Page 9 - Drumul_socialismului_1966_12

A
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
VIZITA IN TARA NOASTRA

PAGINA 3 A TOVARĂŞULUI I0SIP BROZ TITO

Vineri dimineaţa, tovarăşul losip lui regional dc partid Crişana, Traian
Broz Tlto şi ceilalţi oaspeţi Iugo­ Cîrbă, membru supleant al C.C, al
slavi, aflaţi In vizită în tara noastră, P.C.R., preşedintele Comitetului exe­
împreună
tovarăşii
Nicolae
cu
DIN VIATA Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi cutiv al Sfatului popular regional
Crişana, ,de reprezentant! al .organe­
ceilalţi conducători de partid şl de lor locale de partid şl de stat.
stat români, au participat la o vină- La trecerea prin gara Oradea, con­
toare, organizată In regiunea Crişana. ducătorii de partid şi de stat Iugo­
E C O N O M IC A Oaspeţii au fosMntimplnatl de to­ slavi şi români au fost salutaţi cu
varăşii Teodor Haş, membru al C.C. deosebită căldură de numeroşi locui­
al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­ tori ai oraşului.
A REGIUNII Continuarea convorbirilor româno-iugoslave

Vineri • după-amtază au continuat nescu şi. Aurel MălnăŞân, ambasado­
convorbirile intre tovarăşii Nicolae rul României la Belgrad.
Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Din partea Iugoslavă au participat
tovarăşul losip Broz Tito. tovarăşii Mialko Todorovici, Marko
L O C U L D E După 11 luni în întrecerea socialistă tovarăşii. Emil. Bodnâraş, Paul Nicu- Nlkezici,, Kiro Gligorov şl lakşa Pe-
Din partea .română _au„ participat
ambasadorul 1 Iugoslaviei
la
trict,
lescu-Mîzil, Iosif Banc. Corneliu Mă- Bucureşti.
Î N T Î L N I R E B I L A N Ţ B O G A T

ACŢIUNILE COMUNE Plecarea delegaţiei de partid
şi guvernamentale
Cele 11 luni de activitate care s-au scurs din acest an au
Intr-o permanentă colaborare cu rilor în sporirea producţiei la hec­ fost încheiate de către siderurgiştii din Hunedoara şl Câlan
consiliile agricole, uniunile coopera­ tar şi animaliere fn mod deosebit, cu un bilanţ rodnic. In perioada respectivă ei au produs peste din Guineea
tiste îşi îndeplinesc cu străduinţă atenţia a fost îndreptată spre acele prevederile planului 24.000 tone fontă şi 24 100 tone oţel, pre­
sarcinile încredinţate. Peste tot, aces­ cooperative agricole care în anii tre­ cum şi Importante cantităţi de alte produse siderurgice. La
te două organe agricole pot fi întîl- cuţi obţineau rezultate sub posibili­ toate acestea se mai poate adăuga faptul că în 10 luni au rea­
nite în multe acţiuni comune, oare tăţi. Drept urmare, în unităţi ca cele lizat economii suplimentare la preţul de cost care de­ Vineri dimineaţa a părăsit Capita­ bine a poporului guineez a cunoscut
dau dinamism muncii desfăşurate din Vinţul de Jos, Totoi, Stremţ etc. la delegaţia de partid şi. guvernamen­ noi afirmări prin participarea, în a-
pentru sporirea producţiei vegetale a fost extins sistemul retribuţiei su­ păşesc de două ori şi jumătate angajamentul luat la începu­ tală a Republicii Guineea, condusă de cest an, a unei delegaţii' de partid
şi animaliere. Cu cît colaborarea din­ plimentare in toate sectoarele de ac­ tul anului. Diakite! Moussa, membru al Biroului şi guvernamentale române la sărbă­
tre consiliile agricole şi uniunile co­ tivitate. Politic National al Partidului Demo­ torirea zilei independentei naţionale
operatiste este mai strînsă, cu atît In prezent, se poate spune că în cratic din Guineea, ministrul comer­ a Guineei, prin, sprijinul, acordat în
