Page 89 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 89
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
Veri s-a deschi s
i
în C a p i ală
ANXJt XVI1L NR. 3729 MARŢI 27 DECEMBRIE 1W6 4 PAGINI — SS BANI
i ESIUMEA M A R I I A tM Jlfi R1 MAŢIOMA1E
tuni dimineala, la Palatul Marii
Adunări Naţionale s-au deschis Expunere la proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat
lucrările celei de-a Vl-a sesiuni a ®
Marii Adunări Naţionale a Repu
blicii Socialiste România — In cea
de-a V-a legislatură a sa.
Ora 10. Deputaţii si invitaţii au — al economiei naţionale pe anul 1967 prezentată de tovarăşul
întîmpinat cu îndelungi aplauze fl
pe conducătorii de partid si de stat
la intrarea în sala de şedinţe. a
In loja din dreapta au luat loc "
tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Chivu Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării
Stoica, Ion Gheorghe Maurer,
Gheorghe Apostol, Alexandru Bir*
lădeanu, Emil Bodnaras. Alexan*
dni Drâghicl, Paul Nlculescu-MizII, După ce a arătat că recenta plena planul la desfacerile de mărfuri prin vom valorifica mai bine resursele stat pentru dotarea cu utilaje moder electrice. Ponderea transporturilor e- pectarea termenelor planificate ide
Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, ră a CC al P.CR. a dezbătut pro comerţul socialist, care au sporit cu de metal, vom spori valoarea pe tonă ne. pentru ridicarea calificării profe fectuate cu astfel de mijloace de trac punere în funcţiune a uzinelor noi
Petre Borilâ, Constantin Drăgan, iectul planului de stat pe 1967 si a 10 la sută fată de anul precedent; a produselor fabricate. Totodată, deo sionali a cadrelor. Nu trebuie pier ţiune va ajunge la 59 la sută. Totoda şi realizarea la timp a parametrilor
Alexandru Moghioroş, Gheorghe stabilit măsurile necesare în vederea s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu sebit de important pentru lărgirea ga dut nici un moment din vedere că de tă, se va intensifica acţiunea de au tehnico-econoraici proiectaţi. Pentru
Râdulescu, Leonte Răutu. Vasile realizării acestuia, vorbitorul a spus: mărfuri a populaţiei de la oraşe si mei de produse ale industriei cons nivelul productivităţii muncii sociale tomatizare a proceselor de exploa remedierea defecţiunilor care împie
Vilcu. Cuvîntarea rostită cu această ocazie sate. s-a lărgit gama sortimentelor trucţiilor de maşini este colaborarea sînt legate nemijlocit mărimea sala tare feroviară, sporind siguranţa în dică atingerea parametrilor proiec
taţi este necesar; potrivit indicaţiilor
circulaţie. Va continua lărgirea par
In loja din stingă se allau mem de secretarul general al CC. al parti şi a crescut calitatea produselor. şl cooperarea cu ţările socialiste şi riului. creşterea într-un ritm mai ac cului de mijloace auto, se vor moder conducerii partidului, să fie consti
centuat a nivelului de trai al po
brii Consiliului de Stat, dului nostru, tovarăşul Nicolae Pînă la sfirsitul anului vor fi date cu celelalte târî în executarea de porului. niza 430 km de drumuri cu trafic in tuite colective de specialişti care, pe
Ceausescu, a cuprins o analiză multi în folosinţă, din fondurile centraliza subansamble în vederea exportului
La lucrările sesiunii asistă nu laterală a problemelor de mare actua te ale statului, peste 50.000 aparta pe alte piele a unor produse cu un Ţinind seama de amploarea pro tens şi se va îmbunătăţi starea dru baza analizei concrete în unităţile
meroşi invitaţi — membri ai C C. litate. definind sarcinile asupra căro mente. Sumele alocate pentru dez nivel ridicat de tehnicitate şi com blemelor legate de organizarea şti murilor pe încă 960 km. In ritm sus respective, sâ stabilească măsurile
al P.C.R., ai guvernului, conducă ra trebuie concentrate forţele în ve voltarea învătămîntului, culturii, şti plexitate De aceea, vor trebui cău inţifică a producţiei şi a muncii în ţinut urmează să se desfăşoare lucră tehnice şi organizatorice ce trebuie
tori de instituţii centrale 51 organi derea ridicării eficientei întFegii noas inţei, ocrotirii sănătăţii si prevederi tate căile de asigurare a unor aseme condiţiile dezvoltării rapide a eco rile de construcţie la podul peste luate la fiecare instalaţie, precum şi
zaţii obşteşti, oameni de ştilnlâ si tre activităţi. îmbunătăţirii conduce lor sociale sint, in 1966, cu aproape nea cooperări reciproc avantajoase, nomiei naţionale, planul pe anul vi Dunăre din zona Giurgeni-Vadul Oii. termenele pe fiecare uzină cînd se
cultură, generali şi ofiteri supe rii şi planificării, astfel incit să se a- 2 miliarde lei mai mari. care să ofere o bază temeinică pentru ilor prevede fonduri suplimentare, Capacitatea flotei maritime va spori vor realiza parametrii din proiect.
