Page 88 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 88
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3728
Popoarele lumii condamni DIN TARILE SOCIALISTE Guvîntarea lui
OMANESTI
cu tărie pe agresorii americani B f i d x t H a n n 0. Nasser
La Muzeul coreean de arte
• „ A n u l 1967 să fie anul păcii plastice din Phenian a avut loc
vernisajul unei expoziţii româ la Port — Said
pentru poporul neşti de artă plastică, organizată
in cadrul planului de colaborare
culturală încheiat intre ţara noas
tră şi R. P. D. Coreeană. Expozi
ROMA 24 — Corespondentul A- nizaţiilor de tineret din Anglia au ţia cuprinde aproximativ 70 de CAIRO 24 (Agerpres). —
gerpres, Giorgio Pastore, transmite r adresat premierului Wilson o scri lucrări. Poporul egiptean a sărbătorit cea
Ultimele bombardamente america soare in care, eondamnînd raidurile de-a 10-a aniversare a Zilei Victoriei
ne asupra Vietnamului de nord au aviaţiei americane asupra teritoriu ★ împotriva agresiunii din zona cana
provocat un nou val de protest în lui R.D Vietnam, cer guvernului să In zilele de 17, 18 ţi 19 decem lului de Suez. In cadrul festivităţi
rîndul opiniei publice italiene. Nu se desolidarizeze de politica dusă de brie, Teatrul „Lucia Sturdza Bu- lor. organizate cu acest prilej, pre
meroşi pomi de iarna, înălţaţi în di SU.A. în Asia de sud-est. Totodată, landra'’ a prezentat la Leningrad şedintele R A.U., Carnal Abdel Nas
ferite oraşe, sînt împodobiţi cu lo scrisoarea cere lui Wilson să între trei spectacole cu „Opera de trei ser, care se află împreună cu alte o-
zinci şi panouri prin care se cere în prindă acţiuni diplomatice în vede parale” de Berlold Brecht. Spec ficialităţi egiptene in oraşul Port-
cetarea agresiunii în Vietnam. „Anul rea obţinerii încetării bombardamen tacolele s-au bucurat de un mare Saîd, a rostit un discurs în care s-a
1967 să fie anul păcii pentru poporul telor americane asupra Republicii succes. In foaierul teatrului s-a referit la principalele aspecte ale
vietnamez", „Libertate şi indepen Democrate Vietnam. deschis o expoziţie cu scene din R. S. CEHOSLOVACĂ. — La Kosice, locul vechilor case amintind evoluţiei situaţiei politice din lumea
denta vietnamezilor”, şi alte aseme O scrisoare similară a fost trimisă spectacole, schiţe de decor şi cos de un trecut plin de suferinţe este luat de construclii moderne ce vor arabă. Vorbind despre solidaritatea
nea lozinci pot fi văzute în pieţele premierului britanic de Consiliul en tume, afişe şi caiete-program. Ex adăposti pe muncitorii uzinelor metalurgice din localitate. popoarelor şi ţărilor arabe, preşedin
publice. glez pentru apărarea păcii în Viet poziţia a trezit interes deosebit tele Nasser i-a acuzat din nou pe
In săli de cinematografe sau in nam, in care membrii acestei orga în rîndul publicului spectator. U. R. S. S. conducătorii Arabiei Saudite şi Ior
pieţe au loc întruniri la care parti nizaţii cer guvernului să dea dovadă daniei, de a fi promotorii unei ori
cipă sute şi sule de cetăţeni care-şi de iniţiativă pentru a contribui la ★ entări reacţionare şi supuse monopo
manifestă dorinţa de pace. Eî parti încetarea actelor agresive ale State Intre 12 şi 19 decembrie, mu îndeplinirea sarcinilor anuale de plan lurilor occidentale.
