Page 85 - Drumul_socialismului_1966_12

„Am a j u n s astăzi la un asemenea stadiu de dezvolta­

re incit mersul nostru înainte este condiţionat de ridica­

rea calitativă a întregii activităţi economice. In industrie
am obţinut an de an un ritm înalt de creştere a volumului

producţiei. Trebuie să trecem acum — paralel cu dezvol­

tarea în continuare din punct de vedere cantitativ a pro­

ducţiei — la o etapă nouă, calitativ superioară, a întregii

activităţi industriale
ANUL XVIII. NR. 3728 DUMINICA 25 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI * 25 BANI

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,

IN ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C. C. AL P. C. R.

DIN 21-23 DECEMBRIE 196B

se reflectă de altfel şi in preţurile vreau să mă opresc, este problema Aplicarea cu holărîre a măsurilor pacă cu această stare de lucruri, ba, tificare in muncă nu se adoptă tot­
Succesele în înfăptuirea planului pe care le obţinem la exportul la nale. de economisire a consumului de me­ mai mult chiar, încearcă de ani de deauna o atitudine justă. Chiar acolo
eficientei economiei noastre naţio­
zile să o justifice.
unde s*au luat unele măsuri, destul
tal va contribui la sporirea stocuri­
maşini-unelte pe tonă, in raport cu
alte ţâri. Noi am realizat in 1964, Desigur, noi am obţinut în acest lor de oţel, despre care, pe bună La şedinţa Comitetului Executiv în de timide de altfel, ele nu au fost pri­
pe 1966 - bază trainică pentru 420 de lire sterline pe tonă, în timp domeniu rezultate bune, activitatea dreptate, s-a vorbit aci. care s-a discutat planul pe 1967 s-a mite cu prea multă înţelegere. Putem
trasat sarcina ca încă in prima jumătate
ce. după cum reiese din presa eco­
Sînt tovarăşi care lucrează in do­
transforma oare întreprinderile în in­
economică s-a soldat an de an cu
nomică internaţională a aceluiaşi an, beneficii tot moi mari, au crescut meniul economic care încearcă sâ a anului să fie analizată situaţia în stituţii de asistenţă socială ? Pentru
Bulgaria realizează 500, Franţa 968, acumulările socialiste, ceea ce o a- justifice şi chiar să teoretizeze ne­ toate întreprinderile care lucrează cu aceasta în statul nostru există insti­
realizarea marilor obiective RF. Germană 946, iar Elveţia 1.724 sigurat mijloace atîl pentru dezvol­ cesitatea cheltuielilor mari de pro­ pierderi si să se întocmească pla­ tuţii create special. întreprinderea
de lire. Aceasta ne indică ce sarcini tarea în ritm înalt a economici cît ducţie. După aceşti tovarăşi s-ar pă­ nuri de măsuri cu termene pentru trebuie sâ fie astfel organizată, in­
mari mai avem încă pe linia valo­ şi pentru ridicarea nivelului de trai rea că este normal ca în socialism transformarea lor în întreprinderi cit producţia si munca să corespun­
economice ale anului viitor rificării superioare a metalului, ri­ al populaţiei. Cu toate acestea, nu sâ se producă cu cheltuieli mari şi rentabile, capabile să-si acopere nu dă nivelului mondial, să asigure fie-
dicării gradului de tehnicitate a in­ putem trece cu vederea existenta u- venituri mici. Ei probează cu date numai cheltuielile de producţie, dar cărui muncitor posibiltotea ca în tim­
dustriei constructoare de maşini nor stări de lucruri negative care se statistice că şi în alte ţâri socialiste să asigure beneficiu, pentru a contri­ pul legal de lucru să-şi valorifice pe
Stimaţi tovarăşi, grele, care a reprezentat, în 1966, Este semnificativ, in aceeaşi ordine există situaţii similare. Faptul că şi bui la dezvoltarea economiei. deplin capacitatea, corespunzător con-
Plenara noastră a de/.bâlut planul 68,3 la sută din totalul producţiei in­ de idei, că la maşinile şi utilajele e- mai manifestă în acest domeniu. albe ţâri au cheltuieli mari de pro­ Mulţi tovarăşi au subliniat pe bună
si bugetul de stal pe anul 1967, pre­ dustriale, am asigurat în acest an un lectrice exportate am obţinut per Aş dori în primul rînd să mă re­ ducţie nu poate să justifice defici­ dreptate neajunsurile care mai dăi­ diţiilor tehnice existente. Dacă nu
cum şi măsurile privind îmbunătă­ ritm de creştere a industriei bunu­ tonă în 1965, 5 468 de lei valută, in fer la cheltuielile mari de producţie enţele din propria noastră economie. nuie in organizarea producţiei şi a vom face acest lucru, nu vom reuşi