riori, reprezentanţi ai oamenilor sigure progresul rapid al economiei întreaga activitate desfăşurată în a- dezvoltarea schimburilor noastre co fată de cele înscrise în cincinal cu încă 167.000 tdw, prin dotarea cu Plenara C.C. al P.C.R. a criticat în
muncii din întreprinderi $i insti nalionale. Pentru toate organele de cest an, modul în care s-au realizat merciale. pentru 1967, în scopul dotării cu uti nave din producţia internă şi import. mod îndreptăţit faptul că ministere
tuţii bucurestene, ziarişti români stat şi economice centrale, conduce prevederile planului exprimă realis Urmărind în continuare dezvoltarea laje de calcul a principalelor dome In anul 1967 vor fi date In exploata le şi în primul rînd organele centrale
. corespondenţi ai presei străine. rile întreprinderilor, pentru toii oa mul programului stabilit de Congre rapidă a industriei chimice, planul pe nii si activităţi din economie cu deo re primele circuite telefonice inter de sinteză, care au o privire de an
Sint prezenţi şefii misiunilor di menii muncii, indicaţiile date cu a- sul al IX-lea al partidului, hotărîrea 1967 prevede în această ramură o sebire în proiectare, planificare si sta urbane. care vor permite stabilirea de samblu asupra economiei, nu studia
plomatice acreditaţi in tara noas cest prilej constituie un valoros în Întregului nostru popor de a înfăptui producţie cu 19,5 la sută mai mare tistică. Acest efort suplimentar mar legături automate si semiautomate. ză in permanenţă fenomenele noî,
tră. dreptar in activitatea ce o desfăşoa neabătut linia politică a partidului, de decît cea din 1966. Creşteri superi chează începutul unui program cu Tovarăşi, pentru a putea iniţia la timp măsuri
menite să ducă la îmbunătăţirea sub
Lucrările sesiunii au fost des ră in vederea realizării cu succes a a îndeplini planul cincinal oare mediei pe ansamblul ramurii se prinzător, elaborat din indicaţia con stanţială a activităţii. Astfel, de ani
chise de preşedintele Marii Adu obiectivelor stabilite de Congresul al Cu toate rezultatele însemnate ob prevăd la producţia de îngrăşăminte ducerii de partid şi de stat. care se Vastul program de sporire a capa de zile se întocmesc documentaţii
va desfăşura pînă în 1970 $i în anii
nări Naţionale, Ştefan Voilec IX-lea al partidului. ţinute în dezvoltarea economiei, re cu azot fibre şi fire sintetice, cau următori. Prevederile programului în cităţilor in industrie, dezvoltarea si tehnice voluminoase care se elabo
Cel prezenţi au păstrat un mo In continuare, au fost prezentate centa plenară a C C. al P C R a scos ciuc sintetic şi negru de fum Spo legătură cu aspectele multilaterale ale modernizarea bazei tehnice-materia- rează in mai multe faze, repetînd
principalele rezultate obţinute în pri
ment de reculegere în memoria B în evidentă o serie de lipsuri în des ruri mari se prevăd, de asemenea, in dotării cu echipament electronic, ale le a agriculturii şi a celorlalte ra numeroase elemente de la o fază la
deputatului Leontin Sălăjan. mul an a! cincinalului. In întreaga făşurarea activităţii economice, care Industria celulozei si hîrtiei. asimilării în producţia Internă a u- muri productive, programul construc alta. In anul viilor vor fî luate noi
impun concentrarea atenţiei în anul
Deputaţii au votat in unanimi economie — a spus vorbitorul — viitor asupra diversificării producţiei, In industria de exploatare şi prelu noi* li pui i de maşini moderne de cal ţiilor de locuinţe, acţiunile în dome măsuri de simplificare a metodologi
tate ordinea de zi. care cuprinde 1 s-a menţinut un rilm susţinut de ridicării nivelului tehnic al industriei, crare a lemnului, creşterea cu 6,4 la cul, pregătirii cadrelor vor da posi niul social-cultural vor fi susţinute ei de investiţii prin reducerea faze
1. — Verificarea legalităţii ale sporire a producţiei materiale; au «ută fată de 1966 a producţiei glo bilitatea intensificării şi modernizării printr-un volum de investiţii, din lor de proiectare şi sporirea compe
gerii deputaţilor in locurile va continuat transformările în structura prelucrării superioare a materiilor pri bale va fi obţinută, în continuare, activităţii de informaţie economică, fondurile statului, în sumă de 52 tenţelor in ce priveşte aprobarea do
