Page 10 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3737

DÎN POŞTA DE IERI

Ca dovadă au şi fost livraţi la ex­
Ajutorul vecinilor port peste 100 m c. cherestea de
fag. In zilele următoare alte can­
Cercuriie ş tiin ţific e de un vibrant umanism in care strucţii vor onora contractele be­ Ceea ce deocam­
tităţi de celuloză şi lemn de con­
Sint numeroase exemple pline
U. M. Cugir.
neficiarilor externi
vecinii au sărit în ajutorul veci­
nilor. Aşa s-a întimplat în seara I. STAN dată este doar o
zilei de 21 decembrie 1966, eind corespondent formă de ceară se
Este cunoscut faptul câ latura cea cului de matematică ar putea abor­ tim numai lucrarea „Revoluţia tehni- la locuinţa cetăţeanului Vasile va materializa mai
mai importantă a activităţii extra- da teme legate de industria extrac­ co-ştiinţificâ contemporană şi impli­ Ştefânescu, slr. Victor Babeş nr. fnmînarea insignei de tîrziu, intr-o vii­
universitare a studenţilor este mun­ tivă. Dar, pentru aceasta, ar fi, poa­ caţiile ei în minerit" (coordonator: 68, Hunedoara, a izbucnit un in­ toare fază a fluxu­
ca de cercetare ştiinţifică. Desfăşu­ te, indicată fuziunea acestui cerc cu asistent Krausz Seplimiu) Asemenea cendiu. Situaţia era destul de în­ „activist fruntaş" lui de producţie,
rată sub îndrumarea atentă a cadre­ unul din cercurile de pe lingă cate­ teme vor contribui la dezvoltarea grijorătoare Prin apropiere nu sc în mufe pentru bi­
lor didactice de specialitate, activi­ drele de maşini miniere sau electro­ multilaterală a viitorilor conducători afla nici un telefon. Cei din pe linie sportivă ciclete. Presatoa-
tatea de cercetare din cercurile şti­ tehnică. Din cauza marelui progres ai procesului de producţie în indus­ schimbul de noapte se aflau in rea Elena Florea,
inţifice studenţeşti contribuie la for­ făcut de ştiinţă şi tehnică în ultime­ tria extractivă din ţara noastră. drum spre locurile de muncă, iar La sediul U.R.C M. din Deva a m e r e u eviden­
marea concepţiei ştiinţifice a ingine­ le decenii, aceste teme vor trebui Lista temelor la care se lucrează cei din schimbul doi nu apuca­ avut loc o şedinţă de analiză a ţiată în întrecerea
rilor de mîine. Comunicările prezen­ tratate in aşa fel îneît punerea lor in prezent, acoperă un teanc întreg seră să se întoarcă acasă. Flăcă­ muncii desfăşurate anul trecut de socialistă, se stră­
tate la sesiunile ştiinţifice studen­ în aplicare, în ajutorul dezvoltării de coli bătute la maşină şi e greu, rile ameninţau să împresureze în­ cele zece asociaţii sportive apar­ duieşte ca şi acest
ţeşti, pe lîngă importanţa lor teore­ industriei noastre, să poată fi posi- mult prea greu. să vorbeşti despre treaga clădire. Cîteva momente de ţinătoare cooperaţiei meşteşugă­ produs să se ridi­
tică, dau soluţii tehnice interesante, întîrziere şi ajutorul n-ar mai fi reşti. Cu această ocazie, unui nu­ ce la înălţimea e­
xigenţelor benefi­
contribuind la valorificarea ştiinţifi­ fost oportun. măr însemnat de tovarăşi li s-a ciarului.
că a unor zăcăminte sau la introdu­ Vecinii lui Vasile Ştefânescu
cerea automatizării în acele exploa­ insă n-au stat pe gînduri. Vâzînd înmînat, pentru contribuţia adusă Foto: O, VIRGIL
la dezvoltarea mişcării sportive,
tări miniere în care există condiţii pericolul, femeile, copiii şi ceilalţi insigna de „activist fruntaş".