ţirile funciare, îndeosebi planul de rilor de consum apropiat de cel al timp ce pentru aceleaşi utilaje plătim din întreprinderile noastre, in raport Este necesar, tovarasi, sâ privim muncii. Trebuie să spunem că în să accelerăm progresul economiei
irigaţii pe 5 ani. industriei grele. Aceasta arată preo­ la import 11 579 de lei valută. cu situaţia din ţările mai avansate realitatea în faţă, deschis, sâ nu o multe întreprinderi aceste probleme noastre Trebuie să acţionăm cu fer­
Planul pc anul 1967 prevede un cuparea conducerii partidului nostru Gradul scăzut de dezvoltare si di­ La noi, în ansamblul economiei, ignorăm, aşa cum s-a procedat une­ mitate în vederea aplicării hotărîri-
rjlm înalt de creştere a producţiei pentru lichidarea răminerii in urmă versificare a construcţiei noastre de cheltuielile materiale de producţie re­ ori în trecut, pentru că trebuie să nu constituie o preocupare perma­ lor Congresului al IX-lea şi ale ple­
vvduslriale, în primul rînd a ramu­ a industriei producătoare de bunuri maşini este consecinţa neglijării în­ prezintă circa 58 la sulă. iar ştim exact ce avem de făcut ca sâ nentă pentru conducerea economică narelor Comitetului Central cu pri­
rilor hotârîloare ale industriei : ener­ de larg consum. delungate a unor sectoare importante în industrie circa 63 la sută din îmbunătăţim activitatea noastră e- şi pentru organele şi organizaţiile de vire la lichidarea risipei de forţă de
getică, siderurgie, construcţii de ma­ Necesitatea dezvoltării intr-un ritm ale ştiinţei şi tehnicii moderne. După valoarea producţiei globale. în conomicâ. Putem sâ vorbim despre partid. Această problemă a fost ridi­ muncă, la îmbunătăţirea organizării
şini, chimie, precum şi a industriei mai rapid decît în trecut a producţiei cum se ştie, abia anul acesta am tre­ timp ce, după cum arată datele superioritatea economică a socialis­ cată îndeosebi de tovarăşii care lu­ producţiei şi a muncii.
uşoare şi alimentare. bunurilor de consum decurge din cut la înfiinţarea unor institute de oficiale ale organizaţiilor internaţio­ mului asupra capitalismului, însă crează în regiuni. Mai puţin s-au re­ Este necesar să înţelegem că pro­
Volumul producţiei industriale de- creşterea continuă a cerinţelor popu­ cercetări menite să contribuie la dez­ nale si ale publicaţiilor de speciali­ atita timp cit unele ţări capitaliste ferit la ea miniştrii, adică tocmai blema creşterii productivităţii muncii
'pă.şeşle cu circa 2 miliarde lei pre­ laţiei, precum si din faptul că vreme voltarea domeniilor cheie ale in­ tate, în ţâri cu o economie dezvol­ avansate vor produce mai ieftin şi cei care au răspunderea nemijloci­ sociale constituie una din laturile
vederile iniţiale pentru 1967 din îndelungată acest sector a fost ne­ dustriei moderne: Institutul dc cer­ tată proporţia cheltuielilor materiale la un nivel tehnic mai ridicat, noi tă de a acţiona pentru perfecţiona­ fundamentale ale modernizării şi per­
planul cincinal. glijat. Pe măsura măririi puterii de cetări electronice ; Institutul de cer­ de producţie în economie se ridică la nu vom putea dovedi această supe­ rea activităţii în întreprinderi. fecţionării întregii economii. Orga­
Un element caracteristic al planu­ cumpărare a populaţiei, a ieşit tot cetări şi proiectări pentru automo­ 30-35 la sulă. Această situaţie are re­ rioritate. Marx şi Lenin, după cum Unii tovarăşi au arătat in discuţii nele şî organizaţiile de stat, econo­
lui este dezvoltarea siderurgiei, spo­ mai mult in evidenlă râmînerea în bile şi tractoare ; Institutul de cerce­ percusiuni directe asupra volumului ştiţi, condiţionau făurirea noii socie­ că in multe întreprinderi consumul mice şi de partid trebuie să treacă
rirea ponderii oţelurilor aliate şi e- urmă a acestui sector Anul acesta tări şi proiectări pentru maşini-unel­ venitului naţional loial şi pe cap de tăţi de capacitatea economiei socia­ de forţe de muncă este prea mare în la aplicarea strictă a indicaţiilor da­
