Page 1 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA ! H unedoara s-a anunţat vf-
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România zitatorului, în noaptea da
revelion, de la mare distan
tă. O galaxie de lumini tremu-
rînde au sclipit în noapte pline
D E C R E T de vrajă şi farmec. Acest ocean de
stele a fost încununat de numeroase
flăcări ce răzbateau necontenit din
pentru numirea tovarăşului Iile Verdet în funcţia de prim-vicepre- cuptoare, din şarjele de metal. In
şedinţe al Consiliului de Miniştri.
secţiile de bază ale marelui combi
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e te a z ă : nat hunedorean, la furnale, oţelârii,
ART. UNIC — Tovarăşul Uie Verdet se eliberează din funcţia de vi laminoare, sus la bateriile de cocsifi
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi se numeşte în funcţia de prirn- care, de aglomerare a minereurilor
echipele siderurgiştilor erau la da
vicepreşedinle al Consiliului de Miniştri.
torie. Ei au fost aceia care au predat
ştafeta muncii lui 1966, noului an,
Preşedintele care a bătut la poarta istoriei.
Consiliului de Stat, Se poate spune că siderurgiştii din
CHIVU STOICA Hunedoara şi Călan, ca şi ceilalţi oa
meni aflaţi la posturile lor în aceas
tă noapte, nu au aşteptat venirea
noului an, ci l-au întîmpinat prin
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România muncă, îngemânînd în acest act înăl
ANUL XIX NR. 3734 | MARŢI 3 IANUARIE 1067 | 4 PAGINI - 25 BANI ţător o nouă fârîină din hărnicia,
priceperea şi talentul lor.
Oamenii aflaţi la datorie au sentî-
E
D
C
E
R
T
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
PAGINA 5 pentru stabilirea datei alegerilor de deputaţi în sfaturile
populare comunale.
secretar general al C. C. al P. C. R., Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e te a z ă : £ a
ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare co
rostită la posturile de radio şi televiziune C IN C IN A LU L munale vor avea loc la data de 5 martie 1967.
Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după
ÎN IM AG INI data de 7 martie 1967. Preşedintele p t e d a v e a
cu prilejul Anului nou CHIVU STOICA
Consiliului de Stat,
Dragi tovarăşi şi. prieteni, al tării — au evidenţiat adeziunea deplină a tuturor ca ţ i a l d t i
Cetătene şl cetăţeni, tegoriilor sociale ale tării fată de măsurile elaborate de
Peste cîteva minute, anul 1966 — an încununat de conducerea partidului şi statului, hotărîrea fermă a ce Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Miniştri
mar: realizări ale poporului român în întreaga viată so lor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă
cială, de afirmare activă a tării noastre pe arena inter şi externă a Partidului Comunist Român — expresie fi
naţională — se va adăuga la cronica glorioasă a Repu delă a intereselor vitale ale întregului popor. al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer,
blicii Socialiste România, îmbogăţind cu o nouă pagină Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce mentul mîndriei că prin munca lor
modestă, dar generoasă au deschis
istoria milenară a patriei. succese tot mai mari în construcţia socialismului, în cale, nouă unor realizări şi mai fru
Cea mai de seamă realizare obţinută de poporul nos viata minunatului nostru popor, în făurirea viitorului redacţiei ziarului bulgar „Otecestven Front" moase.