me, folosirii cît mai judicioase a ca
cante din circumscripţiile electo producţiei şi procesul de creştere nu pacităţilor de producţie şi a forţei de prin valorificarea pe o treaptă supe de modelare a proceselor economice, miliarde lei, cu aproape 17 la sută cumentaţiilor. Potrivit metodologiei
rale nr. 15 Ocna Şugalag. regiunea merică şi calitativă a forţei de mun muncă, creşterii productivităţii mun rioară a materiei prime, mai ales pe de calcul şi gestiune. mai mare decît cel realizat în 1966 şi în vigoare. în actualul cincinal ar
Maramureş, nr. 10 Tei, oraşul că; s-a ridicat productivitatea muncii cii si sporirii eficienţei economice în seama sporirii producţiei de plăci fi- Subliniind importanta bunei desfă aproximativ egal cu cel din cursul urma să fie supuse avizării organe
brolemnoase si de mobilă, precum si
Bucureşti, nr. 1 Oradea-nord, re sociale şi s-au îmbunătăţit condiţi toate domeniile. prin utilizarea integrală a lemnului şurări a aprovizionării tehnico-mate- primului cincinal. Se ajunge astfel la lor centrale şi aprobării Consiliului
ile de viată ale poporului; s-au inten
giunea Crîşana. sificat şi diversificat relaţiile econo In continuare, vorbitorul a înfăţi provenit din doborîturile de vînt. riale, vorbitorul a arătat că planul pe cea mai mare creştere anuală din de Miniştri peste 2 000 de documen
2. — Proiectul de lege pentru mice externe ale tării. şat activitatea desfăşurată de Între anul 1967 asigură cantităţile de ma cincinalul actual. . taţii de investiţii; prin lărgirea com
adoptarea planului de stat al eco prinderi, ministere, celelalte organe O dată cu dezvoltarea în ritmuri terii prime si materiole potrivit sar In toate ramurile sl îndeosebi in petenţei ministerelor, numărul aces
nomiei naţionale pe anul 1967. Elementul distinctiv al acestui bi centrale şi C.S.P., precum si de bri susţinute a ramurilor de bază pentru cinilor de producţie, precum şi sto industrie este In plină desfăşurare tora se va reduce la aproximativ o
3. — Proieclul de lege pentru lanţ constă în faptul că sarcinile de găzi alcătuite din specialişti si acti reproducţia lărgită, proiectul planu curile necesare conform normative sau începe construirea unor obiec treime. De asemenea, se are in ve
adoptarea bugetului de stat pe plan au fost depăşite atît in Industrie, vişti de partid un scopul găsirii de> lui de stat .prevede accelerarea rit-, lo r' în'vigbare! Cii toate că situaţia tive mari, care au un rol determi dere simplificarea elaborării proiec
telor şi reducerea numărului de faze
mulul în industria bunurilor de con
anul 1967. cit şi In agricultură. Toate ministere noi căi şi mijloace pentru asigurarea sum. nivelul producţiei trebuind să stocurilor se prevede a fi mai bună nant pentru dezvoltarea economiei prin înlăturarea proiectelor de an
le şi regiunile ţării, aproape toate În
4. — Proiectul de lege privind treprinderile au realizat producţia In unul ritm înalt de creştere a produc fie In anul viitor cu peste 12 la sută decit in anul 1966, in special în in naţionale in întreaga perioadă a cin samblu, care consumă peste 7 m ili
pensiile de asigurări sociale de dustrială planilicată; nivelul acesteia ţiei şi obţinerea unei eficiente eco mai mare decît in 1966 Deşi creşte dustria uşoară si industria construc cinalului. Anul viitor trebuie să in oane ore efective de proiectare, ceea
stat şi pensia suplimentară. a depăşit cu aproape 2 la sută preve nomice superioare în anul viitor. rea prevăzută este mai intensă decit ţiilor. totuşi la unele materiale im tre în producţie primul grup de 315 ce echivalează cu munca pe un an a
5. — Proiectul de lege cu pri derile din planul cincinal si s-a reali Conducerea de partid şi de stat a in trecut, totuşi, producţia bunurilor portante stocurile n-au putut fi îm Mw al centralei termoelectrice de la 3000 de proiectanţi. Toate acestea nu
vire Ia alegerea deputaţilor în zat un rilm anual de creştere de 11,5 orientat şi îndrumat lucrările de îm de consum rămîne în urmă fată de bunătăţite. De aceea, se impun or Craiova şi instalaţia de cracare catali numai că nu diminuează, ci, dimpo
