Page 11 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3737 PAGINA A 3-A
Gospodăriile de sfat dispun
de mari rezerve pentru Din lumea ştiinţei
îmbunătăţirea activităţii şi tehnicii
(Urmare din pag. I) regiune în I9GG ca fiind mal bună
decît în anii precedenţi. In vederea FAŢADE DIN 11" — pentru trans selele acoperite cu un
stat din Galda de Jos. In 1966 am re înfăptuirii cu succes a sarcinilor de TABLA portul in comun. Mo asemenea asfalt, au
nunţai la dotaţii, iar pentru acest an producţie pe anul 1967 şi a rentabi Un grup de arhi torul este aşezat între tomobilele nu dera
osii sub podeaua ve
avem planificat sâ obţinem importan lizării unităţilor, vorbitorul a făcut tecţi şi melalurgişli hiculului. Un dispozi pează pe timp dc
te beneficii. De accca, încă din toam o serie de recomandări. Ele se referă din R.D.G. au creat tiv hidraulic special ploaie.
nă ara luat măsuri care să asigure Ia urmărirea periodică a eficientei un nou material pen împiedică accidentele RACHETE
realizarea unor producţii sporite şi la cheltuielilor, la folosirea cu pricepe tru fâţuirca zidurilor şi deteriorarea cau PENTRU
un pret de cost scăzut. Printre altele re a rezervelor de sporire a produc exterioare ale clădiri ciucurilor, datorită PROTECŢIA
amintesc faptul că griul a fost însă- ţiei prin extinderea irigaţiilor, chimi lor. Este vorba de denivelărilor de te OGOARELOR
mîntat in teren bine pregătit, s-au zării şi mecanizării — factori esen plăci din tablă subţi ren. Autobuzul este
folosit soiuri valoroase, am aplicat ţiali ce contribuie la progresul agri re, acoperite cu smalţ prevăzut cu un sis In Asia centrală so
îngrăşăminte. Pentru cultura porum culturii. colorat. Aceste plăci tem de iluminare vietică au început să
bului am executat ogoare, s-a fertili In ce priveşte asigurarea bazei fu au fost încercate In fluorescentă şi cu o se utilizeze raci iele
construirea unei clă
zat terenul etc. In general se poate rajere. va trebui să se acorde o aten aparatură cuprinzînd pentru ferirea cultu
spune că In unitatea noastră au fost ţie mai mare obţinerii unor cantităţi diri cu opt etaje din un microfon cu tran- rilor de grindină. A
oraşul Halte. S-a do
ceste rachete sînt lan
create condiţii prielnice pentru ca in sporite de nutreţuri la hectar. Mai vedit că, după fiecp- zistori, care permite sate în norii aducă
1967 să realizăm producţiile planifi multă grijă se cere a fi acordată în re ploaie, exteriorul conducătorilor auto tori de grindină şi
cate. grijirii şi hrănirii corespunzătoare a acesteia străluceşte, sâ informeze pasage împrăştie agenţii chi
Amintind faptul că deşi G.A.S. Că- animalelor, astfel încîl de la acestea apa de ploaie spătînd rii din vehicul şi cei mici care piemlîmpi-
lan a obţinut o producţie bună la lap să se obţină producţii sporite şi la un excelent pereţii de din sălile de aştepta nă formarea boabelor
tele de vacă, lotuşi lucrează cu pier preţ de cost redus. praf şi murdărie. re. Viteza maximă a de gheaţă.
deri planificate, tovarăşul ing. Carol In vederea îmbunătăţirii activităţii Noul material este autobuzului este de In acest fel, o ex
65 km/h.
Kozka, directorul unităţii, arăta că a în fiecare gospodărie de stat. e nece foarte indicat pentru pediţie a Institutului
ceasta se datoreste în special rezul sară simplificarea activităţii adminis raioanele industriale ASFALT CU hidrometeoiologic din
tatelor slabe de la ferma dc porcine. trative. Cadrele tehnice şi în special care sînt pline dc PORFIR Taşkent a reuşit să
Aici au fost luate masuri de înlocu directorii să fie mai mult legali de praf. ferească anul trecut
ire a scroafelor slab productive, fapt producţie. Fiecare lucrător să desfă Direcţia franceză a de grindină 50.000 ha
ce a dus la diminuarea efectivului. şoare o activitate rodnică pentru ob NOU TIP DE podurilor şi şoselelor de plantaţii de bum
In viitor, se prevede profilarea cres ţinerea unor producţii mari cu chel AUTOBUZ foloseşte un nou a bac şi grădini. Tn a
cătoriei pc scroafe din rasa Marele tuieli cit mai mici, asigurîndu-se pe a- CEHOSLOVAC mestec pentru asfal celaşi timp, in regiu
Alb, care au dat rezultate bune în ceastâ cale rentabilizarea fiecărei Uzina de construc tarea a 80 000 km de nile învecinate nepro-
cadrul gospodăriei. gospodării de stat, sarcină deosebit ţii de automobile din şosele naţionale. Este lejale a căzut grindi
Din dezbateri a rezultat faptul că de importantă pusa în fata acestor Vysoke Myto (R. S, vorba de cauciuo şi nă de mărimea unui
sarcinile dc producţie stabilite pentru unităţi dc către conducerea de partid Cehoslovacă) a reali bucăţele de porfir ca ou de găină. unele
flecare gospodărie de stat sînt rea şi de stat. zat un nou tip de au re se injectează în bucăţi cînlărind pînă
liste, că toti muncitorii, inginerii si tobuz — „Karosa SS- asfaltul topit. Pe şo la 790 grame.
tehnicienii se vor mobiliza pentru în-
deplinirea lor cu succes.