şi rezultatele din unităţi sînt mal majoritatea cooperativelor agricole ţului exterior şi al băncilor, care formarea noilor cadre necesare eco­
bune. munca de organizare şi conducere a Minerii din Valea Jiului şi masivul Poiana Ruscă au des­ ne-a vizitat tara la invitaţia Comite­ nomiei şi culturii, prin ajutorul dat
In acest sens, Comitetul raional de producţiei s-a îmbunătăţit substan­ făşurat anul acesta o întrecere însufleţită pentru îndeplinirea tului . Central al Partidului Comunist de specialişti români care lucreazâ
partid Alba a îndrumat şl sprijinit ţial, .lucru .dovedit' şi de faptul că a- şi depăşirea sarcinilor de plan. Munca lor entuziastă a fost Român şi a guvernului Republicii So­ in şcolile, dispensarele, imprimeriile
cele două organe locale de conducere proape toate lucrările agricole s-au împletită cu numeroase măsuri tehnico-organizatorice, creş­ cialiste România. din Guineea. '
şi îndrumare a cooperativelor agri­ efectuat la timp şi de calitate, ceea terea gradului de mecanizare a operaţiunilor din subteran, La plecare, pe aeroportul Bâneasa, Tovarăşul Chlvu Stoica sublinia, în
cole pentru a-şi aduce o contribuţie ce a condus la obţinerea* unbr pro- introducerea-unor noi metode şi procedee de extracţie din delegaţia a fost condusă de Petre Bla- toastul rostit la dineul oferit în cin­
sporită la consoli- ^ d u c ţ i i sporite la i ce în ce mai productive, aşa încît, acum, la sfirşîtul celei de-a jovici, membru supleant al Comite­ stea oaspeţilor că vizita lor în Româ­
darea economico- . hectar La cultura . 11-a luni de activitate, pot raporta că au înscris pe grafi­ tului Executiv al C.C. a) P.C.R., vice­ nia demonstrează în mod elocvent
orgamzatoricâ a u- cele întrecerii socialiste 47.000 tone cărbune şi 39.800 tone mi­ preşedinte al Consiliului de Miniştri. sentimentele de prietenie nutrite re­
nitâţilor. Astfel, Din activitatea consiliilor nereu de fier extrase în afara prevederilor planului. Gheorghe Cioară, membru al C.C. al ciproc de popoarele român şi guineez,
încă de la în fiin ­ ion a fost în acest P.C.R., ministrul comerţului exterior, bunele relaţii statornicite între parti­
ţarea sa, Uniunea agricole şi a uniunilor an de - peste 1.750 Nicolae Giosan, membru al C.C. al dele şi ţările noastre, constituind în
raională Alba a kg. la.hectar. .Im u­ P.CR., preşedintele Consiliului Supe­ acelaşi timp o expresie a dorinţei lor
cooperativelor a- cooperatiste nele cooperative a- rior al Agriculturii, Gheorghe Vasi- de a se cunoaşte cit mal bine, a nă­
gricole a căutat să gricdle ca cele din O contribuţie preţioasă la îmbogăţirea realizărilor obţi­ llchi. membru al CC. al P.C.R., pre­ zuinţei comune de pace, libertate şi
lărgească colabora- ^ m Galdo de Jos, nute pe ansamblul regiunii au adus şl constructorii de locu­ şedintele UCECOM, Nicolae Toader colaborare internaţională.
rea cu consiliul agricol raional, să-şi Alba Iulia, Miceşti şi altele produc­ inţe de la Trustul regional Hunedoara. De la începutul anu­ şl Constantin Vasiliu, adjuncţi de şefi Cu acelaşi prilej, conducătorul de­
însuşească.sarcinile..impuse, de per­ ţia de grîu la hectar a ajun: la 2200- lui şi - pînă în prezent ei au construit şi dat în folosinţă de secţii la C.C. al P.C.R., Vasile legaţiei guineeze, Diakite Moussa,
spectiva dezvoltării agriculturii raio­ 2413 kg. De asemenea, la Totoi, Oar­ 2.490 apartamente în blocuri spaţioase şi confortabile, precum Gliga, adjunct al ministrului afaceri­ mulţumind pentru ospitalitatea prie­
şl 13 obiective social-.culturale.