tică de 1.1 milioane tone/an de la ra
Marea Adunare Naţională şi in la sută. Esenţial este că 38 la sută bunătăţire a planului pe anul 1967, cerinţele descinde ale populaţiei, ganizarea opertivă si eficientă, în fie finăria Brazi. Continuă construcţia trivă, amplifică răspunderea celor
sfaturile populare. din depăşirea cu peste 3 miliarde lei care au fost apoi examinate pe larg ceea ce ne obligă să căutăm mijloace care întreprindere, a aprovizionării si noii oţelârii dîn cadrul Combinatului chemaţi să exercite un control rigu
la plenara CC. al P.C R. şi sint su
6. — Proiectele de legi pentru a planului se obţine la energia electri- puse astăzi dezbaterii Marii Adunări suplimentare de a o spori. desfacerii, reducerea normelor de con de la Calaţi, care urmează să dea la ros asupra repartizării şi eficienţei
sum, lichidarea stocurilor supranorma-
aprobarea decretelor cu piliere de că, în metalurgie, construcţia de ina- Naţionale. Subliniind necesitatea creşterii a- tive, gospodărirea judicioasă o ma sfirşitul planului cincinal o treime din fondurilor de investiţii.
lege emise de către Consiliul dc | şini şi industria chimică, adică în ra Acest ,mod de a chibzui şi de a portului cercetării ştiinţifice proprii si terialelor repartizate prin plan. întreaga producţie de otel a ţării, şi In continuare, ocupindu-se de pro
Stat de la ultima sesiune a Marii murile determinante. importanta deosebită pe care partidul intră într-o fază decisivă lucrările la blema dezvoltării legăturilor comer
Adunări Naţionale. ■ Vorbitorul a subliniat că se Snre- hotărî asupra problemelor importan si guvernul o acordă acestei activi Tovarăşi, noul laminor bluming de 3 milioane ciale externe, vorbitorul a spus: Pla
te ale dezvoltării economiei naţio
7. — Modificări în componenţa B gistrează creşteri importante, mult nale constituie o nouă si puternică tăţi. vorbitorul a arătat că peste 80 tone de la Hunedoara. încep lucră nul pe 1967 prevede creşterea volu
unor comisii permanente ale Ma superioare mediei pe ansamblul in expresie a aplicării consecvente a la sută din problemele si temele pla In agricultură, proieclul de lege rile de construire a fabricii de auto mului comerţului exterior cu aproa
rii Adunări Naţionale. sa dustrieî, la o serie de produse ale principiului muncii colective, a nificate vizează domeniile legate di privind planul pe anul 1967 prevede turisme şi se deschide şantierul fa pe 20 la sulă faţă de anul acesta.
La primul punct al ordine! de ■ industriei grele, uşoare si alimentare, profundului democratism care guver rect de producţia materială. o producţie globală cu 1,7 miliarde bricii de osii montate cu roti mono Schimburile comerciale cu ţările so
zi. deputatul Demoslene Botez, că anul acesta a început producţia nează viata politică, economică şi so Eforturile pe care le face statul de lei mai mare decît limita superi bloc. Sînt în plină construcţie cele cialiste vor deţine, in continuare,
preşedintele comisiei de validare, g unor tipuri noi de maşini-unelte de ciala a ţării noastre. pentru amplificarea cercetărilor ştiin oară stabilită in planul cincinal pen două uzine de îngrăşăminte cu o ca ponderea principală; concomitent, se
lărgesc relaţiile economice cu toate
a prezentat raportul comisiei. ■ tehnicitate ridicată şi s-a încheiat Ceea ce caracterizează planul pe fi ţifice îşi găsesc expresia în faptul că tru anul respectiv. pacitate de cile 300 000 tone de amo statele, indiferent de orînduirea lor
Marea Adunare Naţională a va pregătirea tehnică a fabricaţiei unui nul 1967 este iaptul că el prevede planul pe 1967 prevede sporirea cu Potrivit orientării date de Congre niac pe an şi lucrările de pe platfor social-politicâ. Efortul valutar din ce
lidat cu unanimitate de voturi, n mare număr de maşini care urmează creşteri mal mari decît cele cuprinse peste 55 la sută a investiţiilor desti sul al IX-lea al partidului, în anul ma Piteşti, obiectiv de bază al indus în ce mai mare necesar pentru acope
triei petrochimice româneşti.
