Page 94 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 94
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3730
LUCRĂRILE SESIU1V
MARII ABUMAisî MATIONALE
miei, In care lucrez, menţionez că In
torl din Institute, cu specialişti din
După un calcul eslîmatlv. In con*
L E <5 E A chemaţi să răspundă prompt solicită ultimii ani s-au încheiat cercetările slrucliile de maşini vreo 5 la sută
producţie. Aceştia la rindul lor sînt
rilor ce li se fac. şi chiar fazele-pilol pentru obţinerea din valoarea producţiei unor între
unor produse Importante sl elabora
prinderi pe o perioadă de 5—10 ant
O prohlemă de primă importanţei rea unor noi tehnologii chimice. In reprezintă costul licenţelor. întârzie
pentru progresul activitâlii noastre domeniul valorificării rezultatelor, atu rea în valorificarea acestora are deci
pentru adoptarea bugeuilui de stat pe anul 19â7 Nenitescu — o constituie valorifi din pârlea celor care le-au creat, cil lepercusiunl nu numai asupra bunu
— a subliniat în continuare acad. C
lui mers al întreprinderilor construc
şi din partea celor care ar trebui să
le folosească, nu s-au depus insă e-
carea rezultatelor cercetării proprii,
efectuate în institutele dc toate ca forturile necesare. Statul nostru — toare de maşini, ci poate aduce dau
ne celorlalte ramuri ale economie!,
legoriile şi de cadrele universitare. a spus in continuare vorbitorul — a care nu primesc la timp maşinile dc
Marea Adunare Naţionala a Repu cheltuieli in sumă «Ic 123.111,5 m ili Dotat ii I o de echilibrare ce sc vor Referindu-se la unele aspecte ale a- cheltuit însemnate fonduri valutare care au nevoie. Adresez, rugămintea
blicii Socialiste România oane lei. cu o depăşire a veniturilor acorda in anul 19G7 bugetelor sfatu can se stabilesc la suma de 4.687.451 cestei probleme, vorbitorul a arătat pentru achiziţionarea de instalaţii — conducerii Ministerului Industriei
(aţă dc cheltuieli dc 1.000,0 milioane iilor populare din bugetul republi mii lei, repartizate astfel : că. deşi în general ministerele în pentru care a plătii şi valoarea do Construcţiilor de Maşini să prezinte
HOTĂRĂŞTE:
lei cearcă să încurajeze experimentarea cumentaţiei. licenţei, drepturile de pa sesiunii noastre stadiul în care se
ART 1 — Se adoptă bugetul de ART. 2. — Se stabileşte următoarea procedeelor noi st aplicarea lor în tent, într-un cuvînt Inteligenta altora qăseşte aplicarea unor licenţe, să a*
stat pe anul 1967 la venituri in su repartizare a veniturilor şi cheltuie regiunea Argeş - i . . . M „ . , . , . * . . 564 006 mii lei producţie, cele mal multe întreprin Se poate adăuga la aceasta laptul că rele măsurile luate pentru evitarea
mă de 124 111,5 milioane lei şi la lilor bugetului dc stat pe anul 1967 ; deri manifestă un Interes redus lată o parte din importurile făcute nu au unor situaţii deficitare care au exis*
regiunea Bacău 150 333 mii lei
de Iniţiativele de acest fel. Uneori fost întru totul valorificate, fie prin lat în această privinţă.
— în milioane lei — regiunea Banat.................................................... . , . 197 105 mii lei experimentările în statii-pilot sc lun nercalizarea parametrilor tehnico-eco- In ultima parte a cuvîntării sale,
V e n i t u r i Cheltuieli gesc peste termenele admisibile, ca noraici la unele instalaţii, aşa cum '•orbitorul s-a referit la unele proble
regiunea B ra ş o v ............... 158494 mii lei
drele destinate de întreprinderi aces s-a arătat de alţi vorbitori In sesiu me legate de pregătirea cadrelor, su*
regiunea B u cu re şti......................... 329845 mii lei tor lucrări nu stnt cu grijă selecţio nea aceasta, lie prin întîrz.ierea pu blinilnri că o problemă cheie a progre
Bugetul republican, inclusiv bugetul asi nate sau sînt schimbate foarte des. nerii în fabricaţie a produselor pe sului noslru viitor este perfecţionarea
regiunea Cluj . 4 . 175779 mii 'ei
gurărilor sociale de stat 105419,6 104 419,6 Gunoscind mai hine domeniul chi hază de licenţă. • procesului de învătâmlnt.
