Page 90 - Drumul_socialismului_1966_12

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3729
lf

S E S I U N E A M A R I I A D U N Ă R I N A Ţ I O N A L E

portante ale Industriei locale în cin­
Expunere la proiectul de lege pentru adoptarea cinal, comitetele executive ale sfatu- Expunerea prezentată
rilor populare trebuie să acorde şi
mai mullil atenţie îndeplinirii pla­
nurilor de producţie şi creşterii ca­
dustria de prelucrare a lemnului şl de ovaraşul Kaxim Berghianu
lităţii, în special la produsele din In­
Bugetului de stat pe anul 1967 prezentată metalelor, precum şi la unele ma­ (Urmare din pag. 1) comparativ a i realizările din 1966,
teriale de construcţie. O grijă deo­
acordată sporirii
sebită va trebui
producţiei de bunuri de consum şi şese. Este necesar ca ministerele, îndeosebi co rezultat al creşterii fon­
dului de solari) şl a veniturilor pro­
dezvoltării sectorului prestărilor de celelalte organe centrale şi sfaturile venite din producţia agricolă. O im­
Gervicii. Folosirea integrală a capaci­ populare să analizeze şi să ia mă­ portanţă deosebită pentru îmbunătă­
de tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul finanţelor tăţilor de producţie, reducerea pre­ suri eficiente, încă din primul tri­ ţirea condiţiilor de viaţă o va avea
ţului de cost, rentabilizarea produse­
mestru al noului an, pentru reduce­
aplicarea măsurilor de majorare a
lor şi creşterea acumulărilor băneşti
vor trebui urmărite in continuare cu rea în continuare a normelor de con­ pensiilor în medie cu 27 Ja sută. In-
sum. Institutele de proiectări, servi­
cepînd cu anul viitor se introduce
toată răspunderea. ciile de concepţie şi tehnologice ale sistemul de pensionare a ţărănimii
In aceste zîle în care încheiem cel conomlci şl financiari şl-au gâ9lt ex­ deficienţe care necesită o examinare lor alocate, realizarea ritmică a In­ Tn ceea ce priveşte cheltuielile, 7,5 întreprinderilor sînt datoare să re­ cooperatiste din fondurile constitui­
ale
vizuiască proiectele, in special
dinţii an al pionului cincinal 1966- presia în execuţia bună a bugetului temeinică, în vederea luării unor Crârilor planificate. La nivelul tu­ miliarde de lei — adică pesle 40 la produselor cu consum mare de la­ te plin Contribuţia cooperativelor a-
1970, — a spus vorbitorul — putem dc stat pe anul 1006. măsuri de remediere holârîto, opera­ turoi organelor care participă ia sută din tolal — sînt afectate finan­ minate. precum şi procedeele tehno­ grlcole şi a membrilor acestora.
trece în revistă, cu îndreptăţită satis­ Potrivit datelor preliminare, veni­ tive şi eficiente activitatea de investiţii, trebuie să se ţării economiei locale. Corespunzător creşterii veniturilor
facţie, importantele succese dobîndi- turile bugetului pe anul 1960 însu­ Pentru îmbunătăţirea realizării cimenteze convingerea că îndeplini­ Cheltuielile cele mai importante logice de fabricaţie şi să promoveze băneşti ale populaţiei, volumul des­
mai larg Folosirea sortimentelor de
te (le oamenii muncii, sub conduce­ mează 108,1 miliarde de lei, cu peste planului de investiri există in pre­ rea ritmică a programului de investi­ prevăzute în bugetele locale privesc oţel economice şi cu caracteristici facerilor de mărfuri prin comerţul
rea Partidului Comunist Român, în 700 milioane de lei mal mult decît zent premise favorabile, cum ar fi ţii pe anul 1967 prczlnlâ o importan­ finanţarea acţiunilor social-cullurale, superioare, precum şi a înlocuitori­ sociolist va ajunge la 81 miliarde lei,
actuala etapă de dezvoltare econo­ cele planificate şl cu 11,1 miliarde aprobarea planului cincinal cu des­ ţă holărîloare pentru realizarea pre­ însumînd 9,9 miliarde de lei, ceea ce lor. Comitetul de Stat pentru Con­ cu 9 )a sulă mai nmtt decît realiză­
mică, de progres şi prosperitate, pe de lei mal mult decît veni tun le rea­ făşurarea pe ani pînă la nivelul în­ vederilor pe întregul cincinal. reprezintă 83 la sută din totalul chel­ strucţii. Arh!lectură şi Sistematizare rile din anul in curs. Sînt stabilite,
care o parcurge tara noastră. lizate in anid 1965 Cheltuielile bu­ treprinderilor, ci^ştcrea capacităţi­ Penlru creşterea mijloacelor cir­ tuielilor bugetelor organelor locale nu s-a preocupat în suficientă mă­ totodată, măsuri pentru lărgirea no­
Depăşirea planului de producţie getare se ridică la 104,9 miliarde de lor de proiectare, îmbunătăţirea în­ culante la întreprinderile industriale ale puterii (le stal sură ca normativele, pe care le ela­ menclatorului produselor solicitate