mandatul deputatului Vaier Ga- ® să fie produse în anul viitor. Aceasta în cincinal. nate lărgirii bazei materiale a cer viitor se alocă, în continuare, sume rirea importului reclamă o exami
brian, ales In circumscripţia elec Ilustrează creşterea contribuţiei indus- Urmînd cu consecvenţă orientarea cetării. Pentru a obţine cele mai importante pentru dotarea agricultu In anul viitor începe, de asemenea, sau nare atentă, plină de discernămînt a
torală nr. 15 Ocna Şugatag, regiu R triei noastre la înfăptuirea progresu- dată de Congresul al IX-lea al parti bune rezultate în cercetarea ştiinţi rii cu tractoare şi maşini agricole, lu sînt în plină execuţie construcţia ce cererilor, examinare care să porneas
nea Maramureş, mandatul deputa ■ lui tehnic în economia naţională. dului, de continuare în ritm susţi fică, este necesar să fie evitată dis crări de hidroamelioraţii, dezvoltarea lor mai mari uzine din industria bu că în primul rînd de la luarea în
tului Mîron Nieolescu, ales în cir In agricultură producţia globală nut a industrializării ţării, planul pe persarea mijloacelor, forţele să fie creşterii animalelor, credite pentru nurilor de consum: tesătoria de mă considerare a tuturor posibilităţilor
cumscripţia electorală nr. 10 Tei, este cu 7,2 la sută mal mare decît anul viitor stabileşte creşterea pro concentrate spre teme care se pot cooperativele agricole de producţie tase laşi cu o capacitate finală de 20 interne.
oraşul Bucureşti, şi mandatul de prevederile planului, iar cantitatea de ducţiei Industriale faţă de 1966, cu finaliza în creşterea volumului si a si altele. Retine atenţia în mod deo de milioane de metri pătrati pe an, Realizarea ireproşabilă a sarcinilor
putatului Pompiliu Macovei, ales cereale a atins circa 13,8 milioane de 11,3 la sută. Merită să fie relevat fap calităţii producţiei, în reducerea im- sebit volumul mare de lucrări de iri filatura Olteniţa cu 200.000 de fuse, de livrare a mărfurilor pentru ex
trei fabrici de zahăr avind fiecare o
în circumscripţia electorală nr. I | tone, cea mal mare producţie din isto tul că pe primii 2 ani ai cincinalului, porturilor, producerea de înlocuitori, gaţii prevăzut — peste 150000 de capacitate zilnică de prelucrare de port constituie, în continuare, un
Oradea-nord, regiunea Crişana. ria ţării. S-au obţinut peste plan 1,7 ritmul mediu de sporire a producţiei într-o productivitate înaltă si costuri hectare. In această acţiune un rol im obiectiv central al activităţii econo
milioane tone de cereale si s-a de- reduse, intr-o eficientă tot mai ridica portant îl au cooperativele agricole, 3 000 tone şi fabrica de ulei de floa
Trecîndu-se la punctul doi al or- g păşit, de asemenea, producţia prevă industriale va fi de 11,4 la sută, depă tă a întregii activităţi economice. rea-soarelui si soia care va prelucra mice. In acest scop, prezintă o deo
dinei de zî. deputatul Maxim Ber zută la floarea-soarelui, sfeclă de za- şind astfel ritmul de 10,9 Ia sută pre care îşi propun să amenajeze, cu 550 tone de seminţe pe zi. sebită însemnătate asimilarea la timp
mijloace proprii şi din surse locale
ghianu. preşedintele Comitetului zăr. cartofi. Programul de amenajări văzut iniţial pentru această perioadă. ★ Aşa cum a subliniat tovarăşul a produselor noî, ridicarea perma
de Stat al Planificării, a prezentat jg pentru irigaţii din acest an a fost de Volumul producţiei industriale globa Prevederile planului pe 1967 in do de apă. peste 100 000 de hectare. E- Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea sa nentă a calităţii mărfurilor la nive
pe care statul,
forturile însemnate
expunerea la proiectul de lege păşit cu 29 000 de hectare, la aceasta le urmează să ajungă în anul 1967 la meniul industriei sint pe deplin rea precum şi cooperativele le fac pentru la recenta plenară a C.C. al P. C. R., lul celor mai bune realizări din alte
pentru adoptarea planului de stat aducînd o contribuţie esenţială coo- o valoare de 209,6 miliarde lei, cu liste. Pentru a le înfăptui este nevoie, extinderea suprafeţelor irigate soli Îmbunătăţirea substanţială a activi ţări şi respectarea riguroasă a con
al economiei naţionale pe anul | perativele de producţie. Rezultate bu circa 2 miliarde lei mai mult decît în primul rînd, să se asigure folosi cită din partea fiecărei unităţi agri tăţii io domeniul investiţiilor consti diţiilor contractuale.