lectriee precum $i diversificarea şi a fost necesară luarea unor măsuri te şi agregate ; Institutul de cercetări locuitor. Proporţia exagerată a chel­ liste de a-şi dovedi în practică supe­ raport cu alte lari. Această situaţie le de conducerea partidului cu ocazia
dezvoltarea mai rapidă a unor ta­ de sporire a producţiei în fiecare tri­ şi proiectări pentru maşini de ridicai tuielilor de producţie in ţara noastră rioritatea faţă de economia capita­ este agravată şi de numărul destul elaborării planului cincinal. Ţoale in­
inuri moderne ale industriei con­ şi transportat ; Institutul de cercetări conduce la diminuarea acumulărilor listă. Pentru a atinge acest dezide­ dc ridicat al lucrătorilor neproduc­ stalaţiile şi maşinile introduse în pro­
structoare de maşini : maşini-unel- mestru, precum si suplimentarea im- şi proiectări navale ; Centrul de cer­ socialiste, influenţează negativ asu­ rat este necesar sâ acţionăm ferm, tivi. Din această cauză, productivita­ ducţie să realizeze normele existen­
ic, electronice şi electrotehnice. A- porlului de bunuri de consum. Cu cetări şi proiectări pentru cazane ; pra reproducliei socialiste lărgite, a- sâ depăşim stadiul la care ne găsim tea muncii este în tara noastră cu te pentru instalaţii similare pe plan
ccasta va permite industriei construc­ toate acestea, trebuie să spunem că Centrul de cercetări şi proiectări supra creşterii nivelului de trai al în prezent. Numai astfel vom crea mult sub cea obţinută în ţările avan­ mondial.
ţiilor de maşini să participe intr-o pc piaţă continuă să se simtă lipsa pentru utilaj chimic. Trebuie să spu­ populaţiei, asupra dezvoltării întregii baza pentru desăvîr.şirea construcţiei sate. După statisticile internaţionale
mai mare măsură la înzestrarea teh­ unor bunuri de consum, mai cu sea­ nem că în alte ţâri instituie de acest societăţi. Iată de ce ridicarea efi­ socialismului, vom crea condiţii pen­ productivitatea muncii in România Apreciind situaţia de ansamblu a
nică a economiei naţionale Industria mă dintre cele cu durată îndelun­ fel funcţionează de mulţi ani. cientei economice a producţiei tre­ tru edificarea comunismului în este de 2-3 ori mai mică decît in productivităţii muncii sociale în eco­
chimică continuă să rămînă şi__ în gată După Congresul al IX-lea,.cînd s.-n buie să stea in centrul preocupărilor România. Italia, Franţa si Germania occidenta­ nomia noastră, trebuie să ţinem sca­
anul viitor cea mai dinamică ramură Merită subliniat în mod deosebii analizat mai amănunţit situaţia din noastre, de ce trebuie să analizăm Ar fi mai bine ca organele de lă. ma si de faptul că maî. mult de ju­
a industriei : ea va contribui într-un faptul că planul producliei agricole a sectoarele aminlile, am elaborat pla­ cu loată răspunderea cauzele chel­ sinteză economică si în general eco- Acesle date conturează clar ce re­ mătate din populaţia activa — mă
grad mai mare la chimizarea agri­ fost depăşit în 1966 cu 7,2 la sută. nuri speciale de măsuri menite să tuielilor mari de producţie, să găsim nomişlii noştri, institutele de ştiinţe zerve mari există în economia noas­ refer Ia ţărănime — nu lucrează de­
culturii, la lărgirea bazei de materii S-ar putea spune că anul acesta pla­ asigure lichidarea acestor râmineri căile pentru diminuarea lor. economice să analizeze serios cau­ tră în domeniul productivităţii mun­ cît o treime din limpul de lucru nor­
prime pentru industria noastră. nul în agricultură n-a fost prea mare în urmă. Asa cum am mai arătat, cheltuieli­ zele stărilor de lucruri negative, să cii. In ultimii ani am înzestrat eco­ mal. Aceasta are repercusiuni asupra
Planul pe anul 1967 prevede o ac­ si de aceea a putut fi depăşii. Dar Pe drept cuvint, se poate pune în­ le mari de producţie decurg si din contribuie la elaborarea măsurilor şi nomia cu utilaje moderne de înaltă productivităţii sociale în general. Tre­
centuare a dezvoltării industriei bu­ trebuie avui în vedere că produc­ trebarea : de ce ne aflăm în acest faptul că noi asigurăm încă un grad căilor celor mai corespunzătoare productivitate, dar nu peste tot aces­ buie să stabilim măsuri care să asi­
nurilor de consum, cu deosebire în ţia agricolă n crescut fată de anul stadiu ? O primă explicaţie este a- scăzut de prelucrare tehnică a mate­ pentru lichidarea lor. Trebuie înţeles tea lucrează la capacitatea proiec­ gure creşterea productivităţii muncii