nului. In planurile' de muncă au.fost da de Jos,"Mihalţ-etc,• unde lucrările lor externe, şl de alte persoane oli- tenească de care oaspeţii guineezi
cuprinse acele obiective spre rezolva­ de întreţinere, la porumb s-au făcut Numai în cursul ^acestei săptămîni la Petrila şi Vulcan, ciale. s-au bucurat in tara noastră, remarca
rea cărora şi-a îndreptat' atenţia şi la timp şi de calitate, s-a obţinut o şl-au primit'Tocatarii 136 apartamente noi. In prezent sînt ★ puternica impresie pe care le-au fă-
consiliul agricol. producţie medie de 3000-4000 kg ştiu- gata pregătite pehtru; a fi recepţionate alte 80 apartamente De opt ani, de cind şi-a cîştigat in­ cut-o realităţile României de azi şi
leţi Ta. hectar. în oraşul Deva şi 192 în localităţile din Valea Jiului. oamenii săi.
In domeniul irigaţiilor, spre exem­ dependenta naţională, poporul gui-
plu, s-au analizat.în^comun posibili­ In agricultura raionului .zootehnia neez duce o luptă neobosită pentru Vizita delegaţiei dc partid şl gu­
tăţile reale' existente în fiecare uni­ ocupă un loc in^portant. -Creşterea lichidarea urmărilor nefaste ale colo­ vernamentale a Republicii Guineea a
tate. Cu acest prilej s-au-făcut valo­ ponderii acesteia în ansamblul acti- ! nialismului, pentru a-şi făuri o tară prilejuit încheierea între cele două
roase propuneri, iar după,ce.s-a gă­ vilâţii economice a cooperativelor a In ultimii ani constructorii de maşini-unelte şi de uz prosperă. Preocuparea Partidului De­ ţări a unor acorduri şi contracte.
sit o soluţie comună s-a trecut la preocupat şi preocupă deopotrivă a- casnic:din Cugir,s-au;afirmat tot mai mult pe plan naţional mocratic şl a guvernului din Guineei Tratativele, purtate în spiritul
realizarea sarcinilor prevăzute. Aşa tît consiliul agricol, cît şi uniunea şi internaţio/ral cu.produsele lor de calitate, la nivelul teh­ de a Înfăptui aceste năzuinţe îşi gă­ prietenesc şi de înţelegere reciprocă,
s-a ajuns ca suprafaţa stabilită pen- cooperatistă. Dovadă sînt măsurile nicii mondiale, aşa incit aceste produse sint astăzi mult seşte expresie in progresele înregis­ care caracterizează relaţiile dintre
tru irigat să fie depăşită.' In acest comune întreprinse pentru îmbună­ apreciate atît în .ţară ,■ cît şi peste hotare. In cele 11 luni ale trate pe calea industrializării tării, cele două ţări şl popoare şi încheiate
scop merită*evidenţiată acţiunea in- tăţirea muncii în zootehnie. In urma anului .în curs au'fost exportate în diferite ţări ale lumii în noile posibilităţi create pentru va­ cu semnarea documentelor amintite,
tercooperatistâ iniţiată pentru efec­ studierii atente a felului în care se — U.R.S.S., R P. Chineză, R.S. Cehoslovacă, R.D. Vietnam, lorificarea bogăţiilor de care astăzi marchează o nouă contribuţie Ia dez­
tuarea unor lucrări necesare extin­ asigură creşterea efectivului' de ani­ R.P. Ungară, RSF. Jugoslavia, Italia, Japonia, Danemarca, dispune poporul gulneez: rezerve în­ voltarea multilaterală a cooperării
derii inîgaţiilor la cooperativele a- male în cooperative şi a productivi­ Belgia, Elveţia, Suedia, Finlanda şi în alte ţări — peste 140 semnate de minereu de fier şi bau­ dintre Republica Socialistă România
gricole din Şard şi Miceşti. Tot pe tăţii acestora, s-a constatat că mai bucăţi maşini-unelte, 1300 bucăţi maşini de cusut şl peste xită, mari posibilităţi hidroenerge­ şi Republica Guineea.