tru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al strălucit al scumpei noastre patrii. Aici, la puterea flăcărilor şi a
planului cincinal. Forţele de producţie ale tării au con Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă temperaturilor înalte noţiunea de ieri
tinuat să se dezvolte, avuţia naţională a sporit, s-a ri a partidului şi guvernului tării pe planul politicii in întrebare : noastre ce se deschid în noul an versificare a colaborării frăţeşti între şi azi se îmbină organic, capătă sem
dicat nivelul de trai al maselor, s-au petrecut noi schim ternaţionale, pentru dezvoltarea şP întărirea relaţiilor de Care este aprecierea dv. cu privi 1967? cele. două ţări. Prevederile pentru nificaţii multiple, sensuri adinei. Pro
bări calitative în direcţia dezvoltării democraţiei, în prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările so re la dezvoltarea relaţiilor dintre ţă Răspuns : anul 1967,316 acordurilor ,de , colabo ducţia anului 1967 a fost pregătită cu
floririi naţiunii noastre socialiste. cialiste, pentru lărgirea cooperării cu toate statele, in rile balcanice în cursul anului 1966 ? Constatăm cu . satisfacţie că în ri rare economică. tehnico:ştiintifică şi răbdare şi temeinicie, iar cei aflaţi
la posturi au făcut legătura firească
Rezultatele de seamă dobîndite în toate domeniile de diferent de orînduirea lor socială, pentru securitate in Răspuns : nul 1966 s-au intensificat şi lărgit culturală ilustrează preocuparea con cu realizările anului 1966, au dat via
ducerilor de partid şi de stat din
activitate reprezintă un izvor de îndreptăţită mîndrie ternaţională şi pace între popoare. Opinia publică din Anul 1966 a marcat o evoluţie in continuare relaţiile de strînsă prie cele două ţări pentru dezvoltarea in ţă primelor prevederi dintr-un an de
tenie între Republica Socialistă’ Româ
patriotică pentru întregul popor. Doresc să evidenţiez tara noastră, ca şi din întreaga lume, a condamnat ferm pozitivă a relaţiilor dintre ţările din nia şi Republica Populară Bulgaria, continuare a acestor relaţii. în Inte muncă în care sarcinile sînt sporite
cu deosebire hărnicia, talentul şi capacitatea muncito continuarea şi Intensificarea războiului agresiv al Sta Balcani, o întărire a spiritului de în lntîlnirile şi convorbirile între con resul . popoarelor român şi bulgar, al cantitativ şi calitativ.
rilor, ţăranilor şi intelectualilor, entuziasmul şi abnega telor Unite împotriva Vietnamului. ţelegere şi respect între statele şi ducătorii de partid şi de stat ai Re întăririi sistemului socialist mondial, Intiia zi a noului an s-a încheiat
ţia dovedită de toti cei ce muncesc, fără deosebire de Partidul şi statul nostru, întregul popor cer cu hotă- popoarele din această parte a lumii, publicii Socialiste România şi Repu al consolidării forţelor progresului şi cu un bilanţ.bogat. Contribuţia aglo-
meratoriştilor este cea. mai substan
naţionalitate în înfăptuirea politicii marxist-leniniste a rîre să se pună capăt acestei agresiuni, îşi manifestă ceea ce corespunde intereselor lor blicii Populare Bulgaria au-avut o păcii. ţială: 583. tone de aglomerat peste
fundamentale, cauzei păcii şi securi
partidului nostru, în vasta activitate închinată propă activ solidaritatea cu lupta eroică a poporului vietna tăţii in Europa şi în întreaga lume. mare însemnătate pentru .întărirea Folosesc posibilitatea oferită de zia planul zilei. .
şiri patriei. mez, cu lupta popoarelor împotriva colonialismului, a Rezultatele obţinute pînă în pre prieteniei şi colaborării multilaterale rul „Otecestven Front'' pentru a trans Activitatea febrilă ce se desfăşoa
In acest prag de an nou, conducerea partidului şi sta imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-şi hotărî zent arată cît de utile şi de înteme dintre partidele, tarile şi popoarele mite, ou prilejul noului an, poporu*. ră în hala de pregătire, pe platformă
tului adresează tuturor locuitorilor tării cele mai calde singure destinul. iate sînt eforturile în vederea trans noastre. lui frate bulgar cele mai sincere urări şi la turnare de la oţelăria a Il-a
felicitări pentru succesele obţinute în măreaţa operă de Fie ca anul ce vine să înregistreze noi progrese pe formării acestei regiuni a continen Succesele obţinute de România şi de jiol succese în muncă, pentru în este un semn că şi aici ştafeta mun
cii a fost predată în înîini sigure. La
construcţie a României socialiste. calea afirmării principiilor independentei şl suverani tului nostru îiitr-o zonă a păcii şi co Bulgaria în construcţia socialistă o florirea patriei sale socialiste, pentru sfîrşitul zilei de lucru se înregistrase
Dragi tovarăşi, tăţii naţionale în relaţiile dintre state, pe calea luptei laborării rodnice. feră noi posibilităţi de lărgire şi di pace în lume. o depăşire de 89 tone oţel. Consem
Jntîmpinăm anul 1967 cu încredere şl optimism, cu ho- pentru democraţie şi socialism, să aducă noi împliniri In cursul anului care a trecut, Re năm contribuţia la acest succes a to
publica Socialistă România a conti
tărirea nestrămutată de a adăuga noi înfăptuiri edifi aspiraţiilor poporului român, ca şi ale tuturor popoare nuat să militeze cu consecventă pen pitorilor din formaţiile de lucru con
ciului înălţat de poporul român în anii socialismului, de lor, spre pace şi colaborare internaţională. tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie duse de inginerul Gheorghe Păun,
face noi paşi înainte spre măreţele ţeluri stabilite de Înainte de a suna prima bătaie de ceas a noului an, şi colaborare cu fiecare tară din Osvald Clej, Ion Câlţun şi alţii.