regiunea Crişana . . „ * , 4 » • , s f « , . . 241622 mii lei
Bugetele sfaturilor populare . , ■ . . 18.691,9 18691,9
regiunea D ohrogea..................* ......................... . . 223 683 mii lei
ART. 3 — Veniturile bugetului dc e) pentru ajutorul de stat pentru regiunea Galaţi 5 * » . j . . 421 579 mii lei Cuvîntul deputatului Vasile Vîlcu
stAt pe anul 1967 dc la întreprinde copii 3046,7 milioane lei. regiunea H u n e d o a ra ................... , ..................... .... 162 400 mii lei
rile şi organizaţiile economice de stol ART. 7. — Cheltuielile bugetului dc Ca urmare a trecerii ia aplicarea sind experienţa acumulată, vom mo gătură cu aceasta, este însă nece
şi cooperatiste se stabilesc in sumă stat pe anul 1907 pentru administra regiunea laşi .................................................................. 539 053 mii lei In practică a hotărîrilor Congresului biliza în continuare toate forţele şi sar ca şi ministerele şi unilăţile eco
de 116.719,8 milioane lei. • regiuneo Maramureş ...................... ..................... - 274 984 mii lei al ÎX-lea al partidului cu privire la posibilităţile existente în agricultura nomice contractante să-şi îmbunătă
ţia dc stat, organele judecătoreşti şi
ART. 4. — Veniturile bugetului dc de procuratură sc stabilesc in sumă ■ regiunea Mureş Autonomă Maghiară . . . . . . . 86631 mii lei dezvoltarea mecanizării, chimizării şi cooperatistă, organizind pc scară lar ţească activitatea In direcţia preluă
stal pe anul 1967 din impozite şi taxe dc 2.894,6 milioane Ici. irigaţilor, a muncii entuziaste a mi gă acţiuni intercooperatiste. pentru a rii la timp a produselor, a respectării
de la populaţie sc stabilesc în sumă ART. 8 — Cheltuielile bugetului dc regiunea O lte n ia ............................................................ 466 024 mii lei lioanelor rio membri cooperatori, a realiza şi depăşi sarcina de a iriga şi a celorlalte clauze contractuale.
dc 7,391,7 milioane lei - regiunea P lo ie ş ti................. . 193 028 mii lei activităţii uniunilor cooperatiste şi 100.000 ha pe care cooperativele şi-au Pe baza indicaţiei Comitetului Cen
stat pe anul 1967 pentru apărarea consiliilor agricole, cooperativele a- înscris-o în planul pe anul viitor,
ART, 5 — Cheltuielile bugetului statului se stabilesc în sumă de - regiunea Suceava 286 552 mii lei gricole au obţinut in acest an rezul pentru a ajunge la sfirşitul cincina tral al Partidului, cuprinsă In cuvin*
de stat po anul 1967 pentru finanţa 4 960,0 milioane lei. tate bune in toate sectoarele de acti lului la o suprafaţă amenajată de cel tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
rea economiei naţionale se stabilesc ART. 9, — Fondul dc rezervă bu - oraşul Bucureşti i . 120 239 mii lei vitate. puţin 700.000 ha şi pentru a execula la recenta plenară a C.C. al P.C.R.,
tn sumă de 82.489,9 milioane lei, din getară pc anul 1967 sc stabileşte în oraşul Constanta...................... Wi<W7 mii lei In sectorul producţiei vegetale, pro toate celelalte lucrări de îmbunătăţiri ne vom preocupa îndeaproape de îm
care 33.474,3 milioane lei pentru fi sumă dc 2.106,2 milioane lei, din funciare. bunătăţirea situaţiei economice a coo
nanţarea Investiţiilor centralizate ducţiile medii planificate la hectar perativelor slab dezvoltate. Se impu
care 2 006.2 milioane Ici in bugetul au fost depăşite la marea majoritate Pentru realizarea producţiilor pla ne ca. pe baza unui plan concret de
