Page 95 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 95
PAC,SNA A 3-A’
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3730
LUCRĂRILE S ESIUNII Cu prilejul zilei de 30 Decembrie
şi a Anului nou
ConduceriJe întreprinderilor, instituţiilor şl organizaţiilor comerciale din regiunea Hunedoara,
transmit călduroase felicitări colectivelor de muncă, tuturor colaboratorilor pentiu rezultatele OU
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE a patriei noastre — Republica Socialistă România.
tinute in primul an al cincinalului si le urează noi succese în activitatea pentru ‘^ «cerea in
viată a hotăririlor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman, pentru înflorirea continua
artistice, a cunoştinţelor ştiinţifice si obştească a oamenilor de cultură si
Cuvîntul ministrului tehnice In rîndul oamenilor muncii artă, sl-a dovedit ca principiu efi
de la oraşe şl sate. Impun folosirea cienta. Experienţa de pînă acum a de
cit mal Intensă a bazei materiale, monstrat în acelaşi timp necesitatea
industriei construcţiilor, evitarea unor paralelisme care se mai unor măsuri de îmbunătăţire in con
manifestă si acordarea unui ajutor tinuare o lorraelor organizatorice, a
de specialitate mai substanţial acţiu metodelor şl stilului de muncă ale |
Dumitru Mosora nilor culturale de masă întreprinse Comitetului, In vederea unei mai de- I
de organizaţiile de stat şi cele ob pline valorificări a marilor posibili- I
şteşti. Pentru aceasta C.S C.A. si co tăti pe care le oferă această formă L
Prevederile proiectului de plan aspectul micşorării consumului de o- mitetele regionale pentru cultură si de organizare si activitate. |
pentru 1967 prezentat spre legiferare tel beton. La aceasta s-a mal adău artă vor trebui să-si exercite mai In încheiere, vorbitorul şi-a expri- H
Marii Adunări Naţionale asigură con gat faptul că In unele normative sl eficace rolul de coordonare a între mat convingerea că oamenii de cui- |
tinuarea în ritm viu si în proporţii prescripţii de calcul sînt prevederi gi! activităţi cullural-artistice. tură si artă, nu-si vor precupeţi for- E
bine echilibrate, a procesului com care conduc la supradimensionare. (ele sl talentul pentru ridicarea cui- I
plex de dezvoltare a tuturor ramuri Reducerea consumului de metal Crearea cu 4 ani In urmă a Comi
lor, de întărire şl înflorire a patrie! este pe deplin posibilă. In acest scop tetului de Stal penlru Cultură si Artă (urii naţionale la înălţimea exigente- I
noastre. Un factor important al avîn- vom elimina din proiecte soluţiile care — ca organism care îmbină activita lor partidului si poporului, a cerin- K
tului economiei naţionale si o expre în mod nejuslilicat prevăd construc tea pe linie de stat cu participarea ţelor epocii contemporane. I
sie a potenţialului el este mărirea In ţii metalice la halele şi clădirile unde
anul viitor a volumului de investiţii acest lucru nu este impus de necesi-
si sporirea corespunzătoare a volu tă|l. Vom acorda o atentie mai mare
mului lucrărilor de constructii-mon- la alegerea acelor solulii constructi
taj. ve care reclamă consumuri mai mici Cuvîntul deputatului
Punerea In funcţiune la termen a de otel-beton. elirainînd supradimen
numărului mare de obiective, aşa sionările şi tendinţa de gigantism
cum s-a subliniat In expunerea la Este imperios necesar ca măsuri de
proiectul de lege cu privire la pla acelaşi fel să fie luate si în institu Dumitru Gheorghiu
nul de stat pe 1967, este una din pro tele ministerelor beneficiare, întrucît
blemele esenţiale pe care se bazea peste 4/5 din lucrările pe care le e-
ză asigurarea ritmurilor de dezvolta xecută unităţile noastre de construc-
re în viitor a economiei. In cuvânta tll-montaj se proiectează în aceste In legătură cu obiectivele planului mobilizarea oamenilor muncii la fo
rea rostită de tovarăşul Nlcolae institute. Tot pentru reducerea con de stat pe nnul 1967, aş dori să mă losirea integrală a timpului de lucru,
Ceauşescu la recenta plenară a Co sumului de olel-beton. vom pune în refer la unele sarcini ce revin sindi utilizarea raţională a maşinilor şi uti