industrială şi agricolă pe anul 1966 lei, rezultînd un excedent de 3,2 tocmirii documentaţiei tehnlce-eco- existente şi dotarea eu asemenea Comitetele execulive ale sfaturilor borează. sn asigure reducerea consu­ de populaţie, asigurarea prin plan a
— adică a unor sarcini care ele în­ miliarde de lei. nomlce. lărgirea competenţei lllula- mijloace a Întreprinderilor noi se populare trebuie sA urmărească în­ mului de materlole in construcţii şi unor sortimente cu preţuri mat re­
sele erau superioare prevederilor rilor dc Investiţii în avizarea şl apro­ prevede a 6e cheli ui dc la buget, în deaproape eficienţa acestor cheltu­ a admis introducerea în proiecte a duse, a articolelor pentru copii, îm­
pentru acest an cuprinse în Directi­ Aceste cifre sintetice demonstrează barea documentaţiei Ja unele obiecte. anul 1967, suma ele 2,2 miliarde de ieli. Fondurile tot mai importante unor consumuri exagerate de metal bunătăţirea sub toate aspectele a ac­
vele Congresului al IX-lea al parti­ puternicul dinamism al dezvoltării Aceste premise trebuie valorificate iei. Colectivele de muncă nu obţinut care se cheltuiesc pentru satisfacerea şi alte materiale. Doresc să subliniez tivităţii cbmerţului socialist. Va creş­
dului — valorificarea unor rezerve economice a României Ele ne întă­ pe deplin. realizări însemnale în buna gospo­ nevoilor economice-sociale pe plan că nici Comitetul de Stat ol Planifi­ te volumul şl se va extinde gama
de creştere a productivităţii muncii resc convingerea că, prin munca In activitatea de investiţii, respec­ dărire a mijloacelor circulante, însă, local impun chibzuială, spirit gospo­ cării nu a exereilat un control sis­ ser viciilor necesare populaţiei.
şi de reducere a preţului de cost, îm­ rodnică, entuziastă, a poporului nos­ tarea termenelor planificate de dare continuă să aibă în faţă un cîmp dăresc în folosirea lor, întărirea con­ tematic şi eficient asupra consumu­ Fonduri importante sînt prevăzute
bunătăţirea sistemului de urmărire tru, marile obiective ale cincinalului în funcţiune a obiectivelor şi reali­ larg deschis Iniţiativelor şl eforturi­ trolului rilor dc materiale, mai ales la cele pentru extinderea bazei materiale a
şi analiză a realizării indicatorilor e- vor fi înfăptuite în întregime. zarea la timp a tuturor indicatorilor lor în această direcţie. Ele trebuie mult solicitate Indicaţia dată de învăţămîntulul, pentru Construirea
tehnici-economici proiectaţi consti­ sa urmărească menţinerea stocurilor conducerea partidului de a se revi­ de noi şcoli şl Instituţii de artă şl
Proiectul bugetului de stat tuie sarcini central». in­ de materii prime şi materiale la ni­ Succesele obţinute in primul an al zui normele de consum în construc­ cultură. Reţeaua de televiziune va fi
Vastul program de Investiţii
extinsă
velul siriei necesar, lichidarea stocu­
ţii va trebui să prindă viaţă în ter­
dustriale implică o mure răspunde­ rilor de prisos, accelerarea desface­ planului cincinal — a spus în conti­ menul cel mai scurt In cursul anului viitor se vor con­
re a ministerelor, celorlalte instituţii rii produselor finite, reducerea con­ nuare vorbitorul — dovedesc carac­ Micşorarea costurilor de producţie strui şi da în folosinţă, din fonduri­
pe anul 1967 centrale, sfaturilor populare şi în­ tinuă a cheltuielilor dc producţie şi terul ştiinţific al acestui plan, modul poate fi obţinută şl pe. calcă dimi­ le centralizate ale statului, peste
treprinderilor, in ce priveşte folosi­
rea cu eficienţă maximă a fonduri- de circulaţie. realist şi creator în care conducerea nuării cheltuielilor neproductive. Ca 60000 apartamente, cu un grad spo­
de partid şi de stat rezolvă proble­
rit de confort, la care se adaugă lo­
Pentru cel de-al doilea an ol pla­ resursele financiare necesare pentru mele complexe ale economiei în fie­ urmare a slabei preocupări pentru
nului cincinal, bugetul de stat are de înfăptuirea obiectivelor prevăzute în care perioadă a dezvoltării sociale. îmbunătăţirea procedeelor tehnologi­ cuinţele construite de populaţie, cu
făcut fată unor sarcini sporite. Con­ planul de dezvoltare a economiei na­ ce şi organizarea judicioasă a pro­ sprijinul statului. Sînt prevăzute noi
tinuarea neabătută a politicii de in­ ţionale. Finanţarea agriculturii Pentru consolidarea rezultatelor ducţiei, într-o scrie de ramuri şl în­ lucrări gospodăreştl-edllltare, mă­
dustrializare, dezvoltarea şl moder­ Legătura strînsâ dintre creşterea obţinute, pentru realizarea de noi treprinderi sc înregistrează pierderi suri de îmbunătăţire a transportului
nizarea agriculturii şi transporturi­ resurselor financiare şi creşterea succese în îndeplinirea sarcinilor pla­ din rebuturi In multe unităţi econo­ în comun, de electrificare a satelor.