optime pentru aceasta. oameni care se aflau acasă, au să­
rit în grabă în ajutorul vecinului S. NICULESCU
Despre activitatea cercurilor ştiin­
ţifice studenţeşti din Institutul de lor. Au acţionat cu toţii ca unul corespondent
mine Petroşani s-a scris în mai mul­ singur. Cu fiecare găleată de apâ
te rînduri în presa noastră, date fiind deşertată şi lopată de pâmînt a-
succesele obţinute de studenţi la se­ runcatâ în gura flăcărilor, puterea
siunile cercurilor ştiinţifice din ulti­ stihînică a focului a fost biruită. Surse de venituri
mii ani. Dacă ne vom referi numai Datorită ajutorului dat la timp
la cel de al IV-lea Seminar Naţional focul a fost înăbuşit „în faşă". La
venirea pompierilor pericolul era importante
ştiinţific studenţesc, secţia Industrie
extractivă şi geologie, care a avut înlăturat. Faptele cetăţenilor Gh.
loc intre 26-28 noiembrie 1966, nu Sauter, D Bălan, N. Viţ, S. Aba­ Pentru realizarea unor venituri
vom avea decît cuvinte de laudă giu, E. Baboş. poartă în ele mesa­ sporite din sectorul zootehnic,
pentru studenţii Ioana Dumitrescu, jul unor mari semnificaţii. Vasile s-a prevăzut ca in acest an co­ T ă b l i ţ e l e t ă r t ă r i e n e
Anica Dochiţei Neacşu, Marin Ioţo- Ştefânescu a fost ajutat omeneşte, operativa agricolă din Gîrbova să
viei, Ioan Cimpu, care au obţinut ca între vecini. predea pe bază de contract 100 Târtâria, un sat mic din apropie­ sferă doar regiunea greacă şi lumea
premiul I în cadrul subsecţiei geolo­ GHEORGHE IENEŞESCU de viţei în greutate de 270 leg fie­ rea Orâştiei, a devenit pe neaştepta­ insulară a Egeei, Aprecierea semne­
corespondent
gie cu lucrarea .Studiul mineralogic, care, 100 de porci de cile 130 kg te centrul atenţiei arheologilor. Tî- lor de pe tăbliţele tărtăriene ca scrie­
petrografic şi geochimic al zăcăjnîn- şi o cantitate însemnată de lapte. nârul Nicolae Vlassa, cercetător Ja re, fie şi rudimentară, schimbă, de
tului de minereuri complexe de la Pentru îmbunătăţirea rasei la Muzeul de istorie din Cluj, a desco­ asemenea, o serie de dale privitoare
Baia de Arieş", ca şi pentru studenţii Cercul de iniţiere „mineralogie-petrografie ‘ în şedinţă de lucru. La un nivel mai înalt scroafe vom crea o fermă de se­ perit aici trei tăbliţe din lut ars, pre- la apariţia şi originea scrisului în
Nicolae Ionescu şi Mircea Irimescu, lecţie, ce va asigura atît nevoile zentind o serie de senine curioase, Europa. Scrierea pictograficâ crela-
care au obţinut premiul I în cadrul Foto: DUMITRU CORNEL In primele zile ale acestui an, proprii, cit şi cele ale cooperati­ un fel de scriere primitivă cu carac­ nă şi scrierea „liniară A", socotite
subsecţiei petrol şi mine cu lucra­ întreprinderea forestieră din O- velor agricole din vecinătate. ter pictografic, a căror asemănări pină acum ca cele mai vechi, sint
rea .Studiu comparativ din punct de bilă. Deocamdată, prin temele stabi­ fiecare lucrare in parte, despre per­ răştie a continuat activitatea de ION FULEA duc spre orizontul cronologic de cul­ precedate astfel cu nu mai puţin dc
vedere economic la instalaţiile de lite, cercul de matematică va conti­ spectivele pe care le'deschide, despre producţie la un nivel mai înalt. corespondent tură al anilor 3.000 î.e.n. din Asia un mileniu O confirmare în acest
extracţie minieră cu schipuri în ipo­ nua tradiţia cercetării teoretice, care munca plină de entuziasm a tine­ Mică, leagănul unor străvechi civili­ sens aduc recenlele sâpăluri de la
teza acţionării cu motor asincron şi va contribui la formarea gîndirii şti­ rilor studenţi cercetători. Ceea ce îi zaţii. Mai exact, tăbliţele tărtăriene Urulc unde, în acelaşi strat de cultură