ART. 6. — Cheltuielile bugetului republican la dispoziţia Consiliului AHT. 11. — Pentru anul 1967 se veniturile republicane, care se atri- a culturilor. La grîu, de pildă, pro nificate la culturile agricole, coope măsuri, întocmit in fiecare coopera
de stat pc anul 1967 pentru finanţa de Miniştri şi 100,8 milioane lei în stabilesc următoarele procente pe huie bugetelot sfaturilor populare ducţia medie realizată a lost mai mare rativele, cu ajutorul statului nastru şi tivă, să trecem la dez.voltarea In ca
rea acţiunilor social-culturalc ^ se bugetele sfaturilor populare ale re baza cârora sc calculează cuantumul ale regiunilor şi oraşelor Bucureşti fală de pion cu 13,3 la sută, iar la cu eforturile proprii, vor dispune in drul acestor unităţi a acelor ramuri
stabilesc in sumă de 27.265,5 milioa giunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi cotelor defalcate din impozitele şi şi Constanţa : porumb cu 30.5 la sută. In acest an, 1967 de o bază tehnico-materială su în care există tradiţie. experienG si
ne lei, din caro : Constanţa la dispoziţia comitetelor cooperativele agricole au realizat 9,3 perioară. Ceea ce va determina în care pot asigura o producţie ridicată
executive ale sfaturilor populare
a) pentru acţiunile înscrise in bu respective, potrivit repartizării pre milioane lone de cereale, cea mai fapt creşterea recoltelor la hectar este şi venituri mari.
getul asigurărilor sociale de stat mare producţie obţinută de sectorul utilizarea cît moi raţională a tuturor Ridicarea eficacităţii economico a
7.483,0 milioane lei; văzute in bugetul de stat. Procentul de delalcare cooperatist în perioada care a trecut mijloacelor de producţie. Pentru a producţiei în cooperative constituie
b) pentru învălfimint 7.510,1 mi ART 10 — Volumul bugetelor sfa de la încheierea cooperativizării a- spori producţiile la unitatea de supra un alt obiectiv de bază care va sta
griculturîi. S-au obţinut succese şi în
lioane lei; turilor populare pe regiuni şi oraşele o» C ^ ' 3 % creşterea animalelor. Electivele plani faţă, trebuie, de asemenea, să asigu In aten|ia noastră în activitatea pe
răm în fiecare cooperativă agricolă
c) pentru ştiinţă, cultură şi artă Bucureşti şi Constanţa, al cotelor de 3 i<0 I7> <o ficate au fost realizate şl depăşite. De o organizare temeinică a producţiei care o vom deslâşura în anul viitor.
2 650,1 milioane lei; falcate din impozitelo şi veniturile — a 0) 5 asemenea, producţiile medii şi totale şi a muncii. Considerăm. totodată, Situaţia existentă în prezent in coo
perativele agricole, sub raportul pro
d) pentru sănătate, asistenţă socia republicane şi soldurile tranzitorii pc Nr. Regiunea 6 2l <0 1 ° O in acest sector sînt în creştere faţă necesar ca în continuare Consiliul ductivităţii muncii şi al eficientei eco
a
o o
lă (şi cultură fizică $i sport 6.575,6 mi anul 1967 sc stabilesc după cum ur crt. sau oraşul 6 Si de anii trecuţi. Superior al Agriculturii, institutele de nomice a producţiei, nu o putem con
lioane lei; mează : 3 -â ^ C (O Corespunzător creşterii producţiilor cercetări şl oamenii de ştiinţă să-şi sidera ca fiind satisfăcătoare. Anali-
circ T IO d < r “O £<r. vegetale şi animale, a sporit contri intensifice eforturile ponlru a asigura zind aceste stări de lucruri, Uniunea
T3
buţia cooperativelor la fondul central
cooperativele cu material biologic su
al statului de produse agricole, s-au perior Ia toate plantele de cultură şi, Naţională, pe baza experienţei înde
lungate a unităţilor şl a consultării
mărit veniturile băneşti, ceea ce va îndeosebi, la legume, cartofi, plante largi a cooperatorilor şi specialişti