1967. ne s-au obţinut si în creşterea şepte- prevederile iniţiale din planul cinci rea mereu mai intensivă a fondurilor cole o intensă preocupare pentru fo tuie o sarcină de prim ordin a pla
fixe şi In general a potenţialului de
In continuare, deputatul Aurel lui ui şî a producţiei animaliere, nal. producţie al fiecărei ramuri şţ între losirea completă şi eficientă a aces nului pe anul 1967. Trebuie avut în Tovarăşi,
Vi joii. ministrul finanţelor, a pre B Volumul de Investiţii realizat pînă Pentru a menţine avansul energe prinderi. tora, precum si asigurarea din timp vedere că în proiectare, în organiza Volumul sporii al activităţii econo
zentat expunerea la proiectul' de la sfirsitul acestui an va fi cu 4 mi tic necesar dezvoltării economiei, Există condiţii pentru a obţine re a tuturor condiţiilor de exploatare a rea şi desfăşurarea lucrărilor pe şan mice in anul 1967, eforturile deose
lege pentru adoptarea Bugetului ni li arde lei mai mare decît în 1965, ceea producţia de energie electrică ur zultate tot mai bune în creşterea pro sistemelor de irigaţii. Ca si în anii tiere există încă unele neajunsuri. bite ce se cer pentru îndeplinirea
de stat pe anul 1967. B ce aduce o nouă si însemnată contri mează să crească în 1967 cu 600 mi ducţiei si ridicarea calităţii produse precedenţi, planul de stat pe 1967 si In acest an, din planul de investiţii amplului program de investiţii im
lioane kWh peste nivelul prevăzut
După închiderea şedinţei de di buţie la dezvoltarea forţelor de pro-, pentru anul viitor in planul cincinal lor, în organizarea ştiinţifică a mun tuează producţia de cereale şi In spe nu s-au realizat circa 2 miliarde de pun o preocupare susţinută pentru
mineaţă, s-au întrunit în şedinţe m iluclie, Ia dotarea tehnică a eeono- şi cu 3,8 miliarde kWh faţă de anul cii, sporirea productivităţii si reduce cial de grîu si porumb în centrul pre lei, au întîrziat punerile în funcţiu gospodărirea cu maximum de efi
de lucru comisiile permanente ale ■ miei. Au intrat în funcţiune Hidro 1966. rea cheltuielilor de producţie. Expe ocupărilor, urmărindu-se totodată dez ne la unele lucrări importante, iar o
Marii Adunări Naţionale. centrala de pe Argeş, Uzina metalur- rienţa a demonstrat că atunci cînd voltarea plantelor tehnice. In special serie de capacităţi intrate in pro cienţă a resurselor materiale şi bă
a gicâ Bucureşti si Uzina de cupru din In industria metalurgică, volumul a celor care ocupă suprafeţe relativ ducţie nu au atins parametrii proiec neşti, practicarea unui regim strict
In şedmta de după-a miază, de “ Baia Mare — două din obiectivele e- producţiei va fi cu peste 150 milioa se manifestă iniţiativă în utilizarea mici. ca ricin, in, cînepă ş.a., dar care taţi.
putatul Manea Mănescu. preşedin senţiale ale metalurgiei — Combina ne lei, superior celui avut în vedere fondurilor fixe şi circulante, cînd se au importantă pentru economia naţio de econotnii. Sarcina de reducere a
tele Comisiei economico-financia- şi tul de celuloză si hîrtie-Dej, instala la elaborarea cincinalului. Producţia analizează cu spirit de răspundere fo nală. Se prevede, de asemenea, creş Un prim element care condiţio preţului de cost, înscrisă în planul
re. a prezentat raportul acestei şi tia de solventare a motorinei de la de otel va creste la 4.025.000 tone. losirea spatiilor, gradul de încărcare terea însemnată a producţiei de legu nează direct ritm ul realizării planu de stat pe anul viitor, trebuie con
comisii cu privire la proiectele de Rafinăria din oraşul Gheorghe Gheor- nivel prevăzut în cincinal pentru a- a utilajelor, organizarea fluxului teh me prin extinderea culturilor irigate lui de investiţii este elaborarea în siderată minimală.