lor, intensificata acţiunilor destina­ cantitativă şi calitativă a producţiei Anul acesta, efori uri le materiale pentru cooperativele agricole de pro­ nului cincinal, sînt necesare întări­ mice se cheltuiesc sume Importante Extinderea în continuare a reţelei
te creşterii nivelului de trai — între a fost subliniată în repetate rînduri şl de muncă făcute în agricultură au ducţie şi alte unilăţi. rea Spiritului de răspundere al con­ pentru transporturi Inutile, depozita­ de policlinici şi spitale, înzestrarea
care importanta majorare a pensi­ în documentele de partid şi dc stat, contribuit la obţinerea unor roade Statul va continua să acorde co­ ducerilor şi colectivelor din unităţile rea mărfurilor, remedierea defecţiu­ lor cu aparatură modernă vor con­
ilor şi îmbunătăţirea sistemului de «Trebuie să avem permanent în a- deosebit de bogate. operativelor agricole de producţie şi economice, ridicarea pe o treaptă nilor, penlru penalizări şi bonificaţii, tribui la îmbunătăţirea asistenţei sa­
pensionare — fac necesare eforturi tentie — a spus tovarăşul Nicolae Pentru realizarea şi in viitor a u- în cursul anului 1967 sprijin materi­ superioară a disciplinei de plan şi determinate de calitatea nesatisfăeă- nitare a populaţiei.
Gustinute pentru mobilizarea rezer­ Ceauşeseu, secretarul general al Co­ nor producţii agricole mereu spori­ al şl financiar pentru sporirea pro­ flnancioro. In acest scop, controlul loare a unor produse sau de lipsuri O profundă influentă pozitivă
velor financiare din economie. mitetului Central al Partidului Co­ te, în anul 19(17 se va cheltui de la ducţiei vegetale şi animale. Uniunea trebuie întărit la toate nivelele şi în în oiganizarea procesului dc produc­ avea în viaţa oamenilor muncii an­
In proiectul de buget pe anul 1967, munist Român — foplul că numai in buget şi din resursele proprii ale u- Naţională a Cooperativelor Agricole toate formele sale. ţie Va trebui Intensificată acţiunea samblul de măsuri elaborate de
veniturile se ridică Ja 124,1 miliarde condiţiile asigurării unei dezvoltări nilâtilor agricole de stal şl coopera­ de Producţie, împreună cu Consiliul Asîgurind finanţarea economiei şi de rentabilizare a întreprinderilor, partid şj guvern cu privire la creş­
de lei, cu peste 16 miliarde dc lei mal susţinute a întregii economii, a sec­ tiste suma de 15,5 miliarde (le lei Superior al Agriculturii, arc datoria â acţiunilor destinate ridicării nive­ de reducere n alocaţiilor acordate de terea natalităţii şi întărirea familiei.