— In mii le) — 1 Argeş . , . „ , , , , 100 60 30 influenţa pozitiv creşterea valorii zl- furajere şl altele. Pentru creşterea lor, a elaborat recomandări privind
lei-munră şi a fondurilor de acumu cantităţilor de legume şi fructe şi eşa normarea si retribuirea muncii, pre
2 Bacău 60 50 30
Venituri lare. lonarea acestora pe o perioadă cît cum şi stabilirea mal judicioasă in
3. Banat 70 40 25
Vorbind despre rezultatele pe care mai îndelungată în cursul anului, cooperative a funcţiilor de conduce
4. Braşov................ * , . 70 30 30 le-am obţinut în acest an. vreau să accentul principal îl vom pune pe re şi administrative. Pentru a asigura
5. Bucureşti . . . , « . , 100 60 25 subliniez că, deşi majoritatea indica lărgirea bazei materiale, extinderea o utilizare mai deplină pc tot par
S a r i i i 6 Cluj .................. . . 80 50 30 torilor de plan au fost realizaţi şl suprafeţelor Irigate'şi dezvoltarea su cursul anului o forteî de muncă a
membrilor cooperatori, vom stimula
prafeţelor de sere,- solarii, pe organi
- C C 2 7. Crişana . . . . . . . 90 70 30 chiar depăşiţi, tn cooperativele agri
Nr. Regiunea - o £ ftj cole există încă însemnate rezerve zarea de plantaţii intensive şi pe în organizarea unor activltăti anexe.
crt. sau oraşul Total t *° > S 8. Dobrogea 100 60 26 pentru sporirea producţiilor vegeta treţinerea plantaţiilor existente. Actualul nivel de dezvoltare al coo
0 9 Galaţi 100 50 30 le, şi. animale. Punerea în valoare a Un obiectiv de mare importantă, perativelor noastre şl sarcinile spo
c <% â 10 Hunedoara 90 50 30 acestor rezerve a constituit o preo- spre care cooperativele noastre îşi rite care stau în fata acestora nece
r ja O £ b .5£ , cupare de bază a uniunilor coopera-
11. laşi . . . . . . . . . 100 60 30 vor concentra eforturile in 1967, il sită ca preşedinţii, brigadierii, conta
| liste şi a cooperativelor la stobilirea constituie dez.voltarea creşterii anima
12. M aram ureş...................... 100 60 30 Indicatorilor de plan pe 1967. bilii şi alte cadre de conducere sâ-sl
13. Mureş Autonomă-Maghiară 70 40 30 lelor, Pentru sporirea producţiei dc ridice nivelul cunoştinţelor. împreu
Discutarea proiectului de plan In carne la nivelul sarcinilor stabilite, nă cu Consiliul Superior al Agricul
]. Argeş . « . « « * 1 165 074 305 100 1 165 074 6 000 14 O ltenia.............................. 90 50 30 cooperative, la nivelul raioanelor şl vom continua acliuneo de organizare turii şî Ministerul Invătâmînt ului,
2. Bacău , » « < * # 814 804 341 040 814 804 5 000 15 Ploieşti . . . . . . . 50 30 25 regiunilor, dezbaterea Iul în plenara a Ingrăşâtoriilor, în special a celor vom studia si elabora măsurile nece
3. Banat . # , « * , 1 306 055 542 710 1 306 055 7 000 16. Suceava . . . . . . 90 60 ■30 Consiliului Uniunii Naţionale, oare a de taurine, urmărind realizarea la li sare care să înlesnească acestor ca
4 Braşov 1 052 020 422 030 1 052 020 5 000 17. Oraşul Bucureşti . . . , 70 70 30 avut loc recent, au scos in evidenţă vrare a unor greutăţi superioare. Tre dre posibilitatea de a urma cursuri
buie să luăm măsuri pentru sporirea
fără frecventă pe lîngâ şcolile me
caracterul realist al Indicatorilor pro
5 Bucureşti , i < * i 1 135 571 433 600 1 135 571 7 000 18. Oraşul Constanta . . . . 100 60 _ puşi, demonslrînd că există condiţii producţiei de came de pasăre şi ouă dii tehnice agricole, în vederea ob
6. Cluj . . . . . 1 068 341 459 960 1 068 341 7 000 şi posibilităţi ca ei să fie realizaţi în cooperativele agricole, unde sîn- ţinerii calificării de tehnician.