sectoarele industriei uşoare şi a bu­ 1965. cjnd am avut o producţie rela­ eeea că noi am pornit de la un nivel riei prime. Prelucrarea brută a me­ că numai asigurînd reducerea chel­ tată, nu s-au introdus norme cores­ în întreprinderile şi unităţile econo­
nurilor de folosinţă îndelungată. tiv bună, cu 11,2 la sută Acesta este de dezvoltare scăzut, în comparaţie talului şi a materialelor face ca va­ tuielilor de producţie, creşterea în- punzătoare pentru folosirea lor, nu mice si totodată, în raport cu posibi­
Ritmul de creştere a producţiei bu­ cel mai înalt ritm întilnit în agricul­ cu ţările mai avansate. Această ex­ loarea nou creată să fie mai mică in ti-un ritm maî rapid a eficienţei e- se obţine productivitatea realizată in lităţile economiei noastre, atragerea
nurilor de consum va fi de peste 12 tura tării noastre. Producţia de ce­ plicaţie este însă numai în parte va­ raport cu cea înmagazinată în produ­ conomiei noastre, vom putea obţine străinătate cu maşini si utilaje simi­ în producţie a întregii populaţii, ri­
la sută faţă de anul 1966, depăşind reale este in acest an cu peste 3 mi­ labilă astăzi. Nu trebuie să uităm că sporirea venitului naţional, dezvol­ lare. dicarea gradului de folosire a forţei
astfel ritmul general de creştere a lioane tone mai mare docil producţia am parcurs 18 an» de economie pla­ sele fabricate in alte ţări. tarea acumulărilor socialiste, ridica­ Fată de cei care nu-şi găsesc jus- de muncă pe plan naţional.
Fără diversificarea şi îmbunătăţirea
industriei pe 1967 medie anuală realizată în şesenal. Re­ nificată Noi am subliniat întotdea­ tehnică a producţiei nu vom putea rea nivelului de trai al poporului.
Din materialele prezentate ca şi zultatele obţinute in agricultură se una că în centrul politicii noastre e-
din discuţiile purtate în plenară se datoresc măsurilor luate pentru îm­ conomice stă dezvoltarea industriei depăşi această situaţie. România are Un fenomen negativ în economia
evidenţiază succesele mari obţinute bunătăţirea bazei tehnico-materiale. mele. îndeosebi a industriei con­ în general o producţie de metal redu­ noastră îl constituie şi ponderea ma­ Agricultura poate aduce o contribuţie
de poporul român în înfăptuirea pentru perfecţionarea conducerii a- structoare de maşini. Faptele arata să : ea nu va putea fi dezvoltată re a rebuturilor la o serie de pro­
sarcinilor trasate de Congresul al gricuiturii, cit şi activilătii rodnice însă că cu loate realizările obţinute, prea mult nici în perspectivă. De a- duse Lichidarea rebuturilor trebuie
IX-lea al partidului. Se poate apre­ depuse de organele agricole, dc în­ in practică n-am asigurai realizarea ceea îmbunătăţirea calităţii oteluri­ sâ fie o preocupare permanentă a mai mare la creşterea venitului
cia că în primul an al cincinalului, treaga noastră ţărănime acestui obiectiv in pas cu cerinţele lor, dezvoltarea mai accentuată a tuturor întreprinderilor. Se impune
planul de stat în industrie va fi în­ Succese însemnate s-au obţinut şi tehnicii contemporane. De aceea, mecanicii fine, a industriei de maşini- lichidarea practicii de a se prevedea
deplinit cu succes. Este îmbucurător în celelalte domenii de activitate : este ncesar să ne oprim cu toată unelte, electrotehnice şi electronice, rebuturile in plan — formă de iro­
[aptul că se realizează şi se depă­ în transporturi, construchi, în circu­ atenţia asupra acestei chestiuni a tuturor ramurilor care asigură va­ sire oficială a materiei prime. Cei naţional
şeşte producţia globală, producţia laţia mărfurilor. A crescut nivelul de In anul 1967, ca si in anii urmă­ lorificarea superioară a materiei pri­ cai provoacă pagube In producţie
marfă vîndută şi încasată, producti­ viaţă al oamenilor muncii, au sporit tori. va trebui să depunem elorturi me si materialelor, sînt hotărîtoare trebuie sâ poarte răspunderea mate­ Tovarâşi, gricole, prevederile privind produc­
vitatea muncii, preţul de cost şi be­ veniturile salariaţilor şi ale ţărăni­ mari pentru a lichida răminerile in pentru progresul economiei noastre. rială a actelor lor, sâ resimtă con­ ţia pentru mecanizarea agriculturii