mult decît în anul precedent, Iar toarelor hotâritoare pentru mersul pentru Investiţii, producţie şi alte să contribuie in mai mare măsură la lului de trai material şi cultural, or­ la bugetul statului pentru depăşirea Inspirate dintr-o înaltă răspundere
cheltuielile totalizează 123,1 miliarde înainte al societăţi noastre, ale rea­ scopuri. îmbunătăţirea activităţii economice ganele financiare şî bancare vor in­ costurilor de producţie. pentru noile generaţii, pentru viito-
de lei, a i un spor (le 18,2 miliarde lizării tuturor obiectivelor stabilite Gospodăriile agricole de stat şi-au a cooperaţivelor agricole de produc­ tensifica in continuare controlul e- rul patriei, âcesle măsuri vor crea
de lei fată de imul 1960. Bugetul pe de cel de-al IX-lea Congies al parti­ dezvoltat bâza materială, o parto din ţie, astfel ca toate acestea să devi­ eonomie-finaneinr, sprijinind unită­ Tovarăşi deputaţi, condiţii tot mai bune pentru spori­
anul 1967 va avea, aşadar, un exce­ dului, vom putea crea resursele ma­ ele obţinînd în anul 1966 rezultate nă unităţi puternice, capabile să a- ţile pentru perfecţionarea permanen­ rea populaţiei in pas cu cerinţele
dent planificat de 1 miliard de lei. teriale şl financiare necesare înfăp­ financiare îmbunătăţite lu producţia sigure cantităţi sporite de produse tă a producţiei, pentru folosirea cît întreaga politică de sporire a pro­ progresului economic şi social, pen­
Veniturile înscrise in proiectul bu­ tuirii măsurilor ce ne-nm propus, vegetală In sectorul zootehnic con­ agricole şl venituri tot moi mari ţă­ mal eficientă a fondurilor materiale ducţiei şi productivităţii munci), de tru creşterea şi educarea copiilor,
getului de stat pe anul 1967 asigu­ creşterii continue a bunăstării tutu­ tinuă insă să se înregistreze realizări ranilor cooperatori. şi băneşti, penlru sporirea rentabili­ dezvoltare a economiei naţionale este pentru o viguroasă dezvoltare a na­
ră, împreună cu creditele bancare, ror cetăţenilor-, sub posibilităţi Consiliul Superior al Deşi în domeniul agriculturii au tăţii. subordonată scopului fundamental ţiunii noastre socialiste.
Agriculturii va trebui să ia măsuri fost obţinute reullzărl însemnate, După ce a supus spre adoptare urmărit de partidul şi statul nostru In încheiere, subliniind Că există
ca fiecare gospodărie agricolă de stat există încă rezerve importanle pen­ contul general de încheiere a exerci­ — creşterea sistematică a nivelului perspective favorabile pentru a rea­
Veniturile bugetului de stat să asigure o eficienţă cît mai ridica­ tru mărirea producţiei, pentru redu­ ţiului bugetar 1965, care cuprinde la dc (ral material şt cultural at celor liza şl în cel de-al doilea an al cin­
tă a fondurilor investite în lucrările cerea preţului de cost. In noul an, venituri 97,0 miliarde de lei, iar In cc muncesc, făurirea bunăstării tu­ cinalului obiectivele stabilite de Con­
dc hidroamelioraţii şi irigaţii, in eforturile celor care lucrează în a- cheltuieli 93,1 miliarde (le lei, cu un turor cetăţenilor palrlcl Imbunălâţi- gresul al IX-lea a‘. partidului, to­
Veniturile bugetului provin, într-o creşterii nivelului de trai. maşini şi utilaje agricole, în comple­ griculUiră vor Irebui să fie îndrep­ excedent de 3,9 miliarde de Ici, mi­ rile aduse indicatorilor principali ai varăşul Maxim Berghlflnu a spus :
proporţie covirşitoare, din economia Esle necesar co in toate unităţile, xele industriale de creştere şi în­ tate în continuare spre transforma­ nistrul finanţelor a spus in înche­ planului, îndeosebi în ce pi iveşte ma­ Sintem încredinţaţi că poporul nos­
Socialistă, ca rezultot al activităţii fondurile materiale şl băneşti să fie grăşate de animule şi păsări, în plan­ rea unităţilor agricole de stat şi co­ jorarea producţiei industriale şt a- tru, Însufleţit de un fierbinte patrio­
harnice şi rodnice a milioanelor de gospodărite cit mai judicios şi Cu taţiile pomiviticole. De asemenea, operatiste în unităţi economice ren­ iere: gricole, determină sporirea venitului tism, va munci cu hărnicia şi price­
oameni ai muncii. In anul 1967, ve­ cit mai multă economie. Trebuie ele irebuie 9ă acorde o atenţie deo- tabile. Uimind cu neţărmurită încredere naţional cu peste 0,5 la sulă, compa­ perea ce-1 caracterizează pentru a