7. Crişana . • , , • 794 440 287 270 794 440 5 000 ART. 12, — Consiliul de Miniştri ieşti şi a altor cheltuieli care încarcă şi depăşiţi. In prezent, este necesar tem mult rămaşi in urmă. In această Punlnd accentul principal pe mun
8. Dobrogea . a * • 528 833 181 375 528 833 4 000 va asigura executarea în cit mai ne justificat preţul dc cost sau chel ca. împreună cu consiliile agricole, să privinţă vom trece la organizarea ca concretă, operativă şl directă cu
creşterii păsărilor în ferme specia
9. Galaţi . . . . . . 1 159 478 405 005 1 159 478 6 000 bune condiţii a bugetului de stat pc tuielile bugetare. ajutăm electiv fiecare unitate ca încă lizate. unităţile, folosind din plin experienţa
de la întocmirea şl definitivarea pla
ART. 13. — Se adoptă contul gene
10 Hunedoara . , . . 761 927 376 155 761 927 4 000 anul 1967. in acest scop va lua mă ral dc încheiere a exerciţiului buge nului să asigurăm o mobilizare mai Concomitent cu măsurile tehnico- pozitivă, Iniţiativa si spiritul Inven
corespunzătoare pentru
ca
surile
tiv al ţărănimii noastre cooperatiste,
11 ■ laşi , . . % * . 1 069 526 279 810 1 069 526 6 000 ministerele, celelalte instituţii cen tar pc anul 1965 la venituri în sumă deplină a resurselor existente în fie organizotorice pe care le vom lua asigurăm Marea Adunare Naţională
12. Maramureş . . » « 801 05.3 257 600 801 053 4 000 trale şi comitetele executive ale sfa dc 96953,7 milioane lei şi la chel care ramură de activitate. pentru sporirea producţiei vegetale că, sub conducerea şi îndrumarea
turilor populate să realizeze integral şi animale, In anul 1967 va trebui ce
13. Mureş Autonomă- şi lu timp veniturile bugetare plani tuieli în sumă dc 93.057,3 milioane Subliniind că mărirea producţiei în permanenţă a partidului, vom munci
unităţile cooperatiste să se preocu
Maghiară . 845 724 406 310 845 724 5.000 ficate. Dc asemenea va lua măsurile lei, cu o depăşire a veniturilor faţă sectorul vegetal trebuie să se obţină pe mai concret şl cu mai multă răs cu toată răspunderea pentru realiza
dc cheltuieli in sumă de 3.896,4 mi
14. Oltenia , . » » * 1 281 573 410 440 1 281 573 7 000 nceesore prin care să sc asigure dc lioane lei. în principal pe seama sporirii produc pundere de calitatea produselor şi rea şi depăşirea planului pe 1967. a-
ţiilor medii ia ha, vorbitorul s-a refe
aceasta
•vînd convingerea că prin
15. Ploieşti , . » . * 1 065 260 371 850 1 065 260 7 000 către ministere, celelalte instituţii Excedentul bug~‘ului republican rit în continuare la programul de mă de valorificarea superioară a aces vom spori contribuţia agriculturii coo
16 Suceava - . . . . 767 655 238 860 767 655 5 000 centrale şi comitetele executive ale pc anul 1965 in sumă dc 3.429.724.653 suri privind extinderea lucrărilor de tora, de îndeplinirea obligaţiilor lua peratiste la dezvoltarea continuă a
17. Oraşul Bucureşti . . 2 700 858 1 492 580 2 700 858 9 000 sfaturilor populare eliminarea chel lei răniine la dispoziţia Băncii Na îmbunătăţiri funciare, stabilit de re te prin contracte, atit pentru piaţa economiei naţionale sl înflorirea
18. Oraşul Cpnstante . 373 708 140 400 373 708 1 000 tuielilor neproductive, reducerea jionale a Republicii Socialiste Româ centa plenară a C.C, al P.C.R. Folo Internă, cît şi pentru export. In le scumpei noastre patrii
Total : 18 691 900 7 352 145 18 691 900 100 Of 0 cheltuielilor administrative gospodă- nia ca resursă dc creditare.