Prezenţi la datorie au fost şi fur-
mgresul al lX-lea al partidului. să ridicăm paharul pentru toti acei care prin munca lor Balcani, pe baza respectării princi Primirea la Consiliul de Stat naliştii din brigăzile conduse de Ioan
Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Co- eroică şi entuziastă dau viată politicii partidului: clasa piilor suveranităţii, neamestecului în Iancu, Dumitru Dumbravă, Simion
iTiitetului Central al partidului a subliniat, intr-un spirit muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru treburile interne şi avantajului re Jurca şi alţii de la cele două furnale
de înaltă exigentă comunistă, necesitatea ridicării pe popor; ciproc. Aceste principii, care îşi gă a şefilor misiunilor diplomatice de cîte 1000 m.c. Şi la aceste agre-
un plan superior a întregii activităţi economice, marile pentru Partidul Comunist Român — conducătorul în sesc o tot mai largă aplicare în re gâte planul a fost depăşit în mod
îndatoriri ce revin în acest sens organelor de partid şi cercat al celor ce muncesc ,* ■ laţiile înterbalcanice, constituie, după simţitor. Cu un dar frumos a fost pri
părerea noastră, singura bază
mit noul an şt de către celelalte co
de stat, tuturor oamenilor muncii. pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socia nală şi acceptabilă pe care se pol acreditaţi în tara noastră lective de munca ale combinatului
Plenara a relevat Importanta deosebită a perfecţio listă România ; clădi în lumea contemporană reiaţii hunedorean. La secţia a Il-a furnale,
nării muncii în toate direcţiile, în toate sectoarele vie pentru pace şi colaborare între popoare. trainice intre ţări şi popoare. Preşedintele Consiliului de Stat ai Je Stat, Chivu Stoica, in numele Con la bateriile de cocsificare, cuptoarele
ţii sociale, aceasta fiind o cerinţă imperioasă pe care Vă urez, dragi tovarăşi, succese şi mai mari în muncă, Republicii Socialiste România, Chivu siliului de Stat. al Consiliului de Mi de 20 de tone, laminorul de 800 mm,
nc-o impune dialectică a dezvoltării, societăţii, pe sănătate, fericire în viata personală, împlinirea tuturor întrebare: Stoica, preşedintele Consiliului de niştri şi el Marii Adunări Naţionale laminorul de sîrmâ şi benzi, preve
:are ne-o dic^^ 1 răspunderea fată de viitorul tării. dorinţelor dumneavoastră de mai bine, Care sînt, după părerea dv., pers Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, pre a transmis diplomaţilor acreditaţi în derile planului primei zile de muncă
Dezbaterile M .ril Adunări Naţionale — înaltul sfat La mulţi ani I pectivele colaborării dintre ţările şedintele Marii Adunări Naţionale, ţara noastră cele mai hun.' urări de au fost realizate şi depăşite.
Ştefan Voitec, secretarul Consiliului sănătate, de prosperitate popoarelor Cei aflaţi la datorie au scris prin
de Stat, Grigore Geamănu, şi minis din ţările pe care le reprezintă, toas- sîrguînţa, priceperea şi hărnicia lor
prima filă a cronicii anului 1967, au
trul afacerilor externe, Corneliu Mă- tînd pentru pace, prietenie şi cola dat acestei nopţi de revelion o stră
nescu, au primit în ziua de 31 de
borare internaţională.