niturile bugetare din economia so­ dusă o acţiune fermă, sistematică, sebjtă aprovizionării, depozitarii şi Relevînd că realizările obţinute în indicaţiile partidului, poporul nostru rativ cu realizările pi*eliminete pe da viaţă sarcinilor de răspundere âle
cialistă se vor ridica la 116,7 miliarde pentru reducerea continuă o chellu-' folosi ri i îngrăşămintelor chimice, producţia industrială şi agricolă au ise pregăteşte pentru un nou an de 10GG. Repartizarea venitului naţional celui de-al doilea an al cincinalului,
de lei, iar impozitele şi taxele de la îelilor dc producţie, prin creşterea astfel ca acestea sA ducA la o creş­ permis sporirea volumului schimbu­ muncă avintatâ, de înfăptuiri. Hăr­ pentru acumulare şi consum prevă­ apropiind astfel şi mal mult perspec­
populaţie vor repiezenta mai puţin productivităţii muncii şi folosirea tere mai marc a producţiei agricole, rilor noastre economice cu străină­ nicia, priceperea, conştiinţa patrio­ zută în proiectul planului de stat pe tiva luminoasă a vieţii de bunăsta­
de 6 la sulă din totalul veniturilor deplină a timpului de muncă, reali­ la reducerea mai accentuată a pre­ tatea, tovarăşul A. Vijoli a spus : tică a oamenilor muncii stau cheză­ 1967 corespunde proporţiilor stabilite re. civilizaţie şl cultură pe care şi-o
bugetului. zarea de economii la consumul de ţului de cost. Dezvollurea în continuare a comer­ în planul cincinal Râureşte sub conducerea încercatei
In anul 1966, vărsâmintele la bu­ materii prime şl materiale, lichida­ Staţiunile de maşini şl tractoare şie că planul şi bugetul dc stat pe Veniturile reale socotite pe locui­ Gale călăuze — Partidul Comunist
get ale întreprinderilor şi organiza­ rea rebuturilor, reducerea cheltuie­ au îndeplinit planul de lucrări în ţului nostru exterior impune inten­ anul 1967 vor fi îndeplinite cu suc­ tor urmează să crească cu 7 la sulă.
ţiilor economice au continuat să spo­ lilor neproductive. anul 1906, multe unităţi imbunătă- sificarea preocupărilor pentru creş­ ces. Romăn.
rească. Rezultate bune în îndeplini­ Sporirea acumulărilor băneşti e9te ţindu-şi activitatea financiară com- terea eficientei acestuia, co o latură
rea planului de acumulări băneşti au influenţat A direct şi hotârîtor de purativ cu anul precedent. Totuşi importantă a eficienţei economice
înregistrat în acest an îndeosebi in­ creşterea eficienţei economice, unul mai sînt unităţi care nu gospodăresc generale. Îmbunătăţirea structurii
dustria metalurgică, industria mate­ din obiectivele de bază ale planului cum trebuie parcul de tractoare şi exportului, reducerea cheltuielilor
de producţie şi obţinerea unor pre­
rialelor de construcţii, industria u- cincinal. maşini agricole, care nu cheltuie în ţuri cit mai avantajoase la produse­ Cuvîntul deputatului Lazăr David
şoară, industria petrolului şi altele. mod economicos mijloacele băneşti le exportate vor duce la creşterea
Mai există însă întreprinderi care Reducerea la minimum a număru­ Penlru îmbunătăţirea continuă a re­
nu-şi îndeplinesc planul de beneficii, lui maşinilor şi Instalaţiilor nefolosl- zultatelor economice-financiare ale încasărilor în valută şi a rentabili­ Subliniind că in dezvoltarea eco­ 1966-1970 s-au prevăzut în acest scop productivi ar conduce Ia o sporire a
tăţii exportului. Totodată, unul din
care dau acumulări băneşti sub po­ le în producţie, redistribuirea opera­ staţiunilor de maşini şi tractoare se nomică a României socialiste, indus­ aproape 3 miliarde lei. productivităţii muncii cu peste 2 ia
tivă a utilajelor declarate disponibi­
sibilităţile lor, cum sînt unele în­ impun folosirea cît mai completă o principalele şl permanentele obiecti­ tria extractivă din regiunea Hune­ Cu toate rezultatele obţinute, tre­ sulă şi la realizarea unei pro­
treprinderi ale Direcţiei generale u- le, atingerea cît mal grabnică a pa­ parcului de maşini şi ulilaje, Inten­ ve în activitatea de comerţ exterior doara are un rol însemnat, vorbito­ buie însă să arătăm că în ce pri­ ducţii suplimentare de circa 120000