cipă la demonstraţii de stradă, cu lor Unite în Asia de sud-est. Referindu-se la cea mai actuală
torte şi lozinci, în semn de solidari zeul „Le Saumon" din oraşul bel problemă a lumii arabe, bătălia pen
tate cu poporul vietnamez, care luptă gian Malines a găzduit expoziţia MOSCOVA 24 — Corespondentul numeroase alte unităţi economice. tru petrol, Nasser şi-a reafirmat
pentru independenţă. La Padova. de fotografii „Peisaje şi tipuri din Agerpres, S. Podină, transmite: Un In ultimele zile ziarele anunlâ sprijinul acordat Siriei şi Irakului în
sute de cetăţeni au manifestat vineri Republica Socialistă România", număr tot mai mare de întreprinderi îndeplinirea planului anual de că conflictul lor cu „ fraq Petroleum
împotriva agresiunii S.U.A. în Viet completată cu obiecte de artă anunţă în aceste zile îndeplinirea tre oraşe, raioane, regiuni şi repu- Company". „Imperialismul şi reacţi-
nam. La Roma, în numeroase cartie NEW YORK 24 (Agerpres). — înainte de termen a planului anual blici întregi. Astfel planul pe acest unea nu au abdicat, a spus Nasser,
re s-au aprins focurile păcii care vor Peste 400 de lideri sindicali, parti populară şi artizanat. Expoziţia de producţie. Printre acestea se nu an a fost realizat de industria Sverd- referindu-se la încercarea compani
arde pînâ la sfîrşitul sărbătorilor de cipanţi la o conferinţă ce a avut Ioc la — la al cărei vernisaj au fost de mără exploatarea „rntaugoli" din ba lovsk-ului inclusiv de întreprinderi de
iarnă. Numeroase consilii comunale Chicago, au cerut încetarea atacuri faţă primarul oraşului Malines, zinul carbonifer polar al Pcciorii, talia „Uralmaszavod*', uzina de ma ilor internaţionale occidentale de a-şi
au aderat la acţiunile ce se desfă Antoine Spinoy, fost viceprim- schelele petrolifere din Dagheslan. şini pentru industria chimică, uzina menţine dominaţia în această parte
şoară în oraşele respective. La Man- lor aeriene americane împotriva R.D. de utilaj electric greu, de industria a lumii. Au fost schimbate numai
lova, Modena, Treviso, Ravenna, Pia- Vietnam. De la tribuna conferinţei ministru al Belgiei, împreună cu exploatările aurifere din Miass si oraşelor Orei, Ordjonikidze, Hmel- metodele. Nu se maî atacă cu bombe
cenza, Arezzo. Bari, Napoli, Foggia — care a întrunit reprezentanţi ai alte oficialităţi. precum şi Ion Cita, hidrocentrala „Congresul al niţki, raionului Novoz.ibkovsk din
şi in numeroase alte oraşe au avut sindicatelor din industria oţelului, Oancea, ambasadorul Republicii 22-lea al P.C.U.S.” de pe Volga şi regiunea Briansk etc. sau arme care ar face prea mult
ioc şi continuă să se desfăşoare pînă zgomot. împotriva noastră se folo
după Anul Nou asemenea manifesta de automobile, confecţii — numeroşi Socialiste România în Belgia — a R. P. ALBANIA sesc acum blocadele economice sau
ţii pentru pace în Vietnam. vorbitori au subliniat că uriaşele fost uizitată de un numeros pu războiul foamei". Amintind în lega-
cheltuieli legate de războiul din Viet blic. Ea a mai fost prezentată şi
R A U. — Pe şantierul de con- tură cu aceasla hotârirea guvernului
«trucţie al hidrocentralei de la LONDRA 24 (Agerpres). — nam au dus la reducerea alocărilor in oraşul Hemiksen, unde, de a- A doptarea legii planului S.U.A de a opri exporturile de g r j
Assuan Un grup de reprezentanţi ai orga destinate unor programe interne. semenea, s-a bucurat de succes. către R.A.U., preşedintele N,asy?.r ,
cincinal pe 1966-1970 subliniat că „aceste exporturi au fost
condiţionale de anumite propuneri
Hotârfrile guver TIRANA 24 (Agerpres) — vede la capitolul venituri suma de pe care nu le-am putut accepta", de
R. Dominicană Adunarea Populară a R.P. Alba 3 700 000.000 lelea, iar la capitolul oarece ar fi fost lezată suveranitatea
nului congolez nia, întrunită în zilele de 22 şi 23 cheltuieli suma de 3 600.000.000 leka. şi independenţa ţării.