această linie trebuie spus că prin mă­ erau încă unele deficienţe. Experi­ 8000 diferite tipuri maşini de spălat rufe. Vagonetarul Ioan Armeaşu, de Ia tice, tructe exotice etc, ŞTEFAN BRATU
suri comune, uniunea cooperatistă enţa bună nu era suficient cunoscu­ mina Uricani, îşi aşteaptă ortacii pen­ redactor la Agerpres
şi consiliul agricol au ajutat unităţile tă, iar principiul cointeresării mate­ Profunda simpatie şl solidaritate
în procurarea de aspersoare şl alte riale nu se aplica în toate coopera­ tru a face împreună drumul pînă In frăţească cu care poporul nostru a
utilaje. tivele. Existau deficiente în ţinerea abataj. urmărit şl urmăreşte lupta pentru mai
evidenţei şi ridicarea de construcţii
De asemenea, tot pe linia colabo­ corespunzătoare. Pornind de la cu­
rării, a întreprinderii de acţiuni co noaşterea acestor neajunsuri, uniu­ 150 de ani de la
mune cît mai eficiente, se înscrie şi nea cooperatistă raională, împreună In foto: Controloarea de cali­
preocuparea pentru o mai bună or­ cu consiliul agricol, au trecut la or­ tate, Borbely Rozalla şl receptio-
ganizare a muncii în cooperative. Ast­ ganizarea de schimburi de experien- nera Viorica Andreescu, de la naşterea lui Ion Ghica
fel, de comun acord, cele două or­ „Viscoza" Lupenl, mai-au ceva de a n c h e t ă . DE CE TRENEAZĂ
gane agricole au stabilit măsuri pen. spus în legătură cu calitatea bo­ Sub egida Academiei Republicii
binelor. Socialiste România şl a Ministerului
tru lărgirea cointeresării cooperato­ (Continuare în pag. a 2-a)
Invâtâmîntului, vineri după-amiazâ
a avut loc în aula Academiei, sim­
pozionul organizat cu prilejul împli­
activitatea culturală în oraşul Deva? Ion Ghica.
nirii a 150 de ani de la naşterea lui
La simpozion au luat parte Miron
puţină fermitate. Fireşte, prima Nicolescu, preşedintele Academiei,
întrebare a fost: Ştefan Bălan, ministrul învătămîntu-
lul, membri ai Prezidiului Academiei,
„îm i permit ca, în de un teatru bun, o acum 10 ani... Pe zl academicieni, cadre didactice din în-
numele mai multor operetă cel puţin ?. ce trece foştii artişti Nu se activează ? vătămîntul superior, cercetători ştiin­
cetăţeni din Deva, să Sau măcar Teatrul dc amatori imbătrînesc, ţifici, oameni de artă si cultură.
Întreb, prin ziar, co­ estradă să ne ofere iar tineret parcă nu Spre surprinderea noastră, con­ In cuvîntui de deschidere, preşedin­
mitetul pentru cultu­ ceva... mă rog... ceva mai este 1 statăm că există activitate, din tele Academiei a evocat personali­
ră şi artă, sau alte muzică, un spectacol, îmi pare râu câ nu statistici şi evidenţe putînd fi con­ tatea lui Ion Ghica, mare cărturar si
persoane competente, ce pot şi ei... că. dc se vede... nu se aude siderată chiar destul de bogată şi scriitor, om politic şi diplomat de
de ce activitatea cul- mult nu s-au lăsat vă­ glasul tuturor care cuprinzătoare. seamă, fruntaş al revoluţiei din 1843,
tural-educativă în o- zuţi pe scenă... Au cer spectacole, viaţă Tovarăşul Arimescu Viorel, se­ unul din fondatorii Academiei ro­
raşul nostru este atît cam dispărut:total a- culturală, destindere cretar al comitetului orăşenesc mâne.
de slabă şi chiar a- fişele cu diferite ma­ în mod educativ, plă­ pentru cultură şi artă precizează In continuare, au fost prezentate
proape inexistentă ? nifestări culturale... cut, seri literare şi câ, deşi nu dispune de o bază ma­ comunicările: «Locul lui Ion Ghica
» ! • ? » Nu se întreabă ni­ Noroc cu televizoare­ cite alte lucruri fru­ terială corespunzătoare (casă de în cultura românească"; despre .Con­
meni, oare, că omul, le! moase..." (Textul de cultură, bibliotecă etc.), comitetul vorbirile economice", principala o-
Nu mai vorbesc de şi-a desfăşurat o serie de aclivi-
după ore de muncă mai sus a fost extras peră economică a lui Ion Ghica /
activitatea culturală
şl încordare, are ne­ cu amatorii. Aceasta dintr-o scrisoare sosi­ T. ISTRATE «Ion Ghica în revoluţia de la 1848" ţ
voie de o destindere... s-a putut face numai tă recent la redacţie). „Ion Ghica scriitorul" j «Căile de dez­
voltare ale economiei româneşti in
(Continuare în pag. a 2-a) concepţia lui Ion Ghica".