tilaj energetic, metalurgic şl de con­ rametrilor proiectaţi la capacităţile sificarea şi diversificarea in mai trebuie să fie utilizarea fondurilor rul a arătat că anul acesta industria veşte eficienţa fondurilor de investi- tone de cărbune anual. De a-
strucţii din Minislerul Industriei de producţie intralc în funcţiune, mare măsură a lucrărilor, executa­ valutare cu rezultate cit mal bune regiunii, a asigurat aproape jumătate liţli alocate pentru dezvoltarea capa­ ceea, va irebui să luăm toate mă-
Construcţiilor de Maşini, ale Direc­ creşterea numărului dc schimburi în rea unui volum sporit de lucrări la Importul produselor necesare eco­ din producţia de cărbune a ţârii, 60 cităţilor de producţie şi îmbunătă­ şurile pentru a îmbunătăţi raportul
ţiei generale a silviculturii, exploa­ producţie — sînt numai cileva din nomiei naţionale. la sută din producţia de minereu de ţirea indicatorilor de recuperare Ja dintre muncitorii de ba2â şi cei au­
rezervele care pot şl trebuie să a-
tării şi industrializării lemnului din ducă o contribuţie însemnată Ia rea­ fier, precum şi importante cantităţi preparaţii, noi avem încă multe de xiliari precum şi pentru mai buna
Ministerul Economiei Forestiere şi lizarea unor rezultate corespunză­ de minereuri cuprifere şi minereuri făcut. folosire a timpului de lucru
altele. toare dezvoltării economiei. complexe. Colectivele de muncilor!, Concomitent cu creşterea capacită­ In continuare vorbitorul a arătat
Intr-o serie de întreprinderi plani­ Finanţarea acţiunilor destinate ingineri şi tchnicinl mineri din regiu­ ţilor dc producţie realizate pe seama Că rezolvarea problemelor complexe
ficate cu pierderi nu a existat sufi­ O influenţă pozitivă asupra acu­ ne au dot pesle pldn Însemnate can- investiţiilor, un factor de mare în­ pe care le ridică îndeplinirea inte­
cientă preocupare pentru rentabili­ mulărilor băneşti are îmbunătăţirea tllăţl de cărbune, minereu de fler şl semnătate pentru creşterea produc­ grală şi în mod ritmic a sarcinilor
zarea activităţii pe calea reducerii în continuare a calităţii producţiei. creşterii nivelului de trai concentrate de mclole neferoase. ţiei şi a productivităţii muncii îl de plan pe anul 1967 şl in anii v ii­
preţului de cost. întreprinderile care Numeroase întreprinderi au produs Planul de stat pe 1967 — a spus constiluie organizarea pe baze ştiin­ tori oi cincinalului — necesită spri­
fabrică produse cu pierderi, precum in anul 1966 mărfuri mai rezistente, în continuare vorbitorul — pune in ţifice a producţiei şl a muncii. In jin permanent din partea organelor
şî organele lor tutelare trebuie să ia mai frumoase, mai bine finisate. faţa industriei miniere din regiunea acest scop atenţia nooslrâ este în­ centrale economice, in primul rînd
măsurile cele mai holărite pentru Totuşi, mai sînt întreprinderi, de fn pas cu realizările obţinute in e- liarde de lei, cu un spor de 200 mi­ Hunedoara sarcini sporite Produc­ dreptată spre folosirea (lin plin a din parlea Ministerului Minelor
lichidarea acestei stări dc lucruri, exemplu in industriile chimică şl e- conomleşl ca o consecinţă firească a lioane de lei faţă de anul 1966, de­ ţia de Cărbune va trebui să crească dotării tehnice, mecanizarea opera­ Păşind cu holârire in cel de-al doi­
pentru reducerea şi eliminarea pier­ lecli otehnlcă, ale căror rezultate nu lor, în anul 1066 au fost înregistrate terminat în special de dezvoltarea cu 8 la sută faţă de 1966, iar cea ţiunilor care necesită un volum mare lea an al cincinalului $1 urmînd cu
derilor, pentru realizarea de benefi­ sînt încă pe măsura eforturilor fă­ rezultote pozitive şi în ce priveşte reţelei sanitare şi de intensificarea de minereuri complexe cu 10,0 la de nmncâ, utilizarea raţională a fon­ devotament indicaţiile preţioase date
cii, incit activitatea lor să contribuie cute de statul nostru pentru a le în­ satisfacerea nevoilor materiale şl cul­ unor acţiuni profilactice sută. dului de timp de lucru. de către conducerea de partid şi de
la creşterea şi nu la diminuarea a- zestra cu tehnica cea mai moderna. turale ale populaţiei. In domeniul ştiinţei, alocaţiile de In cuvîntul tovarăşului Nicolae stat, personal de tovarăşul Nicolae