cu motor de curent continuu". inţifice a studenţilor noştri. caracterizează pe toţi este pasiunea seamănă cu tabletele aşa-numilei cu cel de la Târtâria, apar lâbliţe a-
In cadrul aceleiaşi subsecţiJ, s-a Despre activitatea din acest an u­ pentru activitatea de cercetare, abor­ „Arhive arhaice" dc la Uruk-YVarka. naloage. Analiza resturilor lemnoase
acordat premiul II lucrărilor „Folo­ niversitar a cercurilor ştiinţifice stu­ darea unor teme cu aplicabilitate di­ Â paraf pertfria anaSiza din Mesopotamia, care datează din- din unele relicve aflate la Uruk. prin
sirea statisticii matematice pentru denţeşti, tovarăşa Doina Teodoru a rectă in practică, studierea lor cu tr-o perioadă imediat anterioară a- metoda carbonului radioactiv, a do­
optimizarea parametrilor de exploa­ arătat că : .Deşi în acest an cate­ perseverenţă şi sirguinţâ. îmbrăţişa­ şezârii, în aceste teritorii, a sumerie­ vedit că acestea' datează din anul
tare, la Exploatarea minieră Lonea" drele au întârziat cu prezentarea te­ tă de un număr tot mai mare de ti­ nilor. Deosebit de important în des­ 2815 î.e n., cu o probabilitate dc
şi „Cercetări asupra stabilirii mijloa­ melor ce vor trebui să fie abordate neri. activitatea de cercetare din ca­ ssofopica a apei coperirea cercetătorului clujean este plus-minus 85 ani. Rezultatul anali­
celor raţionale de mecanizare a tă­ în cadrul cercurilor, studenţii au drul cercurilor ştiinţifice studenţeşti faptul câ prezenţa tăbliţelor la Târ- zei corespunde cu durata vechimii
ierii cărbunilor Sn straiele subţiri şi asimilat deja cunoştinţele necesare dă roade din ce în ce mai bogate. tăria (şi a culturii Turdaş-Vinca, în tăbliţelor tărtăriene presupusă de
de grosime mică din Valea Jiului", şi au început să lucreze efectiv la La secţia din Cluj a Institutului de la Leipzîg, aparatul a stârnit, prin cadrul căreia apar) include o bună cercetătorul român, adică anii 2900­
iar lucrarea „Studiu asupra metode­ lucrările pe care şi le-au ales. Dacă fizică atomică al Academiei a fost ingeniozitatea concepţiei şi perfor­ parte a teritoriului actual al Româ­ 2700 î.e.n
lor de exploatare de înaltă producti­ munca studenţilor şi a coordonatori­ realizat primul aparat românesc cu manţele sale tehnîco-ştiinţîfice, inte­ niei în zona de influenţă a culturilor L. ROMAN
vitate, aplicabile în condiţiile zăcâ- lor se va desfăşura în acelaşi ritm, un înalt grad de automatizare, desti­ resul şi aprecierea unor cunoscuţi fi­ redactor „Agerpres”
mîntului de la Moldova Nouă", a ob­ sint convinsă câ rezultatele pe care nat analizei îzotopice a apei prin me­ zicieni atomişti din străinătate. Re­ dezvoltate ale Orientului Apropiat,
ţinut o menţiune. Toate aceste re­ lc vor obţine studenţii institutului ACŢIUNI toda picăturilor. Acesta permite mă­ vista engleză „Journal of Scientifîc încă din cel de-al treilea mileniu
zultate, precum şi aprecierile elogi­ nostru la viitoarea sesiune a cercu­ surarea cu mare precizie a unor con­ Instruments" a publicat, în legătură dinaintea erei noastre.
oase ale membrilor birourilor ştiin­ rilor ştiinţifice studenţeşti nu vor fi centraţii izotopice foarte mici. Pre­ cu aparatul respectiv, un amplu ma­
ţifice ale Seminarului Naţional, do­ cu nimic mai prejos ca cele obţinute CULTURALE zentat Ia cea de-a treia Conferinţă terial. După cum se ştie, specialiştii con­ „Uzina
vedesc înalta ţinută ştiinţifică a lu­ la cel de al IV-lea Seminar Naţional internaţională de izotopi stabili de (Agerpres) siderau ca fâeînd parte din această
crărilor prezentate şi puterea lor de ştiinţific studenţesc. Temele aflate
concentrare, în lucru sînt deosebit de interesante.