Răspunsuri la întrebări, pe dezbatere pe marginea cuantumu­ ‘ comitetului pentru cultură şi artă
Nu Intenţionăm să deschidem o
clubul sindicatelor
sînt puţine,
lui de exactitate a situaţiei sem­
formaţiile artistice, în majoritatea
nalate de corespondentul nostru. de-abia reuşeşte să-şi reorganizeze
Aceasta cu atît mai mult, cu cît întreprinderilor şi instituţiilor se
marginea proiectului legii pensiilor asemenea sesizări au mai fost a- desfăşoară o slabă activitate cul­
dresate, pe diferite câi, redacţiei
turală de masă, Teatrul de estradă
şi cuprindeau în linii generale a-
cului etc.
celaşi conţinut. Procentele mici apare cu zgîrcenie în faţa publi­
de eventuale „nepotriviri" nu pot
Pe adresa redacţiei conlinuâ să so­ de încadrare. Deci în proiect nu se pensionaţi la ora actuală li se vor Mai mult, de luni de zile, scena
sească scrisori in care oameni ai prevăd sporurile de care amintiţi majora pensiile începînd cu dala de afecta conţinutul principal al pro­ sălii «Arta" se află în reparaţie,
muncii işi exprimă in cuvinte calde dumneavoastră. 1 ianuarie 1967. Pe baza elementelor blemei : activitatea culturală a o- oraşul fiind lipsit de unica sală
sentimentul de satisfacţie fată de pro­ Constantin Albu — comuna Lan- ce ni le-aţi comunicat vă facem cu­ raşuluî Deva a slăbit foarte mult corespunzătoare pentru .spectaco­
iectul noii legi a pensiilor şi pun crăm. Articolul 42 din proiectul de noscut că la pensia de 394 lei se a- în ultimul timp. le. In ultimul timp, în Deva (oraş
totodată diferite întrebări privind lege a pensiilor se aplică numai ca­ plică procentul de majorare de 40 la reşedinţă a unei regiuni !). nu a
prevederile cuprinse în acest docu­ zurilor de noi înscrieri la pensii fă­ sută, rezultînd o pensie de 552 iei. fost prezentat nici un program
ment. Dăm mai jos răspunsul la une­ cute după 1 ianuarie 1967. Pensiona­ In cazul câ primiţi pensie de 494 lei, Certitudinea artistic pregătit cu forţe locale
le întrebări: rilor existenţi, cum e cazul dumnea­ procentul de majorare va fi de 30 la sau vreun turneu. Să mai adău­
voastră, nu se aplică prevederile a- sută, iar pensia majorată de 643 lei. găm şi un fapt „divers": de'mul-
Grigore Mândescu — Petrila. 1. Ar­ cestui articol, şl se va face majora­
ticolul 61 din proiectul de lege pre­ rea pensiei, conform H.C.M. nr. Anton Paul — Simeria. Acordarea unui impas tâ vreme aşteptăm cu toţii deschi­
vede că, pensionarii de invaliditate, 2361/1966. grupei a 3-a de muncă, începînd cu derea să lii: Fondului plastic, de
gradul 111, vor primi pe timpul cît Ioan Almăşan — Zdrapţi, raionul data de 1 august 1959 s-a făcut în ...nu este . o simplă impresie la parterul blocului turn din cen­
sint angajaţi, pe lingă salariu şi Brad. Stabilirea locurilor de muncă mod legal, deoarece funcţia de meca­ subiectivă ; ea ne-a fost comu­ tru. Etc. etc. etc.