« N U L DE OŢEL AL PATRIEI VA SUSŢINE cembrie, la Palatul Consiliului de Stat, nuel Yepe Menendez, ambasadorul lucire deosebită. Cînd se tipăresc a
Decanul corpului diplomatic, Ma-
ceste rînduri, conducerea agregatelor
pe şefii misiunilor diplomatice acre
ditaţi in Republica Socialistă Româ Republicii Cuba, a toastat în sănă siderurgice este preluată de alte
nia, care au prezentat felicitări cu tatea conducătorilor de stat români, schimburi, de alţi oameni în care
vibrează aceeaşi voinţă de autodepă-
pentru prosperitatea poporului român,
MAI PUTERNIC ECONOMIA NAŢIONALĂ prilejul Anului nou. pentru pace şi prietenie între po şire, pulsează intens dorinţa de a ri
dica prestigiul colectivului dîn care
Mulţumind şefilor misiunilor diplo
poare.
matice pentru felicitările şi urările fac parte, la nivelul noilor sarcini.
exprimate, preşedintele Consiliului (Agerpres) A NAGY
Despre însufleţirea şi entuziasmul corda întocmirii programului sorti
cu care oamenii muncii din marele mental şi îmbunătăţirii calităţii pro
combinat siderurgic al Hunedoarei Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1967 ducţiei".
au trecut la înfăptuirea prevederi Practica a arătat însă că activita
lor cincinalului, cîteva cifre sînt e- tea oţelâriilor .se reflectă în bună mă
difieatoare. Primul an al grandio sură în rezultatele ce se obţin la la
sului program de înflorire a patriei, minoare. In anul 1966 abaterile de la
stabilit de cel de-al IX-lea Con Pornind de la acest mănunchi de a existat o preocupare susţinută pen sortiment ce au avut loc la cuptoa
gres a) Partidului Comunist Ro rezultate participanţii la şedinţa de tru îmbunătăţirea organizării pro rele Martin, procentul mic de lin
mân, a fost încheiat cu depăşiri dezbatere a sarcinilor de plan pe a ducţiei şi a muncii, pentru aplicarea gouri calde, precum şi alte deficien
de peste 160 milioane Ici Ia produc nul 1967, ce a avut loc la nivelul com de noi măsuri tehnice şi organizato ţe, au creat perturbaţii la bluming
ţia globală, 200 milioane lei la pro binatului, au demonstrat că există rice care să conducă la sporirea pro şi la celelalte linii de laminoare. In
ducţia marfă şi 209,5 milioane lei la reale posibilităţi ca şi cel de-al ductivităţii agregatelor, creşterea legătură cu aceasta, tovarăşul losif
' producţia marfă vindută şi încasa doilea an al cincinalului să fie în producţiei de metal şi a performan Pîrvu, inginer şef cu probleme de
tă. Sarcina de creştere a producti cununat cu succese. Atît in materia ţelor acestuia. In acelaşi timp, s-au laminoare, a arătat că în anul acesta,
vităţii muncii a fost realizată în lul de analiză a activităţii, prezentat manifestat o seamă de deficienţe ce va trebui să existe o colaborare mai
proporţie de 101,2 la sută. S-au pro de conducerea combinatului, cît şi în au avut drept consecinţă folosirea strînsă între cele două sectoare; îm
dus în afara planului, 26.000 tone cuvîntul numeroşilor vorbitori, s-a neraţională a capacităţilor de pro preună să stabilească cele mai judi
de oţel şi 24.000 tone dc laminate. subliniat că in anul care s-a scurs ducţie, îndeplinirea neritmică a pla cioase programări şi să vegheze la
nului, rebuturi, pierderi de metal şi respectarea lor. De asemenea, a sub
în ultimă instanţă, nesatisfaeerea în liniat el, vom înlătura cauzele de
tocmai a obligaţiunilor contractuale. selor opriri şi deranjamente care au
La furnale, de pildă, nerespectarea dus la rezultate sub posibilităţi. Am
reţetelor de dozare, a regimului ter stabilit in acest sens măsuri pentru
mic şi controlul insuficient al mer întărirea disciplinei, mai buna orga
sului agregatelor au dus anul trecut nizare a reviziilor şi reparaţiilor, îm
la deranjamente şi avarii care s-au bunătăţirea programului şi organiză
soldat cu pierderea a cîteva zeci de rii muncii în ajustaje".