decembrie 1966, a adoptat legea cu
prezentate Belgiei privire la cel de-al patrulea plan &
cincinal de dezvoltare a economiei şi
Arestarea liderului BRUXELLES 24 (Ager culturii ţării pe perioada 1966-1970. r - -
0 Intre Algeria şi P.A IM (Programul Alimentar Mondial) a fost semnal
pres). — Au fost aprobate, de asemenea, le un acord privind prelungirea şi lărgirea proiectului dc asistenţă acordată
gile cu privire la planul de stat de
sindical J.P. Valdes Ambasadorul congolez la dezvoltare a economiei şi culturii şi orfanilor dc război. P.A.M., care asigură iu prezent alimente in valoare
Bruxelles. M. Bernardin la bugetul de stat pe 1967. de 527.310 dolari pc timp dc 500 zile pentru 4.000 dc copii, a acceptat să
Mungul-Diaka, a fost primit Legea cu privire la dezvoltarea e- acorde ajutor unui număr dc 7.000 dc orfani pc ultimul trimestru al a-
sîmbâtâ de Pierre Harmel, conomiei pe perioada 1966-1970 pre cestui an.
SANTO DOMINGO 24 (Agerpres). — ministrul belgian al aface
Liderul sindical dominican Julio Pena rilor externe, căruia i-a ex vede ca în anul 1970 producţia in Conform unui alt acord, încheiat de data aceasta între Algeria şi
Valdes, a fost arestat de politie la sosirea pus holărîrile guvernului dustrială a R.P. Albania să fie cu F A.O., spre orfelinatele care adăpostesc copiii celor căzuţi în războiul de
pe aeroportul din Sanlo Domingo după ce de la Kinshasa referitoare 50 pină la 54 la sulă mai mare decit cea eliberare a Algeriei vor fi îndreptate iii anii următori 5.328 dc tone dc
a întreprins o călătorie în Europa. Orga la „Union miniere du Hăul din anul 1965, înregistrînd un ritm produse alimentare
nizaţiile sindicale de stingă din Republica Katanga". Holărîrile guver mediu anual de creştere de aproxi
Dominicană au protestat imediat împotriva nului congolez sînt urmă mativ 8,7 la sută. Producţia agricolă 0 In ultimele zile pe adresa autorităţilor din San .fose (Cos" Rica) au (ost
acestei arestări care a avut loc la numai toarele : blocarea exportu globală a anului 1970 va fi, după trimise sute dc scrisuri in care se protestează împotriva faptului-că ti
la 76 la sută mai mare decît cea a i
24 de ore după ce opoziţia a criticat in Ca rilor de cupru şi alte mine cum se prevede în lege. cu 71 pînâ neri costaricani sînt Trimişi să lupte in cadrul forţelor S.U.A. din Vietna
mera deputaţilor faptul că mai mulţi con reuri extrase de această so anului 1965. mul dc sud. Intre Costa Rica şi SU.A. a fost încheiat în anul 1851 un
ducători sindicali au fost întemniţaţi pen cietate, conlinuarea produc Venitul naţional va creşte în 1970 tratat care nu permite recrutarea cetăţenilor costaricani pentru a servi
in armata nord-americană. Dar. în 1950, Statele Unilc au impus uncie
tru că s-au opus politicii represive a gu ţiei în mod obişnuit; men cu 45-50 la sută faţă de 1965. modificări, care in fapt, au anulat acest acord.
vernului Balaguer. Pena Valdes a calificat ţinerea persoanelor străine Bugetul de stat pe anul 1967 pre-
in funcţiile respective;
arestarea sa ca fiind arbitrară, şi a subli Q Un purtător dc cuvint al Ministerului Apărării al Marii Britanii a de
transferarea sediului socie VIETNAMUL DE SUD: In plină junglă, tinere sud-vielnaraeze confec
niat că este vorba de o manevră a cercu tăţii „Union miniere” la ţionează şî repară hainele de camuflaj ale luptătorilor forţelor patrio- clarai că armata britanică instruieşte in prezent ciinî pentru a f» folosiţi
rilor de dreapta. Kinshasa. Declaraţia de forţele americane în Vietnam. Clinii sînt dresaţi într-o unitate spe
cială, aflată în jungla Malayezieî. Purtătorul dc cuvint a adăugat că aici
sc află soldaţi americani care se antrenează simultan cu dresarea dinilor.
lui N. Taleb I 0 Potrivit datcloi anunţate de guvernul Zambiei în cursul lunii octom
Greutăţile economice ale acestui aa ia unele ţări occideatale BONN, 24 (Agerpres). - BAGDAD 24 (Agerpres). — — brie producţia industriei extractive miniere din această (ară s-a cifrat in
Potrivit unei statistici o-
expresie vaioricâ la 19.410.599 lire sterline. Producţia industriei extrac
ficiale publicate la Bonn, Naji Taleb, primul ministru şi mi- fl tive de cupru in expresie valorică a ajuns in aceeaşi perioadă la 18 mi
PARIS 24 (Agerpres) — o stagnare aproape comple decît o parte din creditele Britanii se ridicau la sfirşî- în perioada noiembrie 1965 nistrul ad-interim a] petrolului al lioane lire sterline.