neficiul planificat. mii. S-a îmbunătăţit ocrotirea sănă­ urmă existente in domeniul siderur­ A obţine din aceeaşi cantitate de ma­ secinţele. Nu i se poate cere econo­ Agriculturii, după oum aţi văzut nu s-au înfăptuit. Schimbarea repe­
Aceasta demonstrează că planul giei — îndeosebi in ce priveşte pro­ terie primă şi materiale o valoare de miei naţionale să suporte efectele din materialele prezentate, ca şi din tată a tipurilor de maşini, scoaterea
cincinal a fost aşezat pe baze reale tăţii. s-au dez.voltat învăţămîntul. ducţia de oţeluri speciale pentru care cîteva ori mai mare, aceasta este nepriceperii, neglijenţei sau ale sla­ expunerea tovarăşului Nicolae Gio- din producţie a maşinilor existente,
şi corespunde condiţiilor şi posibi­ ştiinţa şi cultura. in cursul acestui an s-a intocrait un una din problemele esenţiale de care bei calificări Este necesar sâ se ac­ san, îi revin, de asennenea. sarcini a contribuit la dezorganizarea acti­
lităţilor economiei noastre, capaci­ O caracteristică importantă a pla­ plan special de măsuri — si al con­ depinde creşterea eficenţei economiei ţioneze cu hotârîre în întreaga in­ deosebit de mari în anul 1967 şi in vităţii de producţie pentru nevoile
tăţilor oamenilor muncii, este o ga­ nului pe anul 1966 o constituie rea­ strucţiilor de maşini. Numai astfel noastre. dustrie pentru închiderea surselor de anii următori. Există mari posibili­ mecanizării agriculturii. Astfel, cînd
ranţie că va fi înfăptuit. lizarea şi depăşirea prevederilor atîl vom putea asigura modernizarea e- Mulţi tovarăşi s-au referii la con­ rebut, pentru eliminarea tuturor tăţi şi rezerve de a obţine o produc­ s-a introdus în producţie tractorul
Merită subliniat în mod deosebit în sfera producţiei materiale cit si în sumurile mari de materiale, care se cheltuielilor neproductive. Consider ţie agricolă superioară celei plani­ de 65 C.P. s-a oprit în mod nejusti­
faptul că anul acesta industria bu­ activitatea social-culturală. în ridica­ conoraiei noastre, apropierea ei de înregistrează în unele întreprinderi. că pentru partidul nostru, partid de ficate. ficat fabricarea celui de 45 C.P.,
nurilor de consum — îndeosebi in­ rea nivelului de trai al populaţiei. A- economia ţârilor avansate. Desigur, fabricăm şi produse la ni­ avangardă al clasei muncitoare, al Avem convingerea că agricultura ceea ce a produs greutăţi
dustria uşoară — a realizat peste ceasta oglindeşte activitatea intensă In acest scop. va trebui să facem vel mondial atit din punct de vede­ întregului popor, grija faţă de om noastră poate aduce o contribuţie In acelaşi timp au circulat tot fe­
plan produse în valoare de aproape desfăşurată de organele noastre de mai mult decît ne-am propus la Con­ re al tehnicităţii, cit şi al consumu­ înseamnă grija pentru o economie mult mai mare la creşterea venitu­ lul de teorii despre nepriceperea ţă­
un miliard de lei ; aceasta exprimă partid şi de stat, entuziasmul cu care gres, să mobilizăm ţoale forţele pen­ lui de metal cum sînt de pildă, lo­ sănătoasă, rentabilă. A admite gra­ lui naţional, la acumulările socia­ rănimii de a folosi îngrâşâmlntele şl
rezultatele eforturilor făcute, indi- clasa muncitoare, ţărănimea, intelec­ tru ea pină in 1970 să creăm o bază comotiva Diesel, tractorul de 65 ve stări do lucruri negative sub pre­ liste. Realizările din acest an sînt o celelalte substanţe chimice, despre
cînd în acelaşi timp rezervele im­ tualitatea, oamenii muncii, fără deose­ trainică pentru dezvoltarea acestor C P. şî altele.. In acelaşi timp, la o textul grijii faţă de om, înseamnă dovadă elocventă în această privinţă. faptul că neavînd experienţă în iri­
portante pe care le avem în acest bire de naţionalitate, înfăptuiesc nea­ ramuri. Dacă nu vom reuşi să facem serie de produse, consumul de ma­ în ultimă instanţă demagogie socială. Agricultura este ramura care, dacă-i gaţii vom degrada şi diminua ferti­
sector. Punîndu-se accentul pe dez­ bătut politica partidului de desăvîrsire acest lucru în cursul cincinalului, în teriale şi în primul rînd de metal Un aspect deosebit de serios al e- acordăm atenţia necesară, ne poate litatea solului.