cumulârilor băneşti pe întreaga eco­ In sectorul bunurilor de consum Ridicarea sistematică a nivelului 1.8 miliarde de lei prevăzute în bu­ Referindu-se in continuare la u- Ceauşeseu Ja recenta plenară a CC. Ceauşeseu, cu prilejul vizitei făcute
nomie naţională. există, de asemenea, deficiente în ce de trai s-a oglindit în volumul măr­ get vor asigura, printre altele, reali­ nele probleme ale industriei cărbu­ al P.C.R. s-a subliniat că sint încă in regiunea noastră — a spus vorbi­
Adincile transformări care au loc priveşte organizarea unet producţii furilor desfăcute prin comerţul socia­ zarea temelor fundamentale şi apli­ nelui, vorbitorul a spus; Pentru rezerve mari in privinţa utilizării in­ torul în încheiere — muncitorii, in­
în baza tehnică a industriei, ridica­ de calitate superioară, in sortimente list, care a crescut cu 10 la sulă faţă cative prevăzute în programul uni­ construirea şi punerea în funcţiune tegrale a fondului de timp de lu­ ginerii şi tehnicienii din bazinul car­
rea sistematică a calificării oameni­ corespunzătoare cerinţelor populaţiei. de anul 1965, sporuri însemnate inre- tar al cercetării ştiinţifice. a unor noi capacităţi de producţie cru, a îmbunătăţirii structurii efec­ bonifer ol Văii Jiului şt din celelal­
lor muncii, îmbunătăţirea organizării In anul viitor, colectivele tuturor glstrîndu-se Io bunuri de valoare ma­ Pentru asigurările sociale şt ocro­ şi dezvoltarea celor existente, com­ tivelor de salariaţi La Combinatul te centre miniere hunedorene. se
producţiei trebuie su-şi găsească re­ unităţilor productive vor trebui sâ-şi re şi folosinţă îndelungată. Ca ur­ tirea mamei şi a copilului se prevăd binatului carbonifer din Valea Jiu­ carbonifer din Valea Jiului, de pil­ angajează in faţa Marii Adunări Na­
flectarea într-o creştere mal mare a sporească exigenţa, urmărind reali­ mare a creşterii veniturilor salariaţi­ însemnate creşteri de cheltuieli de lui i s-au alocat an de an fonduri dă, creşterea cu numai 1 sulă a gra­ ţionale că îşi vor aduce întreaga con­
acumulărilor băneşti, principala sur­ zarea unor produse care $â ducă în lor şi membrilor cooperativelor a- la buget, determinate îndeosebi dc de investiţii în valoare de sute de dului de folosire a fondului de timp tribuţie la realizarea prevederilor
să de formare a veniturilor bugetu­ ţară şi peste hotare, ca un mesager grlcole de producţie, acţiunea de e- majorarea pensiilor şi de noua re­ milioane lei, iar pentru perioada şi a numărului de muncitori direct planului pe 1967.
lui de stat. factor determinant al preţuit, faima lucrului bine făcut in conomlsire prin C E.C. s-a dezvoltat glementare a pensionării, care ele
asigurării ritmului de dezvoltare, al fabricile şl uzinele noastre. în continuore, soldul general al e- singure reclamă în anul 1967 fonduri
conomillor populaţiei crescînd pînâ suplimentare de la buget de circa 1,5
Cheltuielile bugetului de stat la sfieşitul anului 1966 cu circa 38 miliarde de lei, precum şi de reali­
zarea măsurilor pentru creşterea na­
la sulă faţă de anul precedent.
O importanţă deosebită penlru ri­ talităţi) şi sprijinirea fam iliilor cu
In volumul total al cheltuielilor în anul 1966 Acesta constituie cel dicarea nivelului de trai al poporului mai mulţi copii. Majorarea pensiilor
prevăzute în proiectul bugetului de mal mare efort anual pe care statul prezintă cheltuielile bugetare pentru şi noul sistem dc pensionare, măsuri
care pun în lumină înaltele ţeluri u-
stat pe anul 1967, ponderea princi­ nostru l-a făcut pînă nzi penlru creş­ finanţarea acţiunilor social-cullurale,
pală — adică circa 67 Ia sută — o au terea puterii economice a patriei, a căror pondere în totalul cheltuie­ maniste ale politicii partidului şi
cheltuielile pentru finanţarea econo­ pentru progresul ci multilateral. lilor bugetare este de 22,1 la sută In statului nostru, duc la îmbunătăţirea
miei naţionale, care însumează 82,4 Alături de cheltuielile pentru fi­ anul 1907, aceste cheltuieli vor fi condiţiilor de viaţă ale unul mare
miliarde de lei. Faţă de realizările nanţarea economiei naţionale, un loc în medie pe locuitor de aproape două număr de cetăţeni şi familii.