Agenţia France Presse, tă De asemenea, se apre primite pe termen scurt dc tul lunii octombrie la 5 mi — noiembrie 1966 preturile îrakului, a făcut o declaraţie ziaru- _
intr-un comentariu econo ciază câ la mijlocul anului la diferite state occidentale liarde lire sterline. la produsele alimentare au lui „Al Jumhuriya” în care, referin- B 0 Schimburile comerciale ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb cu
mic succint trece in revistă viitor, numărul şomerilor pentru sprijinirea lirei ster O altă ţară vest-europea- crescut în R.F.G. in medie du-se la conflictul cu Iraq Petrole Piaţa comună s-au soldat in primele 9 luni ale acestui an cu un uriaş de
greutăţile economice ale a- va ajunge la 750.000. Guver line. nâ, Republica Federală a cu 2.9 la sută. Se menţio um Company, a precizat câ „Irakul - ficit pentru A.E.L.S. Potrivit unui raport al A.E.L.S. dat publicităţii la
nului 1966 în unele stale nul laburist, se subliniază Fără reînnoirea acestor Germaniei se află, de ase nează câ la o serie de pro nu eşte parte în disputa companiei cu | Geneva, statele acestei organizaţii au importat din statele membre ale
occidentale. în continuare, a reuşit să credite pe termen scurt, nu menea, intr-o situaţie d ifi duse preţurile au înregistrat Siria şi, deci, nu trebuie să suporte Pieţei comune mărfuri în valoare dc 8.162 milioane dolari, exportind in
Referindu-se la Marea restabilească parţial un sur va fi sigur dacă Marea Bri- cilă. După 1965. creşterea o creştere de peste 11 la consecinţele acesteia”. Taleb a rea- — C.E.E mărfuri în valoare de numai 5.681 milioane dolari.
Britanie, France Presse a- plus de mai multe sute de tanîe va putea să realizeze producţiei in Germania oc sută Potrivit aceleiaşi sta firmat apoi poziţia guvernului ira- I
ratâ câ sporul producţiei milioane dolari pînâ la echilibrul balanţei sale de cidentală s-a încelinit con tistici, în cursul anului 1966 kian în sprijinul Siriei menţionind 0 In cursul celor şase ani dc la proclamarea independenţei, pc planul
acestei ţâri a fost în anul toamna viitoare. Trebuie siderabil. In 1966 ca a fost chiriile au fost majorate cu câ „disputa nu trebuie să afecteze _ luptei împotriva analfabetismului, moştenire a perioadei coloniale. Repu
1966 numai de 1 la sută, iar însă remarcat faptul câ Ma plăţi. Datoriile permanente cu 3,5 la sută mai mică de 9.9 la sută, iar tarifele la redevenţele ce revin Irakului sau | blica Mali a obţinut importante succese.
pentru anul 1967 se prevede rea Britanie nu a rambursat pe termen scurt ale Marii cît în anul precedent. transporturi cu 6,7 la sută. exportul petrolului irakian spre por Statisticile actuale arată câ şcolile elementare sint frecventate anul
turile mediteraniene”. m acesta de 140.000 dc copii. In Republica Mali există 160 de aşezăminte
şcolare, iar aproximativ 14.000 dc elevi frecventează diverse şcoli tehnice,
In Porto Rico va avea loc un plebiscit Decret cu privire inexistente în trecut.
Reglementarea problemelor i 0 In şedinţa sa de vineri guvernul japonez a adoptat o hotârîre cu pri
SAN JUAN 24 (Agerpres). tele Unite. La 23 iulie anul Această problemă a con la organizarea vire la înfăptuirea sancţiunilor economice recomandate de O.N U împo
Guvernatorul teritoriului viitor — dată la care a fost stituit cauza unor puterni financiare între Algeria şi Franfa i triva Rhodesici. Ministrul afacerilor externe al Japoniei, Tadco Miki. a
Porto Rico, avînd statut de stabilit plebiscitul — cei 2,5 ce divergenţe dintre diver partidelor făcut cunoscut colegilor săi din cabinet câ au fost luate măsuri pentru
„liber asociat" la SU.A., milioane locuitori ai Porto sele grupări politice dîn suspendarea exporturilor de automobile şi motociclete, precum şi a pie
Porto Rico, începind de a-
Roberto Sanchez Vilella, a Rico-ului vor avea posibi cum o jumătate de secol. politice ALGER 24 — Corespondentul Franţa se obligă să restituie sta selor dc schimb.