Urmînd exemplul celor amintiţi, Aş aminti cîlcva : .Geologia şi im­ In cadrul Institutului de mine automatizărilor"
în acest an universitar numeroşi stu­ portanţa geologico-minieră a bazinu­ din Petroşani se desfăşoară o fru­
denţi au început să lucreze la noi lui Petroşani" (cercul de geologie, moasă activitate culturală sub
teme de cercetare. O dată stabilite coordonator: asistent I. Dorobanţu, conducerea consiliului U.A.S. Harta industrială a Bucui eşliului
temete^fiecărui cerc ştiinţific de că­ .Eficienţa economică a instalaţiilor La club activează o serie de va consemna în curind apariţia unui
tre catedre, studenţii au recitit cursu­ de extracţie cu cabluri multiple, ac­ cercuri cum sînt : cercul literar, nou obiectiv, de prim rang tehnic.
rile de specialitate, au consultat bi­ ţionate cu motor asincron" (cercul de cercul .Artă şi muzici", cercul Este vorba de fabrica de elemente
bliografia indicală de cadrele didac­ maşini miniere, coordonator : confe­ foto, cercul de radio etc. Antrenînd pentru automatizare, a curei con­
tice ce coordonează aceste lucrări şi renţiar inginer N. Brădeanu), „Con­ un număr mare dc studenli în ca­ strucţie se apropie de sfirşlt. Am­
au pornit spre exploatările miniere ţi olul procesului de preparare a căr­ drul programelor lor. aceste cercuri plasată în noul peisaj industrial al
sau la Institutul de cercetări miniere bunilor cu ajutorul izotopilor radio­ au nu numai un caracter strict de cartierului Floreasca, ea face parte
pentru a culege datele practice ne­ activi" (cercul de fizică şi chimie, co­
cesare elaborării lucrărilor alese ordonator : şef de lucrări Stelian lo- lucru, ci se preocupă şi de iniţie­ din grupul de uzine de aparalaj elec­
Privind îmbunătăţirea activităţii nîţo), „Studiul curenţilor electrici va­ rea studenţilor în diferite direcţii, trotehnic şi instalaţii de automatiza­
bineînţeles limitate la caracterul
gabonzi în exploatările miniere din
re din Bucureşti, principalul nucleu
de cercetare a studenţilor, tovarăşul Valea Jiului" (catedra de electroteh­
asistent univ. Doina Teodoru, şefa nică. coordonator : asistentul inginer cercului respectiv. al industriei electrotehnice româneşti.