mitetului Central au lost arătate cu centrul preocupărilor mărirea ponde- catelor în vederea ridicării pe o treap lajelor, întărirea disciplinei si in ace
claritate rezervele mari care există rit elementelor de construcţii din be tă calitativ superioară a întrecerii laşi timp vor acorda mai mult spri
In sectorul de construclii. precum $1 ton precomprimat. la care consumul socialiste, pentru îmbunătăţirea orga jin conducerilor tehnico-administrati-
căile de urmat pentru a asigura scur de metal este de peste 2 ori mai mic nizării producţiei şi a muncii, valo ve în organizarea producţiei si a
tarea duratelor de execuţie a obiec decit la elementele armate obişnuit. rificarea rezervelor interne, reduce muncii cit si în utilizarea raţională a
tivelor de investiţii. Tovarăşii deputaţi Dumitru Popa şi rea consumurilor specifice, lichidarea forţei de muncă Vom îmbunătăţi
Observaţiile critice privind neritmt- Ion Mflrcuş. criticînd în mod just rebuturilor şi ridicarea nivelului de conţinutul consfătuirilor de produc
citatea activităţii şantierelor în tot faptul că pe unele şantiere a fost re cunoştinţe lehnico-profesionale ale ţie şi al adunărilor grupelor sindica
cursul anului, neasigurarea la timp simţită lipsa de cărămidă, au cerut muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni le. care vor trebui să ia periodic în
a documentaţiilor, folosirea incora- să arătăm cauzele acestei stări de lor. dezbatere problemele principale ale
,'<©tă a utilajelor pe şantiere, sînt pe lucruri. Viata ne-a demonstrat că acolo unde organizării producţiei şi ale creşterii
deplin întemeiate Asemenea feno Pentru anul 1966 s-a prevăzut în există preocupare permanentă pentru eficientei economice la fiecare loc de
mene s-au manifestat si în activitatea plan producerea unei canlitătl de că descoperirea şi valorificarea rezerve muncă.
şantierelor ministerului nostru. Asa, rămizi corespunzătoare indicelui de lor interne, unde oamenii muncii sînt Un sprijin susţinu! vor da sindica
de exemplu, am realizat pe primul tri consum pe un milion lei realizat în consultaţi si se creează cadrul favo tele acţiunilor care vor fi întreprin
mestru numai 16 la sută din volumul anul precedent. La definitivarea, pe rabil valorificării propunerilor aces- se pentru îmbunătăţirea normării
anual al lucrărilor, creîndu-se din a- parcursul anului, a proiectelor lucră loro, rezultatele sînt dintre cele mai muncii în întreprinderi.
ceastă cauză în celelalte perioade ale rilor de construclii, a rezultat că este rodnice. Ne revine ca sarcină să ge Sindicotele vor depune o mai sus
anului necesităţi sporite do forte de nevoie de cantităti de cărămizi mal neralizăm experienla pozitivă în ac ţinută muncă educativă In rindurile
muncă si do utilaje, cărora numai cu mari decit cele planificate. ţiunea de consultare a maselor, să-i maselor, astfel ca disciplina socialis
foarte mari greutăţi şi numai parţial Lipsurile semnalate se datoresc imprimăm un caracter permanent si tă să fie înţeleasă de călre toii oa
[i s-a putut face fată. deci neaprecierli de către noi, la ade mai organizat. menii muncii sub toate aspectele ei
Scoţind în evidenţă că pentru tri văratele proporţii, a elementelor ca Considerăm ca loarle justă indica şi sfi conducă la îndeplinirea exem
mestrul 1 al anului viitor s-a prevă racteristice planului din 1966. clnd ţia Plenarei CC. al PCR. privind li plară a planului la toti indicatorii
zut un volum de lucrări de peste 20 s-au început multe obiective noi de chidarea rebuturilor si a practicii de Ele vor sprijini mai mult conduceri
la sută din cel anual, vorbitorul a ex construcţii, cu structuri diferite faţă a se prevedea rebuturi in plan — lor- le întreprinderilor în organizarea
pus în continuare o serie de măsuri de cele din anul precedent. Intr-un mâ de irosire oficială a materiilor cursurilor de calificare, ridicarea ca
care au fost şi vor fl luate în acest cuvînt, este x'orba de previziunile prime, precum si răspunderea mate lificării şi specializării muncitorilor.