voltarea în ritm susţinut a industriei a construcţiei socialiste în România. anii următori vor apare greutăţi, este mult mai ridicat decît în ţările conomiei noastre îl constituie exis­ răsplăti eforturile din plin. Unele lipsuri cu care ne înlilnim
care se vor resimţi puternic în dez­ avansate Avem încă rezerve interne tenţa pierderilor planificate. După astăzi în producţia agricolă se dato­
voltarea societăţii. Să nu uităm că mari pentru reducerea consumului cum aţi văzut din raportul la buget, Deşi în raportul la buget reiese că resc şi unor concepţii greşite, după
In stadiul actual de dezvoltare a toate tarile, atît socialiste cit şi ca­ specific şi îmbunătăţirea performan­ în 1966 s-au înregistrat pierderi de unele produse agricole nu sînt ren­ care statul nu trebuia sâ facă in­
pitaliste, fac în prezent eforturi mari ţelor tehnice ale maşinilor, utilajelor pesle 4 miliarde lei. iar în 1967 se tabile la export, realitatea este că vestiţii pentru întreaga agricultură,
pentru dezvoltarea şi modernizarea şi instalaţiilor. prevăd pierderi de 3,4 miliarde lei. produsele agricole aduc venituri ci numai pentru agricultura proprie­
mari, maî mari decît unele produse
ţării noastre este indispensabilă industriei, a întregii economii. dul ridicat al consumului de metal Economia noastră pierde anual la Industriale, deoareoe în agricultură tate de stat. Efectul acestor păreri
Este necesar sâ subliniem că gra­
peste 1.370 de tipuri de produse. Un
După cum aii putut constata ia
studierea planului, acordăm o mare este şi rezultatul orientării din tre­ număr însemnat de întreprinderi vor cheltuielile materiale sînt mult mai şl concepţii greşite a fost rămîne-
rea în urmă în dezvoltarea
bazei
scăzute decît în industrie. Investiţi­
atenţie dezvoltării proporţionale a,
ridicarea calitativă a întregii tuturor ramurilor .economiei naţiona­ cut spre folosirea exagerată a meta­ lucra şi în anul viitor cu pierderi ile făcute pentru dezvoltarea- agri­ tehnico-materiale a agriculturii, ne­
planificate.
lului în construcţiile industriale. La
le. In acest cadru, va trebui să acor­ noi s^a încercat să se copieze in mod Problema pierderilor planificate tre­ culturii sînt recuperate într-un timp glijarea lucrărilor de îmbunătăţiri
nivel
funciare, menţinerea la un
foarte scurt, iar produsele agroali-
activităţi economice dăm în anii următori o atenţie sporită mecanic starea de lucruri din Statele buie să preocupe toate organele noas­ mentare au o desfacere asigurată pe scăzut a contribuţiei agriculturii la
tre economice şi de partid. Este tim­
Unite ale Americii unde există o pro­
industriei bunurilor de consum. Deşi
dezvoltarea economiei naţionale.