comisiei profesionale din cadrul con­ G. Stepânescu) şi altele. Amintim cîlcva din temele şe­ Specialiştii supranumesc noua în­
siliului asociaţiei studenţeşti, condu­ dinţelor desfăşurate săptăminal treprindere „Uzina automatizărilor',
cătoarea cercului de matematică din Toate lucrările au o deosebită im­ aci : „Folclorul valon", „Romanul deoarece produsele ei vor li în mă­
institutul de mine ne-a declarat: portanţă practică. Interesante sînt şi naţional", „Simlonia şi rapsodia". sură să rezolve probleme tot mai
— Dat fiind specificul institutului temele ce vor fi tratate în cadrul „Arta flamandă şi daneză" (urma­ complexe ale revoluţiei tehnico-ştiin-
nostru, consider că activitatea cer­ cercului de ştiinţe sociale. Să amîn- tă de proiecţii) ctc. ţifice contemporane. Ca urmare, aici
Săptămînal sînt prezentate con­ se vor produce, îneepînd chiar din
ferinţe din diferite domenii, in sco­ anul viilor, clemente pentru sistema
pul unei pregătiri multilaterale a electronice de reglare automată n
studenţilor. proceselor tehnologice prin potenţio-
Toate aceste acţiuni sînt făcute melri, instalaţii de control centra­
„ în c e r c a r e a n e d s s fru e tiv ă sub îndrumarea permanentă a u­ lizat de la distanţă al diferitelor a-
nor responsabili — cadre didactice. gregatc, termocuple şi Icrmorcvis-
lenţe, elemente dc automatizare tip
a m a t e r ia le lo r " releu fără contact, instalaţii dc tele­
comandă şi telcconlrol — o adevă­
'Acesta este titlul fost prezentată de au­ Lucrarea a trezit rată pepinieră a ultimelor creaţii ale
lucrării ştiinţifice a tor, la invitaţia com­ un interes deosebit în A sosit un nou Iot de cărţi la librăria „Alexandru Sahîa" din Deva. tehnicii moderne. „Toate aceslc pro­
tovarăşului conferen­ paniei Dimitrov, în- ţară şi peste hotare, Rubrică realizată de Foto : I. TEREK duse — îmi spunea iniei locutorul,
ţiar inginer Nicolae tr-o sesiune ştiinţifică rezol vînd probleme Stelian Vintilescu, Augusta ing. Constantin Călin — şe vor ca­
Popeseu, şeful cate­ a .Asociaţiei ingine­ importante ale pro­ Pop şi Radu Vranâu, din sub- racteriza printr-o clasă ridicată do
drei mecanică şi re­ ducţiei şi cercetării în precizie, gabarite reduse, în mare
zistenţă de la institu­ rilor mineri" din Sî- domeniul rezistenţei redacţia voluntară a ziarului parte miniaturale, cu multe cle­
n spiritul unei înalte îndatoriri Pentru a vă da seama de amploa­
tul de mine, care a lezîa (R. P. Polonă). materialelor. „Drumul socialismului". mente tranzistorizate".
rea noii construcţii, este dc ajuns să
Omul zilelor noastre trăieşte o via­ re ar fi caracterul cererii formulate, raionului, ajungîndu-se In o soluţio­ reţineţi o singură cifră — hala prin­
tă tot mai complexă, mai bogată în aceste organe au datoria de a trata nare satisfăcătoare în marea lor ma­ cipală de fabricaţie se va întinde pe
fapte şî evenimente noi, acumulînd pe oamenii muncii în conformitate joritate. circa 17.000 mp. Folosirea pe scară
şi reclamînd totodată alte cerinţe cu normele legalităţii populare,- cu Un lucru care se impune însă a­ largă a clementelor prefabricate a
justificate. In configuraţia acestei at­ prevederile forurilor tutelare. Această tenţiei din primul moment este acela permis încheierea halei numai in îl
mosfere de drepturi cetăţeneşti, se Sn- asistenţă socială constituie unul din al ţinerii evidenţei audienţelor efec­ luni în loc de 17, cum se stabilise
tilnesc doi (actori corelaţi: cetăţeanul aspectele grijii pentru om, caracte­ tuate în orele destinate acestei activi­ iniţial. Şi deşi zidarii mai zăbovesc
care solicită satisfacerea unor nevoi ristică statului socialist şi capătă o tăţi. Nu s-ar putea afirma că nu sînt încă pe schelele ci, cfectuînd ulti­
DRAGOSTE obşteşti sau personale şi organul de expresie vie prin priceperea şi res­ trecuţi toţi cei care vin în audienţă. mele lucrări dc finisare, construc­
„MATERNA". stat competent să le dea curs, să le ponsabilitatea sporită de care trebuie Lipsesc însă anumite date personale torii au creat front larg dc lucru
Foto : V. ONOIU rezolve. Este adevărat că apar şi ce­ să fie pătrunsă munca în această di­ şi în special adresele acestora, deşi monlorilor. Utilajele îşi ocupă în
reri care depăşesc posibilităţile reale recţie în registrele de audientă există ru­ prezent, rînd pe rînd, locurile sta­
de rezolvare de caic dispun organele La Sfatul popular raional Haţeg, sc brici speciale pentru acestea. Ca ur­ bilite de proiectanţi pe desene, co­
locale, dar şi alunei solicitantul tre­ poate întilni, în general, o preocupare mare a acestui fapt, un control asu­ respunzător unui flux tehnologic
buie îndrumat cu răbdare, bunăvoin­ bună pentru rezolvarea diferitelor pra modului de rezolvare o' proble­ continuu, de marc eficacitate econo­
ţă şi consideraţie tovărăşească. Orica­ cereri ale locuitorilor din cuprinsul melor ridicate dc cetăţeni nu se poa­ mică.