Cuvîntul ministrului industriei
pe locomotive instalaţia care va asi ales a pieselor de schimb în canti
Răspunsul deputatului gura controlul vigilenţei mecanicu bilite, precum şî pentru pregătirea construcţiilor de maşini, Mihai Marinescu
tăţile solicilate şi la termenele sta
lui şi frinarca automată a trenului
şi specializarea unor cadre strict ne
Mărirea stabilităţii căii va permite
Florian Dănălache, sporirea tonajelor şi vitezelor trenu cesare căilor ferate Luînd în dezbatere aceste impor biectul licenţelor menţionate, s-au in depăşite din punct de vedere tehnic,
Conducerea Ministerului Căilor Fe
rilor, în condiţii de siguranţă pentru rate a pus în centrul atenţiei realiza tante documente — proiectul de plan trodus în fabricaţia de serie. Condu îmbunătăţirea tehnologiilor, Introdu
cerea ministerului este hotârîtă ca
şl de buget pe anul 1967 — tml stă
circulaţie. S-a intensificat aclivilatea rea integrală a volumului sporit de ruie In minte analiza profundă, rea pe viitor să acţioneze cu mal multă cerea centralizata a debitării mate
rialelor prin croiri complexe, Impri
ministrul căilor ferate, la o de cercetare ştiinţifică, mai ales în transport pe 1967, în depline condi listă şl multilaterală, făcută la recen energie pentru asimilarea produselor marea unei discipline severe pentru
ţii de siguranţă şi de regularitate a
domeniul siguranţei circulaţiei.
Pentru realizarea unor condiţii circulaţiei, în care scop, pe lîngâ ta plenară a C.C. al P.C.R., care a noi, pe bază de licenţe sau după con eliminarea derogărilor.
în cursul trimestrului 1/1967, pe
cepţie proprie, să urmărească cu mai
arătat cu clarviziune stadiul la care
sporite de regularitate şi siguranţă a
întrebare pusă în sesiune circulaţiei trenurilor, solicităm spri măsurile prevăzute, va urmări per a ajuns economia tării şl direcţiile multă fermitate desfăşurarea progra baza indicaţiilor conducerii de partid
manent desfăşurarea procesului
de
jinul Ministerului Industriei Con ti\ansport şi va depista abaterile care principale către care trebuie îndrep melor de proiectare şi pregătirea fa şi de sfat, vom identifica toate pro
strucţiilor de Maşini în ce priveşte influenţează negativ activitatea de tate atenţia şl eforturile noastre de bricaţiei, ceea ce va asigura o mal dusele cu consum mare de metale,
In şedinţa de ieri — a spus vor- şi de specializare şi pregătire a unui realizarea unor construcţii şi repa cale ferată, stabilind operativ solu viitor. mare diversificare şi modernizare a stabilind grafice pentru reproiectarea
bitonjil — tovarăşul deputat Ion număr mai mare de cadre prin şco raţii de material rulant de bună ţiile cele mai potrivite pentru lichi După ce a prezentat un tablou al producţiei noastre. tor.
Mârcuş a pus întrebarea : ce mâ- lile profesionale, tehnice şi cursuri calitate, livrarea utilajelor, şi mai darea lor. O seamă de măsuri îşi vor găsi re
syri a luat conducerea Ministerului de scurtă durată. De asemenea, au succeselor obţinute în 1966 de între Aşa după cum subliniază raportul, zolvare în cursul anului 1967. însă
Căilor Ferate pentru deplina sigu fost îmbunătăţite planurile şi pro prinderile Ministerului Industriei Con realizarea volumului de producţie pla procesul de modernizări şi proiectări
ranţă a circulaţiei trenurilor, ţinînd gramele de învâţămînt. Cuvîntul deputatului strucţiilor de Maşini, precum şl al nificai pentru anul 1967 şi mat ales va constitui o acţiune permanentă a
seama că în anul acesta s-au pro Vorbitorul a arătat că pentru în sarcinilor ce revin în 1967, vorbitorul pentru anii următori, depinde în mod conducerii M.IC.M. şî a întreprinde
dus accidente de cale ferată sol lăturarea înlîrzierilor In circulaţia s-a ocupat de o serie de obiective hotăritor de realizarea integrală şi rilor sale.
