In­ stabilim grafice de lu­ 1967 ne-a dat posibilita­
ţie a fost mai mare. rea noastră, $1 In special dicele de utilizare a ma- cru pe flecare maşină in tea să luăm din timp mă­
După ce planul lansat a fost însu­ la sectorul de mase plas­ Sinilor o crescut de lo parte pentru anul 1967, suri de organizare temei­
şit de fiecare unitate din subordlnea tice, s-an făcut progrese lună la lună, ajungind In nică a producţiei, astfel
întreprinderii noastre, s-au organizat simţitoare. In prezent noiembrie Ja 71 la sută Se ştie că în sectorul ca planul să fie realizat
largi dezbateri, care au avut drept planificarea si urmărirea faţă de 65 ja sută. cît s-o dc mase plastice uit rol ritmic la fiecare sorti­
scop descoperirea si valorificarea de realizării producţiei se realizat în anul 19(15. Cu foarte Important în folo­ ment. Rezultatele obţinu­
noi rezerve Interne, menite să spo­ efectuează din ce în ce aceleaşi utilaje produc­ sirea raţională a maşini­ te în acest trimeslru. cînd
rească producţia de minereu si să îm­ mai detaliat pe termene ţia anului trecui, din sec­ lor do injecţie îl arc asi­ am atins nivele apropia­
bunătăţească mai mult calitatea aces­ scurte, pe zile sl uneori torul de mase plastice, gurarea utilajelor cu pie­ te de producţia anului
tuia Cu prilejul dezbaterilor, minerii, chiar pe oră. a fost realizată In acest se de schimb şi matrilo viitor, nc dau certitudi­
'inginerii, maiştrii au venit cu propu­ Incepînd cu anul 1966, an in numai 11 luni. corespunzătoare In a- nea îndeplinirii sarcinilor
neri preţioase cum ar fi : folosirea cifrele dc plan au fost cest sens a lost creată pe ce ne revin pentru anul
In domeniul organiză­
pe scară mai largă a mecanizării lu­ lansate cu 15 zile înainte rii locului de muncă mai lingă secţia dc mase 19G7.
crărilor. extinderea metodelor produc­ de începerea fiecărei dispunem încă de rezer­ plastice o grupă do repa­ Ing. GHEORGHE VALER
tive de exploatare, modernizarea sus­ luni. Acest lucru a avui ve Importanţe, valoiifica- directorul Fabricii
ţinerii galeriilor şi abatajelor prin Cu ajutorul aparatelor de control şi măsură sc urmăreşte îndeaproape modul cum se desfăşoară orn- raţii a matriţelor şi de chimice Orăşlie
utilizarea armăturilor din metal si din cesul tehnologic de la laminorul 450 nun al Combinatului slderurgio Hunedoara.