timp util şi în condiţii corespunză
legi pentru adoptarea planului şi ghiu-Dej, Fabrica integrată de lină nul respectiv, si sint create prin plan nologic apar noî şi noi rezerve. Ase 51 continuarea construirii de sere. toare de calitate a documentaţiei teh Un accent deosebit este necesar sâ
bugetului de stat pe anul 1967. S Constanta Totodată, au fost dezvolta condiţiile materiale necesare pentru o menea rezerve există in toate ramu Programul de dezvoltare a viticultu nice. Funcţia economică a activităţii
A început apoi discuţia genera te si modernizate un număr important eventuală depăşire. La oţeluri aliate, rile, iar valorificarea lor constituie rii şi pomiculturii urmează să se rea de proiectare trebuie să se manifeste fie pus pe reducerea cheltuielilor de
una dintre sarcinile de cea mai stric
lă asupra celor două proiecte de B de capacităţi de producţie din indus producţia va fi în anul viitor cu pes tă actualitate. Sînt încă multe Între lizeze în ritmul stabilit de planul cin şi în creşterea eficienţei investiţiilor. producţie şi, in primul rînd, a con
legi. Au luat cuvîntul deputafii tria energiei electrice, construcţiilor te 27.000 tone mai mare decît in 1966. prinderi unde utilajele se folosesc cinal. Este necesar să fie înlăturată tendin sumurilor dc materii prime, mate
Dumitru Popa. membru supleant al de maşini, chimiei si industria uşoară In metalurgia neferoasă producţia de nesatisfăcător. Intr-o serie de cazuri, In domeniul zootehniei, producţia ţa criticată de conducerea partidului riale, combustibil şi energie. Este în
Comitetului Executiv al CC al Ca o consecinţă firească a avîntu- zinc va fi mai mare faţă de prevede normele de muncă nu reflectă înzes de furaje din acest an şi cea prevă de a se proiecta construcţii supradi temeiată critica adusă Comitetului
PCR, prîm-secretar al Comitetu 1 ui economiei naţionale, volumul rile cincinalului, iar cea de aluminiu, trarea tehnică. Un loc principal în ac zută pentru anul viitor creează con mensionate, de a se prevedea consu
lui orăşenesc Bucureşti al P.C R, schimburilor comerciale externe a plumb $i cupru se va situa la nive tivitatea întreprinderilor şi ministere diţii favorabile creşterii animalelor muri ridicate de fier beton, de cons de Stat al Planificării la recenta
loan Stanaliev, directorul general | sporit faţă de anul precedent cu 12 lele fixate iniţial. lor trebuie să-l ocupe folosirea cît Atenţia principală se cere îndreptată trucţii metalice şi cherestea, care plenară a C.C, al P.CR. cu privire
al Uzinelor „Industria sîrmii'* din la sută şi se situează peste nivelul Producţia industriei construcţiilor mai raţională a forţei^ de muncă, do spre folosirea cît maî raţională a fu scumpesc nejustificat lucrările de in la faptul că a existat o preocupare
Cimpia Tui'ziî. Gherghina Cojoca- prevăzut în planul cincinal. de maşini va creşte cu 11,7 la sută meniu in care sînt încă rezerve în rajelor. Gospodăriile agricole de stat vestiţii. Alegerea cu înalt simţ de răs insuficienlâ pentru analizarea cau
ru, preşedintele cooperativei agri B In anul 1966 s-au obţinut unele re faţă de 1966 si va permite, prin struc semnate. trebuie să manifeste o grijă sporită pundere a tehnologiilor rămîne, de
cole de producţie din comuna Cu- zultate bune în ceea ce priveşte creş- tura si proporţiile ei. acoperirea în pentru ca în complexele de tip indus asemenea, o problemă de mare im zelor care determină un nivel ridi
za Vodă. regiunea Bucureşti. Petre _ terea eficientei în întreaga economie condiţii mai bune a nevoilor interne Planul pe anul viitor prevede creş trial să se realizeze producţia şi pre portanţă. cat al cheltuielilor materiale Va
Duminică, prim-secreLar al Comi B naţională. Productivitatea muncii în şi de export. Se va continua şi inten terea productivităţii muncii în indus ţul de cost prevăzute. Toate aceste Realizarea unor obiective de mări trebui ca. împreună cu cadre de
tetului regional Argeş al P.CR, industrie a sporit cu aproximativ 8 sifica acţiunea de asimilare a noi ti tria republicană cu 7,6 la .sută fală măsuri, precum si sprijinul ce ur mea celor prevăzute în programul de specialişti din celelalte organe cen
de 1966 urmînd să se realizeze astfel
Gheorghe Neculau, directorul _ la sulă, prevederile planului fiind de- puri de maşini, utilaje, instalaţii, pie o depăşire a sarcinii stabilite în cin mează a fi acordat membrilor coope investiţii pe anul 1967 ridică proble trale de sinteză, cu oameni de ştiin
Combinatului de celuloză şi hirtie B păşite de către toate ministerele. De se de schimb. Se impune un efort cinal pentru anul 1967. Rezervele mari ratori şi producătorilor individuali me deosebite privind munca pe şan
din Brăila. Ion ÎYIărcuş, preşedin asemenea, s-a îndeplinit şi depăşit susţinut pentru dezvoltarea capacită care există in întreprinderile noastre pentru sporirea efectivelor de anima tiere. De aceea, se impun organiza ţă, sâ studiem cu toată temeinicia
tele Comitetului executiv al Sfa sarcina de reducere a preţului de cost ţilor de proiectare şi de pregătire teh în organizarea producţiei, faptul că le si în special de păsări, vor asi rea şantierelor după metode ştiinţi căile de reducere a chel tu iei i lor ma
tului popular al regiunii Braşov, B si s-a realizat un volum de acumulări nică a fabricării prototipurilor, pen productivitatea muncii este cu mult gura o creştere însemnată a produc fice, precum şi desiăşurarea ritmică teriale de producţie.