date cu pierderi de vieţi omeneşti trenurilor s-au îmbunătăţit principi Costin Neniţescu ce vor sta în centrul atenţiei şl în la termenele prevăzute a programu
şi serioase pagube pmtenate. ile de elaborare a graficului de cir anul viitor. lui de Investiţii. îndeplinirea cu suc Pentru reducerea consumului do
Pornind de la indicaţiile date de culaţie, cu consultarea largă a spe O sarcină de mare actualitate ce ces a acestui program cere asigurarea metal, în afara măsurilor pe care le
conducerea superioară de partid au cialiştilor din minister şi direcţii re Un element deosebit de important lei şi va asigura o economie da va revine ministerului nostru este di din timp a documentaţiilor necesare, vom lua, este necesar ca în baza sar
fost luate o serie de măsuri organi gionale O contribuţie însemnată Ja şi nou al planului economic pe anul lută de circa 900 milioane lej. versificarea şl ridicarea nivelului ca împletirea activităţii rie pregătire a cinii dale de Consiliul de Miniştri,
zatorice şl tehnice S-a iniţiat o lar realizarea unei circulaţii regulate a 1967 — e spus vorbitorul — este fap Vorbitorul s-a referit, In continua litativ al producţiei de maşini şl uti lucrărilor cu o serie de măsuri orga Ministerul Industriei Metalurgice,
gă acţiune de întărire a disciplinei trenurilor şî )a folosirea raţională a tul că el include, ca o parte integran re, la importanţa deosebită pe care laje. în pas cu cerinţele tehnicii con nizatorice privind imhunătătirea acti M.I C.M. şi C.S.P. să treacă la întoc
personalului pe toate treptele ierar capacităţii pot avea şi întreprinde tă a sa, programul de cercetare ştiin o are pentru îmbunătăţirea produc temporane. In anul 1967 se vor asi vităţii pe şantierele de construcţii mirea unul plan de măsuri cu priviro
hice, s*B trecut la selecţionarea în rile ministerelor beneficiare de trans ţifică. Aceasta exprimă atenţia deose ţiei cercetarea întreprinsă tn labora mila circa 700 de produse noi, prin şi montaj. la livrarea laminatelor conform spe
rnunej de răspundere a celor mai port prin organizarea corespunzătoa bită acordală de partid şl de stat In toarele uzinale. în marile combinate tre care locomotive electrice de 6.580 In lumina indicaţiilor date de tova cificaţiilor în lungimi fixe şi multi
competente cadre, este în curs de re a fronturilor de înrârcarc-descăr- troducerii metodelor ştiinţilice In chimice, metalurgice, In întreprinde C.P. şi Diesel hidraulice de 1.250 C.P., răşul Nicolae Ceauşescu la recenta ple, precum şi la tolerantele medii
îmbunătăţire modul de instruire şî care a vagoanelor, reducînd astfel producţie şî. in general, în rezolvarea rile constructoare de maşini, In com plenară a C.C. al P.C.R,, vom acţiona stabilite prin standarde.
îndrumare a personalului operativ. actualele imobilizări mari ale mate problemelor hotărîtoare ale vieţii e- binatele pentru prelucrarea lemnului tractoare foreştlere, cazane de 120 şi cu energie pentru reducerea cheltu Măsurile care se impun pentru re
Sînt prevăzute în continuare măsuri rialului rulant Lfl sporirea condiţi conomice şi social-cullurale ale tării. — a spus vorbitorul — există la în 420 t abur pe oră, grupuri turbogene- ielilor de produc(ie, pentru creşterea zolvarea acestei probleme, acţiunea
pentru îmbunătăţirea metodologie: şi ilor de siguranţa circulaţiei vor con ratoare de 12 şi 50 MW, freze por eficienţei economice, precum şl pen Începută în acest sens privesc nu nu
structurii organizatorice a controlu tribui, de asemenea, dotările tehnice Programul cercetării pe anul 1967 demina cercetării ştiinţifice o puter tele, elemente de automatizare şl mi- tru reducerea consumului de metal, mai sarcinile anului 1967, ci consti-
lui în scopul întăririi disciplinei per — cele pesle 4 500 vagoane marfă pe se sprijină pc de o parte pe planul nică bază materială care are o desti cromotoare, precum şl noi tipuri de încă ridicat la o serie de produse. tuie orientarea de bază, in perspecti
sonalului In acţiunea de prevenire a 4 osii, 100 vagoane de călători şi 00 economic, iar pc de altă parte pe pro naţie precisă şi ar trebui să devină maşini şl utilaje. Răspun/.înd ia întrebarea tovarăşu vă. a construcţiilor de maşini.