te întreprinde. De o consultare cu O dată cu începerea lucrărilor dc
oricare dintre aceştia nu poate (i montaj au apărut şi beneficiarii care
vorba deoarece nu se ştie unde pot vor prelua noul obiectiv. Aceştia sînt
Ii găsiţi. Deci iată că şi o „formali­
Atenţiune, părinţi 1 ? 22 45 Piese
6 corale de Brahms ; 23,00 Noapte 23,52 (programul I) ; 7,30 ? 9,00 ; considere tovarăşii de la sfatul popu­ electrotehnicieni, mecanici, instalatori,
tate" — cum poate sînt tentaţi să
13,00; 15,00; 17,00; 19 00; 23,00;
care alături de montori transpun în fap­
mmm bună, dragostea mea.. 7.55 „Nume 0,52 (programul II). lar raional, această evidenţă corecta te complicatele proiecte de execuţie
ale noii întreprinderi. Şi-au început
PROGRAMUL II:
a audienţelor — are o anumită greu­
dragi" — muzică uşoară ; 9,40 Un tate in contextul activităţii des/ăşu- activitatea şi alte nuclee ale viito­
cîntec străbate lumea; 10.05 Tea­ televiziune ralc pe linia rezolvării problemelor rului colectiv — serviciile de con-
tru radiofonic: „Piaţa ancorelor" cetăţeneşti. Dar ceea ce nu poate fi structor-şef, tehnolog-şef şi grupul
de L Stok ; 12,10 Ritmurile cinci­ 18,00 Emisiune pentru copii şî trecut cu vederea este însă o anu­ de prototipuri. Activitatea celor care
nalului ; 12,45 „Someş. Someş, apă tineretul şcolar : Ala-Bala. Imagini mită tărăgănare în finalizarea unor vor lucra aici va fi sprijinită de 19
PROGRAMUL I : 5.40 Program iute" — emisiune de folclor mu­ dc vacanţă ; 18,50 Publicitate ; cereri, printre care unele privesc in­ laboratore, utilate după ultimul
muzical de dimineaţă ; 6,15 Aetna zical ; 14,30 Melodii populare in­ 18,58 Ora exactă ; 19,00 Telejurna­ terese obşteşti. Aşa, de pildă, Boci cuvînt al tehnicii, construcţia unora
dintre ele desfăşurîndu-se acum din
Ladislau a cerut cu multe luni în
litatea agrară; 7,30'Muzică uşoa­ terpretate dc Camelia lacob, Va- lul de seară; 19,20 Buletinul cir­ urmă comitetului executiv al sfatului plin.