in planul pe 1967 se prevăd cifre ducţie mare de metal pe cap de lo­ pul sâ lichidăm această anomalie, piaţa mondială. Statisticienii ONU. Am reamintit acesle cîteva nea­
prevăd că deficitul de produse agro-
In plenara noastră, mai mulţi to­ maşini. O altă cerinţă esenţială este de creştere superioare celor stabilite cuitor şi unde oţelâriile, datorită această gravă manifestare de înapo­ aLimentare pe plan mondial va creşte junsuri manifestate în decursul ani­
varăşi s-au referit pe larg la unele m eşterea eficienţei econcmice in toa­ de Congresul al IX-lea, industria bu­ greutăţilor de desfacere, nu lucrează iere economică. Nici o economie nu- în anii următori. Dezvoltînd produc­ lor în industrie şi agricultură pentru
aspecte pozitive privind munca pen­ te ramurile industriale şi în toate nurilor de consum va continua să întotdeauna la întreaga capacitate. şi poate permite să organizeze o ţia agricolă, aceasta va putea con­ a putea trage învăţăminte, penlru
tru îndeplinirea planului pe anul întreprinderile. De asemenea este rămînă încă în urma cerinţelor oa­ In industria noastră de construcţii producţie cu deficit, să finanţeze une­ tribui în măsură sporită la creşterea a înţelege că în construcţia socia­
1966. Totodată au fost relevate, pe necesar să trecem mai hotărît la menilor muncii. Aceasta este realita­ se consumă mari cantităţi de fier- le întreprinderi pe seama altora. In venitului naţional, la dezvoltarea e- lismului, în conducerea economiei
drept cuvînt, o serie de lipsuri şi îmbunătăţirea activităţii de planifi­ tea Ea este consecinţa faptului că beton, şi, din păcate, aceste cantităţi economia capitalistă o asemenea pro­ conomiei. Tată de ce au fost atît de planificate, trebuie excluse cu desâ-
cresc de la an la an. După cum aţi
neajunsuri în activitatea unor orga­ care si conducere a economiei naţio­ in trecut nu s-a acordat atenţia cu­ auzit ieri aici din cuvintul tovară­ ducţie duce automat la faliment Es­ dăunătoare greşelile făcute în tre­ vîrşire arbitrariul şi subiectivismul,
ne economice centrale, în activitatea nale. venită industriei uşoare si alimentare. şului Petre Ionescu, datorită măsu­ te oare normal ca în socialism să se cut prin neglijarea dezvoltării bazei că în elaborarea întregii noastre po­
unor întreprinderi, în munca unor Dacă nu vom pune în centrul pre­ Fără îndoială, a fost just că ne-ara rilor luate de C.S.C.A.S., la Constan­ tolereze un asemenea fenomen nesă­ tehnico-materiale a agriculturii. litici economice trebuie să pornim de
organe de partid. ocupărilor noastre aceste probleme, preocupat îndeosebi de industria ţa, la unele construcţii, s-a ajuns în nătos ? E adevărat, la noi întreprin­ După cum se cunoaşte, ţara noas­ la studierea temeinică a realităţilor
In legătură cu aceasta doresc să dacă nu vom acţiona cu toată ener­ grea, dar prioritatea acesteia nu tre­ doi ani la o creştere de 8 ori a con­ derea care lucrează cu pierdere nu tră dispune de condiţii naturale de şi a condiţiilor concrete. Partidul
subliniez cîteva probleme care tre­ gia pentru rezolvarea lor. se poate buie sâ însemne neglijarea, subapre­ sumului de metal. Deşi în ultimul dă faliment, dar ea loveşte în inte­ climă şi sol favorabile pentru dez­ nostru poartă răspunderea dezvol­
buie să stea, în continuare, in cen­ ivi o serioasă rămînere in urmă în cierea producţiei bunurilor de con­ timp problema reducerii consumului resele întregii economii, în interesele voltarea multilaterală a producţiei a- tării întregii economii naţionale, a
trul atenţiei Comitetului Central, a dezvoltarea industriei, a economiei, sum. Să nu uităm că, pînă la urmă, de metal a constituit o preocupare întregului popor. Noi avem ramuri grlcole. Dar o parte însemnată a su­ fiecărui sector, fie că e de stat, co­
Consiliului de Miniştri, a ministere­ cu repercusiuni asupra întregii noas­ întreaga activitate de producţie a so­ permanentă a conducerii partidului, care an de an cheltuiesc mai mult prafeţei agricole este supusă eroziu­ operatist sau particular. Nu poate
lor, a tuturor organelor şi organiza­ tre societăţi. cietăţii este destinată omului, satis­ tovarăşii de la C.S.C.A S. şi C S P , decît produc, a căror producţie nu nii. Cu toate acestea, $-a făcut foar­ exista nici o ramură de activitate
economică şi socială care să rămînă
ţiilor de partid şi de stat. Cu toate succesele incontestabile facerii cerinţelor crescînde ale popu­ care se ocupă de această problemă acoperă cheltuielile şi care sînt sub­ te puţin pentru stăvilirea procesului în afara sprijinului, îndrumării şl
de degradare a pămintuluî,
pentru
venţionate din bugetul statului, din
laţiei. Despre lucrul acesta s-a vor­
Am ajuns astăzi la un asemenea pe care le-am obţinut în industriali­ bit destul de mult ; este necesar să ca şi tovarăşii care îndrumă acesle plusprodusul realizat de întreprin­ îmbunătăţirea fertilităţii solului, conducerii partidului şi statului nos­
stadiu de dezvoltare incit mersul zarea ţării, industria continuă să se acţionăm cu fermitate pentru acest sectoare n-au sesizat fenomenul, derile cu activitate bună. pentru sporirea capacităţii sale de tru socialist.