mii de tone fontă. Combinatul are însă o activitate
Exploatarea mi In anul acesta, sarcini importante complexă, iar rezervele de sporire a
nieră Certej. Petru revin colectivelor de oţelari. Refe- realizărilor cer o preocupare conti
nuă pentru a găsi cele mai bune for
llca. şef de sector, rindu-se Ja căile prin care vor putea me de organizare, începînd cu sfera
inginerul geolog A fi realizate, tovarăşul Nicolac Sin- aprovizionării şi pînă la cea a des
lexandru Bnaun şi timbreanu, inginer şef cu probleme facerii, Vorbind despre aceasta, to
maistrul miner Tra- de oţelârii, spunea: „..în acest scop varăşul Ioan Onica, şeful serviciu
ian Toma, cercetea au fost stabilite o seamă de măsuri. lui organizarea muncii, a arătat că
ză cu amănunţime In primul rînd vom înlătura din ac mai sînt încă multe de făcut. Există
minereul în gale tivitatea noastră abaterile de la dis încă agregate şi instalaţii la care
ria Leopold. ciplina tehnologică, cauzele deselor sînt folosiţi mulţi muncitori în mod
pierderi de metal şi declasate. Prin-
tr-un grafic de producţie bine urmă nejustificat.
în cuvîntarea tovarăşului Nicolae
rit şi coordonat, printr-o preocupare Ceauşescu la plenara C C al P C.R
susţinută pentru asigurarea condiţii din 21-23 decembrie 1966 se arată că
lor tehnico-materiale necesare elabo
rării oţelului, vom asigura realizarea Ing. GH. COMŞUŢA La Fabrica de rulmenţi din Bîrlad se produc zilnic aproape 10.000 rulmenţi în peste 180 tipuri. Cele 27
ritmică a planului dc către fiecare de lări în care se exportă aceste produse apreciază calitatea rulmenţilor produşi la Bîrlad.
cuptor. O atenţie deosebită vom a- (Continuare iu pag. a 2-a) IN FOTO : Aspect din secţia montaj al rulmenţilor.
ca BK 23B * 1
H unedoara tuează astăzi Hunedoara pe primul R E V E L I O N tori şi lucrători din gospodăriile de tizat în producţiile şi beneficiile date
peste plan.
stat — gustînd dîn plin satisfacţia
loc în producţia de metal a ţării.
Spus cu vervă şi talent de către ar 19 6 7 muncii împlinite. La râspîntia dintre Urarea „La mulţi anî!" şi-au adre
tiştii amatori, pluguşorul a completat cei doi ani, ei au ridicat cu mîndrie sat-o reciproc şi lucrătorii de la gos
Oraşul Hunedoara, pe care poeţii atmosfera de voie bună care a dom paharul în cinstea frumoaselor re podăria de stat din Galda, mecani
l-au denumit, intr-un moment de nit în noaptea de Anul nou la reve şi Ioan Celmegan, Jaminatorilor Fi- tură din Petroşani, cluburile mine La clubul din Lupeni şi casa de zultate obţinute şi a iZbînzilor vii zatorii de la S.M.T. Alba, cooperato
toare.
largă inspiraţie, „oraşul fără noap lionul constructorilor hunedoreni. ]îp Nicolae, Noja Septimiu, Ioan Şer- rilor din celelalte localităţi ale Văii ,cultură din Petroşani tinerii s-au rii dîn Toteşti şi Bucerdea, Boz sau
te", a cunoscut în noaptea Anului împodobită sărbătoreşte cu ghir ban. Jiului, gătite festiv, îşi primeau cele simţit în largul lor. Juriului, alcătuit La Miercurea, în sala căminului Pricaz...