ră pentru ţoale gusturile; 8,25 leria Colojoară, Anton Boţea şi culaţiei rutiere; 19,30 Dicţionar de popular raional, sprijinul la instalarea Condiţiile de temperatură şi umi­
Moment poetic — interpretat de Marin Pogan ; 15,30 Ineluş-învîr- personaje : Litera G (I); 20,00 Săp- luminii electrice în magaziile bazei de ditate vor fi riguros dozate cu aju­
Ileana Ploscaru ; 9,30 Sfatul me­ lecuş (emisiune pentru cei mici); tămîna ; 21,00 Avanpremieră ; recepţie a cerealelor din oraş. Lipsa torul unor instalaţii de condiţionate
dicului r Păstrarea alimentelor în 10.30 Cîntece dc ieri. interpreţi de 21,05 Teleglob. Jurnal de bord acesteia afecta buna receptionare şi a aerului. Fină şi copertinele atelie­
gospodărie ; 10,30 Vreau să ştiu : azi; 17,40 Coordonate culturale: (VI); 21,40 Scară dc romanţe Cîn- înmagazinarc a cerealelor in timpul relor de fabricaţie au fost în aşa fel
„Tică şi Rică în vacanta rle iarnă" De pe scena celui de al VlII-lca tă Ioana Radu ; 22,00 Muzică in­ serii, tind multe din cooperativele a- înclinate incit razele soarelui să nu
— scenariu ; 10.55 Recita) vocal: concurs al formaţiilor artistice dc strumentală : 22,30 Telejurnalul de gricolc de producţie aduceau aici pro­ bală direct in ferestre în nici una
Teodora Lucaciu şi Marius Rîn- amatori (radioreportaj)18.35 Din noapte ; 22.15 închiderea emisiunii. dusele contractate cu stalul. Ajuto­ din orele zilei. In plus, acestea sînt
tzler; 11.20 Meridiane (agendă repertoriul interpreţilor de muzi­ rul dat de sfatul popular raional n-a construite din plăci de aluminiu izo­
culturală): 12.10 Selecţium din o­ că populară : Dumitru Constantin fost însă cel scontat, din care cauză late cu saltele din polisliren expan-
pereta „Voievodul ţiganilor" dc si Ştefan Stroe ; 19,05 Compozitorii Timpul probabil rezolvarea acestei probleme s-o tă­ dant care s-au dovedit eficace In
Johann Strauss ; 12,-15 Preludiu şi au cuvintul : Doru Popovfci ; 19,40 răgănat toarte mult. menţinerea temperaturii stabilite.
horă de Tiberiu Brediceanu, Rap­ Seară de operă : „Othelo" dc Este necesară consolidarea unei „Uzina automatizărilor" este deci
sodia română de Constantin Bo- Verdi — retransmisiune de la o­ PENTRU 24 ORE ambianţe de bune oficii cu cetăţenii, in ansamblul ei o expresie a tehni­
bescu ; 13,30 Intilnirc cu melodia pera de stat din Iaşi ; 22,30 Mo­ care ar duce în timpul cel mai scurt cii actuale. Ea işi va spune euvîn-
Vremea se menţine rece cu co­
populară şi interpretul prelerat ; rul temporar noios ziua şt mai se­ la eliminarea oricărei deficienţe. Ca Lul în acest domeniu la jumătatea
15.00 Din cinlecele şi dansurile ment poetic. Versuri populare cu­ nin noaplea. Izolat, în nordul re­ trebuie să se reflecte în operativita­ anului curent, cind va începe să pro­
popoarelor ; 16.15 Cinlcce de dra­ lese de Vasile Alecsandri ; 23.10 tea dc cate e necesar să dea dovadă ducă primele clemente de automa­
goste de Camelia Dăscălescu ; 17,10 Discuri inedite ; 23,52 Albumul giunii va ninge slab. Vînt mode­ organele de stat în satisfacerea tu­ tizare. De fapt, şeful şantierului, ing.
rat din sud şi sud-vesL Tempera­
turor cererilor oamenilor muncii, a-
In slujba patriei ; J8,03 In jurul melodiilor de dragosle. tura variabilă; minimele vor fi ccasta constituind chezăşia înfloririi Ion Belcea. aprecia câ, dat fiind a­
globului ; 10,40 Radiosimpozion : cuprinse între —6 şi —12 grade fiecărei localităţi. Aşadar, trebuie şi vansul lucrărilor faţă de graficul la
Dinamică şî ritmicitate în activita­ Buletine de ştiri şi radiojurnale: iar maximele între —2 şi -f3 gra­ sc poale mai bine, moi mult, să sc zi, marele obiectiv al planului nos­
tea productivă; 19,00 O melodie 5,00; 6,00; 7,00; )0,00; 12,00; tru cincinal va fi dat in folosinţă
de. Ceaţă locală dimineaţa şi facă în compartimentul activităţii le­
pe adresa dumneavoastră ; 2J,05 14 00; 16,00; 18,00; 20,00, 22,00; seara. gate de rezolvarea problemelor ce­ cu 2—3 luni mai devreme.
tăţeneşti. MIRCEA IONESCU
GH. LIMBEANU redactor la Agerpres