nostru înainte este condiţionat de afle în urma ţârilor avansate. In deziderat esenţial al politicii parti­ n-âu intervenit pentru soluţionarea producţie. Dimpotrivă, o serie de Cu toate succesele obţinute pe linia
ridicarea calitativă a întregii acti­ însăşi industria grea, cu deosebire în dului nostru. acestei probleme.. Desigur, cauzele sînt multiple. Ele lucrări de îmbunătăţiri funciare exe­ unei agriculturi intensive, se mani­
vităţi economice. In industrie am sectorul construcţiilor de maşini, Este necesar să exercităm un con­ se concretizează îndeosebi în chel­ cutate în trecut, aici s-a ilustrat si­ festă încă serioase neajunsuri în fo­
obţinut an de an un ritm înalt de există disproporţii care încep să a- Va fi necesar ca în anii următori trol mai temeinic asupra tuturor con­ tuielile de producţie ridicate, în lip­ tuaţia din Banat şi Crişana, au fost losirea raţională a pâmîntului. In
creştere a volumului producţiei. Tre­ pară din ce în ce mai evident, cre- să găsim rezerve, mijloace materiale sumurilor de metal, sâ luăm măsuri suri în organizarea activităţii între­ neglijate şi s-au degradat. Cu toate fiecare an, atît in gospodăriile de
buie să trecem acum — paralel cu înd greutăţi în dezvoltarea întregii suplimentare pentru a asigura o dez­ energice pentru reducerea substan­ prinderilor respective. In legătură cu că în planul şesenal se prevăzuse a- stat, cît şi în cooperativele agricole
dezvoltarea în continuare din punct economii. Astfel, într-o serie de ra­ voltare moi accentuată, superioară ţială a consumului de metal în con­ aceasta se ridică si problema unei menajarea unei suprafeţe de 600.000 de producţie râinîn suprafeţe necul­
de vedere cantitativ a producţiei — muri ale industriei constructoare de prevederilor planului cincinal, a in­ strucţii, pentru combaterea grando­ mai bune aşezări a preţurilor, care ha pentru irigaţii, majorată apoi la tivate, cate lipsesc economia naţio­
la o etapă nouă, calitativ superioară, maşini, producem încă in bună mă­ dustriei bunurilor de consum. Avem maniei, a tendinţelor spre giganto- va trebui, de asemenea, să fie rezol­ 1 milion ha, din acestea nu s-au nală de importante cantităţi de pro­
a întregii activităţi industriale. sură partea brută a utilajelor, par­ datoria de a face totul pentru satisfa­ manie. Trebuie asigurate proiecte vată. realizat decît circa 70.000 hectare duse agricole. Tn scopul utilizării
tea de mecanică fină. de instalaţii cerea cerinţelor multilaterale în con­ care sâ prevadă soluţii de diminuare
Să punem mai mult accentuh pe tinuă creştere ale întregului nostru Lucrul cel mai de neînţeles este în­ Nu s-a înfăptuit, de asemenea pro­ mai raţionale a fondului funciar, tre­
diversificarea producţiei, pe ridica­ electrice, de maşini-unelte, de auto­ popor. a consumurilor specifice de metal, să atitudinea conducătorilor acestor gramul de chimizare şi de mecani­ buie continuată acţiunea de zonare
rea nivelului tehnic al industriei, în­ matizare. fiind in mare măsură pro­ O altă problemă despre care s-a revenindu-se asupra orientării care întreprinderi, a organizaţiilor de zare a agriculturii. Făcînd abstrac­ a culturilor în funcţie de condiţiile
deosebi al industriei constructoare de curată din import. Această situaţie vorbit în plenară, şi asupra căreia punea accentul pe construcţiile me­ partid, şi fie-mi permis să spun, şi ţie de tractoarele mari, de maşinile fContinuate In pag. a 2-a)
talice.
a miniştrilor de resort, care se îm­
de semănat şi alte cîteva maşini a-