scop. La sfîrşitul acestui an va fi noastre insuficient fundamentate Prin rială a celor care provoacă pagube In strînsă colaborare cu ministerele
asigurat cu proiecte de execuţie 93 acţiunile întreprinse ulterior, atît de în producţie Consiliul Central al va trebui să adoptăm un complex de
la sulă din volumul de Investiţii în către minister cît si de către sfatu U.GS va îndruma sindicatele ca în măsuri care să asigure îmbunătăţirea
continuare ale ministerului nostru, rile populare, penlru mărirea produc vjitor. la analiza rezultatelor obţinute tematicii, a conţinutului şi eficientei
prevăzut pentru anul viitor. Insist ca ţiei de cărămizi, s-a reuşit să se eli în întrecere şi la stabilirea evidenţia propagandei tehnice.
^ministerele beneficiare, printre care mine în bună parte lipsa acestora. ţilor si a colectivelor evidenţiate şi In zilele ce urmează va avea loc
Ministerul Industriei Uşoare, Ministe Pentru anul 1967 au fost luate mă fruntaşe în Întrecere, să se tină sea in întreprinderi acţiunea de dezbate
rul Economiei Forestiere, Consiliul suri nu numai pentru a fi folosită în ma si de preocuparea pentru lichida re a sorcinilor de plan şi încheierea
Superior al Agriculturii, Ministerul treaga capacitote de producţie a fa rea rebuturilor. contractelor colective pentru anul
Industriei Alimentare, Ministerul In bricilor existente, ci si pentru orga Trebuie să arătăm că. deşi rezerve 1967. Sindicatele vor desfăşura o te
dustriei Metalurgice să Impulsioneze nizarea unor noi capacităţi. în sco importante sînt scoase la iveală de meinică activitate politică şi organi
sl ele întocmirea şl predarea docu pul satisfacerii cerinţelor şantierelor. către oamenii muncii, în multe ca zatorică pentru a stimula pe toţi mun
mentaţiilor de execuţie citorii, tehnicienii şi inginerii să vină
In proiectul de plan se prevede zuri se manifestă un spirit conserva cu propuneri în vederea îmbunătăţi
După ce s-a referit la importanta sporirea In anul viitor a producţiei tor la unele cadre de conducere din rii organizării producţiei, velorilică-
sarcinii trasate de conducerea parti materialelor de construclii cu 10 9 întreprinderi, care merg pe linia de rii din plin a rezervelor existente la
dului cu privire la reducerea cheltu la sută. ritm superior celui stabilii a avea reţineri în luarea de angaja fiecare loc de muncă şi stabilirii de
ielilor de producţie, a consumurilor în planul cincinal. In proporţii mai mente. In anul care vine vom acţio angajamente concrete şi reale în în
specifice de materiale sl. în primul mari creşte volumul materialelor ne na mai hotărît pentru valorificarea trecerea socialistă.
rînd. a consumului de metal în con cesare realizării lucrărilor de Iriga propunerilor oamenilor muncii şi lua
strucţii, vorbitorul a spus: Consider ţii şi a acelor materiale a căror lipsă rea unor angajamente mobilizatoare In încheiere, vorbitorul a asigu
pe deplin îndreptăţită întrebarea to în întrecerea socialista, care să re rat Marea Adunare Naţională că sin
varăşului deputat Petre Duminică, cu r fost resimţita în acest an pe unele flecte posibilităţile reale din între dicatele nu vor precupeţi nici un e-
(ort în mobilizarea largă a tuturor
privire la cauzele sporirii consumu şantiere. prinderi. muncitorilor, Inginerilor $i tehnicie
lui de metal la lucrările de construc- Ne vom preocupa şi în cadrul mi
tll. O să caut să răspund acestei în nisterului şl în Întreprinderi de inten Sindicatele vor pune în viitor, ca nilor, la îndeplinirea şl depăşirea
trebări. obiectiv principal al activităţii lor, planului de stat pe anul 1967.
sificarea procesului de diversificare a
In ultimii ani. dîndu-se o Interpre
tare greşită faptului că nu s-au mal sortimentului de materiale de con
dat Indicaţii exprese pentru economi strucţii şl de ridicarea nivelului lor Cuvîntul ministrului
sirea metalului, s-au proiectat sl exe calitativ.