Pentru construcţiile de locuinţe se
preliminate ale anului 1966, acest ca­ important în proiectul de buget pe ori mai mari decît în anul 1960 Pen­ vor aloca de la buget şl din fondul
pitol de cheltuieli prezintă pe anul anul 1967 îl ocupă cheltuielile desti- tru finanţarea învăţămintului sînt întreprinderii peste 3,4 miliarde de
1967 o creştere de 11.3 miliarde de nale finanţării acţiunilor social-cul- prevăzute 7.5 miliarde de lei, desti­ lei.
lei. La sumele alocate prin buget se luralc. Pentru aceste acţiuni sînt pre­ nate dezvoltării învâţâmîntului de Fondurile alocate acţiunilor KOcial-
adaugă un volum sporit de credite văzute. în proiectul de buget 27,3 mi­ cultură generală şi profesional, cali­ culturale in proiectul bugetului de
bancare pe termen scurt, al căror liarde de lei, cu 3,1 miliarde lei mal ficării muncitorilor prin şcoli şi pre- stat pe anul 1967 arată încă o dată
60ld la sfîrşitul anului 1967 va fi de mult decît in anul 1966. gAlirii cadrelor cu studii medii de că pentru paitidul şi guvernul nos­
54,2 miliarde de lei Miiriind consecvent pentru apăra­ specialitate în meseriile legate ne­ tru creşterea continuă a producţiei
Cea mai inore porte a cheltuieli­ rea păcii, pentru relaţii de bună în­ mijlocit de promovarea progresului industriale şi agricole nu constituie
lor pentru finanţarea economiei na­ ţelegere cu toate popoarele, ţara tehnic — în primul rînd in ramurile un scop în sine, că prin aceasta se
ţionale va fi destinată investiţiilor. noastră îşi păstrează totodată ncslă- de bază ale industriei —, extinderii urmăresc ridicarea sistematică a ni­
In anul 1967 alocaţiile de la buget bilă vigilenţa, întărindu-şi capacita­ învăţămintului superior tehnic şi e- velului de trai material şi cultural,
destinate investiţiilor, împreună cu tea de apărare. In proiectul de buget conomlc. Pentru acţiunea de ocroti­ sporirea bunăstării tuturor cetăţeni­
sursele proprii ale întreprinderilor, pe anul 1967, penti-u cheltuielile de re a sănătăţii s-au prevăzut 5,3 mi­ lor ţării.
vor asigura finanţarea unul volum apărare este prevăzută suma de circa
total de Investiţii din fondurile sta­ 5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 4
tului de 52 miliarde de lei, eu aproa­ la sută din totalul cheltuielilor bu­
pe 8 miliarde de lei mai mult decît getare. Bugetele organelor locale

Finanţarea industriei ale puterii de stat

Dezvoltarea, diversificarea şi mo­ linge în anul 1907 suma de 38,7 mi­ Bugetele sfaturilor populare pe a- principală o au vârsâmintele din be­
dernizarea producţiei necesita aloca­ liarde dc lei, la care se vor adăuga nul 1907 însumează 18,7 miliarde de neficiile întreprinderilor ş» organiza­
rea. in anul viitor, a unor fonduri creditele bancare. lei. Din totalul veniturilor bugetelor ţiilor economice locale, care totali­
importante pentru finanţarea indus­ Analizînd activitatea de Investiţii locale, 6,7 miliarde de lei — adică zează peste J miliarde de lei.
triei. Alocaţiile de la buget şi m ij­ pe anul 1966, recenta plenară a Co­ aproape 36 la sulă — reprezintă ve­ In anul 1960, în activitatea între­
loacele proprii ale întreprinderilor mitetului Central al Partidului Co­ nituri proprii, restul resurselor fiind prinderilor economice locale au fost
ce se vor folosi in industrie pentru munist Român a scos in evidenţă că, puse la dispoziţie de bugetul repu­ înregistrate o serie de rezultate po­
investiţii, reparaţii capitale, mijloa­ pe lîngă importantele realizări obţi­ blican In cadrul veniturilor proprii zitive care trebuie consolidate şi lăr­ Roca îşi dezvăluie bogăliîle ascunse numai prlntr-o temeinica căutare.
ce circulante şi alte scopuri vor a- nute, s-au înregistrat şl o serie de ale sfaturilor populare, ponderea gite, Tinind seama de sarcinile Im- Foto: F. TEREK