David Lazăr, prim-secietar al Co la bugetul statului mai mare decît cel tru intensificarea ritmului de asimi sub nivelul atins în ţările avansate ţiei de carne şi lapte. a lucrărilor. U ltim ii ani au scos în In ansambul preocupărilor pen
mitetului orăşenesc Petroşani al . stabilit. Exprimind sintetic ritmul in lare a produselor. Analiza profundă din punct de vedere industrial ne* în In continuare, vorbitorul a relevat evidenţă neajunsuri serioase, in a-
PC.R, Nicolae Giosan, preşedinte ii tens de creştere a producţiei mate a fenomenelor negative existente în dreptăţesc să considerăm că sarcina că volumul de mărfuri transportate ceastâ privinţă. Analiza experienţei tru scăderea consumurilor de materii
le Consiliului Superior al Agricul riale $i eficienta acesteia, venitul unele sectoare ale industriei construc prevăzută in planul pe 1967 la acest urmează să crească cu circa 3 mili pozitive, ca şi a rezervelor existente, prime şi materiale, un loc special
turii, Emil Oniga, directorul ge «1 naţional a sporit faţă de anul trecut ţiilor de maşini, făcută la Plenara indicator este minimală. Încă din pri oane tone peste cifrele din planul cin trebuie sâ-1 ocupe economia de me
neral al Uzinelor „Tractorul" din ■ cu circa 7 la sulă. CC. al P.C.R., trebuie să mobilizeze mele luni ale anului viitor trebuie să cinal, sporul obţinîndu-se cu mijloa arată că este necesar şl pe deplin po tal. Deşi normele consumului de
Braşov, Szabo Emeric, directorul Veniturile băneşti obţinute de popu- pe toii factorii de răspundere pentru identificăm rezervele existente şi să cele de transport prevăzute iniţial. sibil ca in primul trimestru să se metal au scăzut la multe produse, ele
a acţiona ferm în vederea creşterii
gospodăriei agricole de stat dîn | latie din sectorul socialist s-au mărit trecem neîntîrziat la aplicarea unor Planul îndreaptă, în continuare, efor realizeze 20-25 la sută din volumul
comuna Valea lui Mihai, "regiunea nivelului calitativ al instalaţiilor şi a măsuri concrete în fiecare întreprin turile principale spre modernizarea anual de investiţii. se menţin totuşi ridicate şi, uneori,
Crisana. în acest an cu aproape 9 miliarde lei ponderii produselor complexe si de dere, îneît productivitatea muncii să transporturilor feroviare prin dotarea chiar aşa mari cum sînt, se depâ-
mecanică fină. Vom putea reduce
Lucrările sesiunii continuă. n fată de 1965, iar salariul real cu a- astfel importul unor asemenea maşini, corespundă condiţiilor create tn eco cu un număr însemnat de vagoane de O problemă a planului de investi
(Agerpres) ■ proxiraaliv 5,7 la sută Se depăşeşte utilaje, instalaţii şi in acelaşi timp nomia noasfră, eforturilor făcute de mare capacitate si în primul rînd prin ţii, care a fost pusă mereu în atenţie (Cootiouare în pag. a 2-a)
înzestrarea cu locomotive Diesel si
şi îşî păstrează actualitatea, este res