cutat o serie de construcţii sau de Asigur Marea Adunare Naţiona
părţi ale acestora din metal, deşi so lă că, urmînd indicaţiile date de
luţia nu corespunde unor necesitau conducerea partidului, vom munci industriei alimentare,
de ordin tehnic sau economic. Toto fără preget pentru aducerea la înde
dată. în multe proiecte s-au adoptat plinire a sarcinilor ce ne revin din
soluţii care n-au fost analizate sub planul de stat. 3ucur Şchiopu
Volumul producţiei globale al M i nătăţirea în toate sectoarele a indi
Cuvîntul deputatului nisterului Industriei Alimentare pe a- cilor de utilizare a utilajelor şi su
prafeţelor de producţie existente.
nul 1966 se îndeplineşte în întregi
me, asiqurlndu-se o creştere de 10 Va constitui o sarcină In perioa
la sută fată de realizările anului da următoare organizarea unor uni
Pompiliu Macovei 1965, In cursul anului 1966 s-a obţi tăţi mici si mijlocii, care este justifi
nut cea mai mare producţie de carne,
zahăr, lapte si produse lactate cată în industria alimentară de carac»
Ierul perisabil al unor materii prime,
In anul care a trecut au existat In producerea unor sortimente cu spe
In ansamblul marilor prefaceri re tacole, pe lîngă grija pentru o mal activltotea noastră si unele neajun cific local sau care nu pot fi trans
voluţionare din ţara noastră — a ară bună gospodărire a mijloacelor bă suri şi grculâli, au mai fost cazuri de portate la distanţe mari.
tat vorbitorul — o dată cu Înflorirea neşti si materiale puse la dispoziţie, refuzuri la unele produse De aseme Vom continua şi aplica studiile pe
economiei, cultura sl arta românească pentru reducerea cheltuielilor de pro nea. în relaţiile cu cooperativele a- care le facem în vederea perfecţio
au cunoscut si cunosc o dezvoltare ducţie si stabilirea unui raport just gricole de producţie care ne furni nării organizării întreprinderilor de
continuă. Realizările obţinute pînă si eficace între forţele artistice per zează materiile prime s-au manifestat industrie alimentară, cărora le vom
acum, prin grija sl îndrumarea înţe manente ale instituţiilor şi necesită din partea întreprinderilor noastre u- da un profil mai economic, o specia
leaptă a partidului, demonstrează cu ţile reale, trebuie în primul rînd să nele lipsuri, pe cere ne vom strădui lizare corespunzătoare. Vom acorda
puterea de netăgăduit a faptelor că se realizeze spectacole si filme de cit să le lichidăm, Împreună cu Uniunea o atenlie deosebită măsurilor destina
socialismul a creat nu numai condi mai înaltă valoare artistică. Naţională a Cooperativelor Agricole. te a reduce cheltuielile materiale de
ţiile politice, cl şi premisele materia In domeniul exportului fie produse In cadrul dezvoltării armonioase si producţie, critica îndreptăţită cu pri
le pentru ridicarea culturală a socie artistice, culturale, de lucrări de artă, multilaterale a întregii economii na vire In nivelul ridicol al acestor chel
ţionale, Ministerul Industriei Alimen
tăţii, pentru dezvoltarea multilate sînt necesare măsuri de îmbunătăţire tare trebuie să realizeze în anul 1967 tuieli făcută de tovarăşul Nicolae
rală a talentelor şi aptitudinilor cu a calităţii producţiei prin ridicarea o producţie globală cu Kt.4 la sută Ceauşoscu la plenara CC. al PC.R. |
care poporul nostru este atît de bogat nivelului artistic şi reprezentativ, mai marc decit în anul 1966. La prin este valabilă ş! în industria alimen
înzestrat. precum şl de mai bună organizare, cipalele produse sporurile vor fi: la tară, unde ele au o pondere însem
Relevînd necesitatea utilizării cu prin atragerea specialiştilor la acti carne — 20 la sulă, la produse lacta nată.