semnat vineri seara o lege litatea să se pronunţe asu Agerpres. C. Benga, transmite; tului algerian documentele şi o- I
prin care se fixează data pra viitorului statut politic (Porto Rico a fost colonie După aproximativ nouă luni de perele de artă evacuate din Alge 0 înaintea vacanţei politice de iarnă, în Italia s-a înregistrat anul acesta
unui plebiscit în cursul că al provinciei în sensul de a spaniolă pînâ la războiul în Brazilia tratative, la Alger a fost semnat ria în timpul războiului de inde o intensă activitate a guvernului şi parlamentului. întrunit în repetate
ruia populaţia din Porto deveni republică indepen americano-spaniol din 1898 un acord care reglementează cea pendenţă, şi un altul care regle I rinduri în ultimele zile, Consiliul de Miniştri a analizat şi aprobat cîteva
Rico să se pronunţe asupra dentă sau de a râmîne in mai mare parte a problemelor fi mentează schimburile financiare proiecte de lege dintre care mai importante sînt ccl referitor la dreptul
viitorului relaţiilor politice continuare un „liber aso cînd a trecu' - u 'bminaţia nanciare aflate pînâ acum în sus poştale intre cele două ţâri. familiei şi proiectul de lege care urmează să reglementeze disciplina
dintre acest teritoriu şi Sta ciat" al Statelor Unite. SUA.). pensie între Algeria şi Franţa. „Condiţiile care au permis cu I urbanistică
RIO DE JANEIRO 24 (A- De ambele părţi se consideră cerirea independenţei de către ţa
gerpres). — câ noul acord constituie încă un ra noastră, a subliniat ministrul 0 In drum spre S.U.A., Thauat Khoman, ministrul afacerilor externe al
pas de natură sâ întărească coo afacerilor externe al Algeriei, I
Preşedintele Braziliei, perarea algero-franceză. Abdelaziz Bouteflika, au determi Tailaudeî, s-a oprit sîmbătă la Tokio, într-o vizită de trei zile. Agenţia
Reuniunea Firma „Barreiros" Humberto Castello Branco, Negocierile au avut drept scop nat alegerea unei politici confor Associated Press precizează că ministrul tailandcz va avea convorbiri cu
ministrul de externe japonez, precum şi cu alte oficialităţi guvernamen
a semnat vineri un decret
prin care două partide po găsirea unei soluţii privind pro me cu aspiraţiile legitime ale po I tale şi ale partidului de guvernămînt. consacrate problemelor Asiei dc
litice provizorii au dreptul blema datoriilor externe contracta porului nostru, deplin- conştient sud-est.
din capitala va opera noi concedieri sâ se transforme în organi te înainte de proclamarea inde de necesitatea dezvoltării econo- I
pendenţei Algeriei şi râmase în
miei, singura cale, pe care se poa
zaţii permanente. Documen
tul prevede câ directoratele vigoare după independenţă. te asigura un real progres". £
„Aranjamentul la care am
a- ■
Acordul semnat intre cele două
MADRID 24 (Agerpres). concedieri sînt dictate de regionale şi naţionale ale părţi stabileşte că suma globală juns, a spus Georges Gorse, am
Direcţia întreprinderilor măsurile adoptate în întrea organizaţiilor celor două a datoriilor Algeriei faţă de Fran basadorul francez, priveşte o se- fi
LAGOS 24 (Agerpres). — constructoare de automobile ga ţară în vederea stăvili partide, care se vor trans ţa a fost evaluată la 400 milioane rie de probleme deosebit de grele ■
forma ele insele in partide
La Lagos, in capitala Ni ale firmei „Barreiros", care rii inflaţiei şi pentru echi politice permanente, vor dinari, a cărei rambursare va fi şi constituie un bun augur pentru
geriei, se desfăşoară lucră in ultimele luni a concediat librarea balanţei de plăţi. activa sub această formă eşalonată pe o perioadă depăşind lichidarea problemelor încă în fi
rile unei reuniuni la care peste 1 000 de muncitori, a Hotârirea privitoare la de organizare pină în 1968. 10 ani. suspensie, întrucît a permis crea- •