nou o strălucire nespus de frumoa lande de brad, becuri şi steluţe mul Alte suLe de siderurgişti şi con dintîî perechi l-am întîlnit pe ,a- ad-hoc, i-a venit foarte greu să de cultural, în acordurile fanfarei, coo Numeroşi ţărani cooperatori din
să la care au contribuit deopotrivă ticolore, marea sală a clubului din o structori hunedoreni au petrecut re ceşti oameni în adîncurile abatajelor semneze cea mai frumoasă fată a re peratori de naţionalitate română şi raionul Alba şi-au petrecut revelio
omul şi natura. Httnedorenii au săr raşul nou a găzduit revelionul harni velionul la cabanele din regiune şi croind drumuri nebâlâiorite încă. velionului, perechea care a dansat cel germană, s-au întrecut în voie bună nul în cîntec şi joc la căminele cul
bătorit revelionul într-un cadru deo cilor siderurgişti hunedoreni. In ju de pe Valea Prahovei, în atmosfera Sînt minerii cu braţe vînjoase şi tru mai bine. Pretutindeni s-au rostit şi veselie. Trecînd în revistă succe turale. La Mihalţ şi Stremţ, la t-
sebit rul meselor îmbelşugate cu mîncâ- caldă a familiei, în apartamente noi toasturi, s-au ciocnit cupe cu vin. sele înregistrate prin muncă entu ghiu, Hăprîa şi alte cămine cultura
Cluburile şi restaurantele au cu i uri tradiţionale româneşti au întîm- care au completat atmosfera şi săr puri oţelite, care au semnat în anul EUGEN POPA ziastă şi înfrăţită, eî au toastat pen le, lumina becurilor electrice şi-a dat
noscut în noaptea de revelion bucu pînat noul an 650 de siderurgişti îm bătoarea. Pretutindeni a domnit ve din urmă victorii de prestigiu. La tru bogăţia şi rodnicia anului care a înlîlnire cu zorii.
ria şi sentimentele de veselie ale preună cu familiile lor. Am reîntil- selia, bucuria anilor trepidanţi pe olaltă cu ei, preparatorii, lăcătuşii, trecut, pentru succesele viitoare. Tot La Ighîel bucuria muncii împlinite
miilor de slderurgiştî şi constructori nit vechi cunoştinţe despre care care-i cunoaşte patria noastră pe electricienii de mină şi textiliştii de la Miercurea, cîteva zeci de familii din anul care s-a scurs a fost inlre-
care ştiu să petreacă tot atît de bine am scris ani de-a rîndul. Erau aici drumul împlinirilor. la „Viscoza". în satele de mecanizatori au ţinut să fie îm
pe cît ştiu să muncească. familiile furnaliştilor Gheorghe Flo- MIRCEA NEAGU Cu toţii au ţinut să fie alături, să preună părtaşi la bucuriile prilejuite gită de o mare satisfacţie. Aici s-a
Simbolic, 120 de constructori de rescu şi Ioan Floreseu, ale maistrului se bucure şi să se veselească la tra de Anul nou. aprins pentru prima dată becul elec
pe şantierele hunedorene au sărbă Radu Rusu, ale oţelarilor Ştefan diţionalul revelion. Simţind alături Cu cîntec, joc şi veselie au păşit tric, împlinindu-se astfel o arzăioare
torit revelionul în sala rustică a pri Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, Petroşani forţa şi puterea marii familii unite a regiunii in noul an şi lucrătorii de la gospo dorinţă a ţăranilor din partea locu
lui.
mului bloc construit in oraşul mun maistrului Toma Constantin, prim- colectivului, gîndurile s-au avîntat dăria de stat din Apoldul de Sus. Trecînd pragul noului an, tinerii
citoresc. Era prezentă doar o parte topîtorilor Constantin Enache şi Tra- cu mai multă cutezanţă spre viitor. Majoritatea dintre ei, prezenţi la că
din marea familie a celor care pe ger Ultima filă din calendar mai ser Au un imbold puternic: înfăptuirile Tradiţionala sărbătoare a revelionu minul cultural din localitate, au cin şi virstnicii şi-au urat ani de viaţă
şi furtună, arşiţă şi ploaie au făurit ian Bîrlea, cocsarului Laszlo Adal- vea încă de unitate de măsură în de pînă acum şi perspectiva tot mai lui, i-a găsit şi pe lucrătorii ogoare stit, cum se cuvine după datina stră lungă şi îmbelşugată, spor la mun
marile agregate siderurgice care si bert, aglomeratoriştilor Erpil Drăgan scurgerea limpului, cînd Casa de cul luminoasă. lor—miile de cooperatori, mecaniza bună, rodul muncii împlinite concre că şi rod bogat pe pâmînturile unite.