maximum de grijă sl spirit gospodă vitatea de export a acestor categorii te proospete — 22 la sulă, la ulei co Realizarco sarcinilor complexe pe
resc de către unităţile cultural-artisti- de bunuri care cer metode comerciale mestibil — 15 la sulă, la conserve de care le avem depinde în bună măsură
ce a mijloacelor materiale puse la specifice. legume, fructe — 16 la sută. Vom ex de îmbunătălireo calităţii muncii în
dispoziţie, de a spori eficienta sume Subliniind j:5 obiectivele principale tinde fabricarea sortimentelor spe direcţiile generale, în direcţiile func
lor cheltuite, ceea ce înseamnă efor ale Comitetului de Stat pentru Cul ciale pentru copii, va fi lărgită gama ţionale, în conducerea ministerului
turi permanente pentru ridicarea cali tură şl Artă se situează pe planul de produse semifabricate de prepara pentru sprijinirea şi îndrumarea o- I
tăţii în activitatea cultural-artistică, educaţiei Ideologice şi estetice a ma te si semipreparote culinare, ceea ce perativă si competentă a întreprinde- I
paralel cu reducerea cheltuielilor de selor, x'orbitorul a arătat că pentru va contribui la uşurarea muncii fe rilor, din punct de vedere tehnic şi
producţie, vorbitorul a semnalat în aceasta este necesar să fie stimulată meii In gospodărie. Vom începe dez economic de exercitarea unui control
cadrul importantelor învesti (iî des pe toate căile crcalia originală româ voltarea fobricării produselor si sor organizat şi exigent, care să ducă la
tinate sectorului cultural-artistîc în nească, efirmind puternic legătura timentelor alimentare destinate mari întărirea disciplinei de plan, o disci
ceperea lucrărilor de construcţie a cit mai strinsă a culturii şi ariei noas lor restaurante, cantinelor muncito plinei in producţie, la ridicarea nive
noii clădiri a Teatrului National din tre cu tradiţiile ei cele mai nobile şi reşti şi studenţeşti, spitalelor $. o. lului economic şi a priceperii cadre
Bucureşti, o clădirilor penlru Teatrul valoroase. Va trebui să milităm cu Avem, de asemenea, in vedere ca, lor în organizarea întreprinderilor şi
National din Craîova şi a Teatrului consecventă şi metodic pentru încu paralel cu satisfacerea intr-o măsură a producţiei Vom îndrepta In conti
din Tîrgu Mureş, refacerea şi moder rajarea schimburilor active si deschi din ce în ce mai bună a consumato nuare activitatea institutelor noastre
nizarea Teatrului C F R. Giuleşlî din se de păreri, pentru confruntarea rilor din centrele urbane, să extindem de cercetări spre studierea şi rezolva
Rucureşti, Instalarea la Combinatul principială a modalităţilor personale desfacerea produselor alimentare în rea celor mai importante probleme ale
Poligrafic „Casa Scînleii1* a două mari cit mai variate de exprimare artis mediul rural. industriei alimentare, luînd măsuri
pentru răspîndirea şl aplicarea In
maşini rotative. tică Prin realizarea investiţiilor aloca
Industria poligrafică va trebui să După ce s-a referit Ia necesitatea te, în anul 1967 vor intra în funcli- practică a rezultatelor obţinute.
îmbunătăţească substanţial calitatea dezvoltării în continuare a legături uoe noi fabrici de zahăr, conserve, In încheiere, vorbitorul şl-a expri
tipăriturilor, să realizeze adevărate lor de coloborare cu lările socialiste, pîine, brînzoturi, antrepozite frigori mat convingerea că prin măsurile
opere de artă grafică Pentru aceasta precum $1 cu celelalte tari, pentru o fice etc Solicităm, si sîntera convinşi stabilite si prin eforturile lucrători
este necesar ca Ministerul Industriei asigura condiţiile necesare unor con că vom avea, sprijinul Ministerului lor din industria alimentară va cres
Chimice să îmbunătăţească aprovizio tacte permanente cu viata culturală Industriei Construcţiilor de Maşini şi te eficienta economică a acestei ra
narea cu hîrtie de tipar, in termene contemporană mondială, penlru afir al Ministerului Comerţului Exterior muri importante, atît în producţia
pentru a obiine din timp utilajele
le şi sortimentele prevăzute prin marea tării noastre în cultura şi arta care sînt destinate realizării unui vo globală industrială, cît si îs asigura
plan. universală, vorbitorul a arătat că di lum importării de producţie. Au fost rea acumulării necesare reproducţiei I
In domeniul Instituţiilor de spec fuzarea lorgâ a valorilor cultural- sl vor fl luate măsuri pentru îmbu socialiste lărgite în economia noas- |
tră naţională.