accidentelor, au fost antrenaţi toţi locomotive Diesel şi electrice cu ca gramul unitar de cercelare pe anlt un factor important In Intensiflcaren In legătură cu întrebarea tovarăşu lui deputat Dumitru Popa. în legă In paralel cu acest complex de mă
lucrătorii de cale ferată, accenluîn- re au fost înzestrate căile ferate in 1966—1970 El răspunde nevoilor activităţii de cercetare In domeniul lui deputat Costin Nenitescu cu pri
du-se în mod deosebit asupra rolului ţ966, precum şi cele prevăzute pen reale ale economiei, jalonează direc tehnicii. vire la o serie de licenţe care nu au tură cu consumul de metal, trebuie suri va trebui să ne îndreptăm aten
mecanicilor de locomotivă. Pentni tru anul viilor. Au fost centralizate ţiile de dezvoltore ale ştiinţei In vii Principala problemă care trebuie fost introduse în producţie, trebuie să arăt că ministerul s-a preocupat ţia pentru valorificarea rezervelor
respectarea timpului continuu de electrodinamic mqi mult de 800 ma lor, contribuind, prin CTeatla ştiinţi să ne preocupe o constituie cadrele să recunosc deschis în îato Marii insuficient de raţionalizarea consumu existente şi tn ceea ce priveşte pro
serviciu al personalului de locomoti cazuri şi s-a instalat bloc de linie fică, la îmbogăţirea patrimoniului ma de cercetare din aceste laboratoare ; Adunări Naţionale că au existat In- lui de metal. Astfel, la unele produse ductivitatea muncii.
vă şi tren au fost luale măsuri de automat pe o distantă de 80 ltm S-a terial şi spiritual al poporului. în acelaşi timp tematica activltăti) tîrzierl condamnabile în ceea ce pri aceste consumuri sînt necorespunză Realizarea tuturor acestor obiectiva
organizare a echipelor de rezervă în pornit la înlocuirea eşalonată a unor Potrivit estimărilor Comitetului de laboratoarelor trebuie să corespundă toare datorita unor cauze care ne a- impune aparatului central al ministe
depouri şi staţii. instalaţii de semnalizare cu altele, Stat al Planificării şl ale Consiliu scopurilor pentru care au fost crea veşte punerea lor în valoare. Ca ur partln în exclusivitate. rului creşterea operativităţii şl com
Dat fiind înzestrarea continuă a care asigură condiţii mai bune dc lui National al Cercetării Shintifice. te. In acest sens o soluţie poate (I mare a Indicaţiilor şi ajutorului pri Pe baza unei analize profunde, ca petentei în rezolvarea sarcinilor, a-
căilor ferate cu mijloace şi instalaţii vizibilitate şi siguranţă S-a îmbu aplicarea pînă In 1970 a rezultatelor ca ministerele şi celelalte organe mit din partea conducerii de partid, urmare a criticii şî ajutorului primit cordarea unui sprijin calificat între
de înaltă tehnicitate, ou fost luate nătăţit sistemul de semnalizare şi s-a unorva din cercetările înscrise în pro centrale, conducerile întreprinderilor in cursul anului 1966 s-au luat mă din partea conducerii partidului. în- prinderilor, întărirea disciplinei eco
măsuri pentru ridicarea nivelului asigurat paza sectoarelor de linie pe St ale laboratoarelor uzinale să se suri eficiente pentru lichidarea aces cepînd cu anul 1967 vom întreprinde nomice, mai buna organizare a pro
profesional şi tehnic al cadrelor din care trebuie să se circule cu viteză gramul pe 1967 va reduce cheltuie preocupe de dezvoltarea colaborării tor înlîrzîeri. Informez Marea Aduna măsuri hotârîte privind modernizarea ducţiei şi a muncii în toate sectoa
toate ramurile de exploatare, precum redusă. Anul viitor se va introduce lile de producţie cu circa 2 miliarde cu academicieni, profesori, cercetă- re Naţională că produsele ce fac o- unor produse din fabricaţia curentă, rele de activitate.