pensia integrală, fără însă ca aces­ ce se încadrează in grupa 1 şl a nic Diesel nu este menţionată în ta­ nicată de către toti cei cu care am Dacă este evidentă certitudinea
tea împreună, să poată depăşi sa­ li-a se face pe baza criteriilor pre­ belul nr. 2, anexă la regulamentul stat de vorbă cu prilejul anchetei
lariul tarifar în vigoare, corespun­ văzute prin hotărire a Consiliului de Decretului nr. 292/1959, în care figu­ organizate pe această temă. impasului,' asupra . cauzelor lui
rează funcţiile ce se încadrează in
zător funcţiei avute la data pensionă­ Miniştri. Pînă acum o asemenea ho- grupa a 3-a de muncă Activităţile organizate pe linia răspunsurile ne-au venit cu mai
rii. Aceleaşi criterii se aplică şi în tărire nu a apărut.
cazul în care vă transferaţi de la Beiiiamin Doboli — Hunedoara. 1. Nicolae Berar — Cugir. 1. In cazul
E. M. Petrila. 2. In baza M C.M. 2361 Angajaţii care nu îndeplinesc condi­ în care situaţia dumneavoastră se
din 20 octombrie 1966, pensiile sta­ ţiile de vechime prevăzute pentru încadrează în prevederile art. 29 ali­
neatele 1 şi 2 din proiect, veţi putea
bilite pînă la dala de 31 decembrie obţinerea pensiei integrale, pentru beneficia de pensie pentru limită de
1966, se majorează cu începere de limita de vîrslă, au drept la pensie vîrstă, chiar dacă nu veţi avea lim i­
la 1 ianuarie 1967. 3. Conform arti­ la împlinirea virstei prevăzute de ta de vîrstă ceruta pentru acordarea Al 50-lea sat electrificat
colului 1 din H.C.M., la pensia dum­ lege. dacă au cel puţin 10 ani vechi­ pensiei 2. Majorarea limitei de vîrstă
neavoastră de 312 lei se aplică pro­ me în muncă. 2. Pensia se calculează s-a făcut pe baza creşterii duratei
centul dc majorare de 40 la sută, ur- proporţional cu numărul anilor de medii a vieţii, a îmbunătăţirii condi­ Pe dealurile deasu­ Totul e In ordine. In lalea racordării salu­
mînd ca dc la 1 ianuarie 1967 să muncă. ţiilor de muncă, prin introducerea pra satului Ulie$, un al 50-lea sat electrili- lui la reţeaua electri­
primiţi o pensie de 437 lei. 4.- Nu vă Rudolf Tunieli — Deva. Legea pre­ procedeelor tehnicii noi şi' a măsuri­ tînâr In salopeta spe- cat, In acest an, becu­ că.
putem comunica datele solicitate, in- vede pensionarea la vîrste reduse nu­ lor luate de protecţia muncii. cilicd lucrătorilor de rile se pot aprinde. $i In viitorii ani ai
trucit nu ne-aţi specificat gradul de mai a celor care au vechime totală Lazăr Groza — Simeria. In con­ la întreprinderea re­ becurile s-au aprins, cincinalului, silueta o-
invaliditate şi cauza. în muncă de cel puţin 25'ani băr­ formitate cu prevederile articolului gională de electricita­ scinteind in noapte mului in salopetă care
Zaliaria Ciorogaru — Geoagiu baţii şi 20 ani femeile. Deci angaja- 154 din regulamentul Decretului nr. te, se opri pentru o pînă tirziu. veriiIcă linia va fi vă­
Conform articolului 44 alineatul 1 din ţii care au o vechime în muncă mai 292/1959, poale beneficia de ajutor de clipă şi privi cu luare Mi ine, va li sărbă­ zută in multe părfi ale
proiectul de lege, media salariilor ta­ mică decît cea arătată mai sus nu inmormînlare pentru fiii decedaţi, aminte . la legăturile toare şi pentru cei din regiunii. $i lumina se
beneficiază de reducerea vîrstei şi reţelei electrice. Apoi. Muncelul Mic. Locui­
rifare lunare, care se ia în conside­ numai dacă dovedesc că aceştia au cu paşi măsuraţi por­ va aprinde In alte 200
vor fi pensionaţi la 62 ani bărbaţii torii de aici au pregă­
rare la calcularea pensiei se stabi­ şi 57 ani femeile. fost infirmi, incapabili de .muncă şi ni mai departe. tit totul pentru lestivt- de sale, Prima zăpadă a creat primele. bucurii.
leşte pe baza salariului tarifar lunar Icsif Medrea — Alba Iulia. Celor au fost în întreţinerea sa. Foto: V. ONOIU