participă şeful statului, co anunţat câ va opera, la în noi concedieri a stîrnit o cînd vor avea loc conven A fost, de asemenea, semnat un rea unui climat propice căutării
lonelul Gowon, şi patru ceputul anului 1967, noi vie nelinişte în rîndul sa ţiile fiecăreia din ele. Este acord asupra arhivelor prin care de soluţii”. m
foşti guvernatori regionali, concedieri masive. Un re vorba de partidul de guver
care îndeplinesc acum func prezentant al direcţiei fir lariaţilor. firmei „Barrei nămînt A.R.EN.A. (Alianţa
ţiile de „consilieri”, după mei a declarat câ aceste ros". pentru reconstrucţie naţio
ce administraţia a fost pre nală) şl Mişcarea democra ŞÎ5îi?_Companiile petroliere cedează ■
luată de armată Referin tică braziliană (M.D.B),
du-se la această reuniune, singurele partide politice BAGDAD 24 (Agerpres). — zultat. pare a fi determinată în fi
agenţia MAP informează, provizorii care au dus o ac Companiile petroliere care o- ultimă instanţă de teama consor- ■
citind surse africane, câ tivitate legală după ce în pereazâ in .Irak (Britisch Petrole ţiului ca nu cumva guvernul ira
„ea reprezintă o nouă în octombrie Castello Branco um, Mossul Petroleum şi Iraq kian sâ adopte o poziţie mai ho- fi
cercare de a se ajunge la a desfiinţat toate cele 13 Petroleum) au căzut de acord a- lârîtâ faţă de consorţiu. Se ştie, ■
o platformă comună în le partide politice din Brazilia supra necesităţii de a plăti in în în acest sens, câ în ultimele zile
gătură cu viitorul constitu Alte grupări politice care tregime redevenţele datorate Ira pe străzile Bagdadului au avut gj
ţional al ţârii". Participan intenţionează sâ se trans kului pe uliîmul trimestru al a- loc puternice demonstraţii în ca- ®
ţii iau în discuţie şî o serie forme în partide ar mai fi, nului în curs, indiferent dacă pe drul cărora manifestanţii au ce
de măsuri care să permită după cum apreciază agenţia trolul irakian e transportat sau rut conducătorilor irakieni să na- fi
pacificarea ţârii, precum şi Associated Press, cea a fos nu spre Marea Mediteranâ. men ţionalizeze întreprinderile petro- *
deschiderea unei noi runde tului preşedinte Juscelino ţionează z.iarul „Al Jumhuriya", liere aflate pe teritoriul său pre
a convorbirilor între toţi Kubitsehek şi a fostului gu citind o declaraţie a unui purtător cum şi extragerea şî comerciali- A
factorii politici nigerieni vernator al stalului Guana- de cuvint al Ministerului irakian zarea independentă a petrolului. B
(Luna trecută, conferinţa bara, Carlos Lacerda. încer pentru finanţe. Această hotârîre. Graba cu care consorţiul a anun
constituţională nu a reuşit carea acestora de a crea o oarecum surprinzătoare, cu alit ţat că Irakul nu va avea de su- m
sâ stabilească nimic precis grupare de opoziţie faţă de mai mult cu cît recentele convor ferit din conflictul Siria — I.P.C. I
în legătură cu.viitoarea for actualul regim din Brazilia biri dintre C. Dalley, directorul este apreciată in ţările arabe ca o
mă de guvernămînt a Nige nu a înregistrat pînâ acum general al I.P.C.. şi autorităţile de reacţie la cererile de naţionaliza- _ S.U.A. — Vedere panoramică a marii uzine californiene unde sa
riei, datorită boicotului u- TUNISIA. — Tinere tunisiene muncind la o fabrică la Bagdad n-au avut nici un re re a pelrolului irakian. I asamblează piesele navelor cosmice americane.
nor lideri politici). de tricotaje din Marsa. nici un succes.
<0.008
Reda»*!» şl administraţia «tarului 1 «ta D* Petru Groze nr. 33. telefon 1278. «86, 1211. Taxe pUtitl tn numerar, eonform aprobiril Diresei Generale PTTR nr. W ' t lin a noltmb.lt 1919 Tiparul 1 tntrep. lnde.ee poligrafieâ Hunedoara-Dera.