La lucrările şedinţei a participat to
varăşul Gcorge Homoştcan. secretar
at Comitetului regional Hunedoara al
P.C.R., care a apreciat activitatea des
Strungarul loan Munleanu de la U M. Cugir lucrează pe maşina de găurit şi frezat cu program. Cali
tatea lucrărilor executate de el este întotdeauna pe măsura cerinţelor. făşurată în gospodăriile de stat din
conferinţe, a muncii cu cartea, pre pun sl organizaţiilor noastre de partid, gătîti profesional, ci fac dovada sl al
cum şl a repertoriilor formafiilor ar conducerilor tehnice, să ia asemenea tor calităţi caracteristice omului nou.
Maria Stancu. Ion Radu, Gheorghe
măsuri care să conducă la valorifica
tistice de amatori.
INFORMAŢII membră a comisiei muncii po rea superioară a metalului, ridicarea Mărgineanu. Constantin Miclăsoni,
TINCUŢA BUSUIOC
Aurica Mihătescu şi mulţi alţii, se
utilajelor
gradului de tehnicitate a
remarcă printr-o atitudine înaintată
litice de masă de pe lingă Co
calităţii
producţie şi îmbunătăţirea
mitetul orăşenesc dc partid miniere, reducerea cheltuielilor dc fată de muncă, Iau poziţie critică a
tunci cînd observă manifestări de in
Hunedoara produselor. disciplină.
DE contribuţie mai substanţială trebuie In adunarea generală s-au scos în
La îndeplinirea acestor sarcini, o
relief şi unele aspecte negative din
Petroşani să şi-o aducă şi comisia inginerilor Toti comuniştii înscrişi la cuvînt au
partid.
activitatea unor membri de
şi tehnicienilor. Comitetul de partid
a recomandat acestei comisii ca, în
PARTID Comitetul de partid dc la U.RUM. studiile pe care le organizează, să sc criticat cu asprime pc Mihut Ardc-
leanu, Petru Colţan, Dorel Rată şi
orienteze asupra celor mai principale
Petroşani a analizat activitatea des
făşurată de către comisia inginerilor aspecte ale producţiei. O sarcină im Gheorghe Andruş, care au absentat
de la adunările generale şi pe Aurel
portantă care revine comisiei este si
şi tehnicienilor. Din materialul pre sprijinul concret pe care trebuie să-l Micloşoni, care întîrzie la plata co
zentat şi discuţiile purtate pe margi acorde muncitorilor şi maiştrilor in tizaţiei. Asemenea aspecte, cit şi fap
nea lui a reieşit că în anul 1966 co munca de îmbogăţire a cunoştinţelor tul că unii membri de partid din u
misia inginerilor şi tehnicienilor a nitatea noastră mai au o atitudine
Hunedoara. avut în centrul preocupărilor organi tehnice, stimularea iniţiativei lor in necorespunzătoare in timpul progra
activitatea de inovaţii şi raţionalizări,
zarea superioară a producţiei, creşte în întreaga muncă de creştere a pro mului de lucru, dovedesc că organi
rea randamentelor maşinilor, reduce
In 'sc&p'ui intensificării muncii po ducţiei. zaţia de partid nu a făcui.lotul pentru
litice şi cultural-educative de masă rea consumului de metal şi continua IOAN BERTOTI educarea membrilor- do- partid. In
la sate pe timpul iernii, comisia mun îmbunătăţire a calităţii pieselor. In membru al comitetului urma discuţiilor purtate şi a propu
cii politice de masă de pe lingă Co acest scop au fost făcute mai multe de partid U.R.U.M. Petroşani nerilor făcute de către comunişti, a-
mitetul orăşenesc de partid Hunedoa studii, s-au prezentat o scrie de pro dunarca generală a odoptat un plan
ra şi-a întocmit un plan de acţiune, puneri privind îmbunătăţirea funcţio de măsuri care prevede, printre al T. C. M. M. ŞANTIERUL TELIUC
care este in curs de înfăptuire. nală a aparatelor de cuplare de la lu- tele, tinerea unor expuneri pe teme
nicular, modificarea tehnologiei de c- de educaţie legale de specificul uni
Munca de control pe care o desfă- laborarc a otelului aliat, confecţio H a ţ e g tăţii noastre, urmărirea îndeaproape
'i’şră această comisie a scos în evi- narea unui nou dispozitiv de format a felului cum se pregăteşte fiecare angajează:
£ că nota dominantă a activităţii la rece a inelelor de 800 mm de la In ultima adunare generală a orga comunist la învălăraîntul de partid, Schela de extracţie Ciureşti-Ar-
■ .ural-educative este ridicarea ei tuburile de aeraj etc. nizaţiei de bază P.C.R. de la coope gcş este una dintre cele mai mari — şefi lot construcţii;
continuă. Mai sînt însă unele lipsuri, In cuvîntul lor, comuniştii loan rativa meşteşugărească «Retezatul", atragerea într-o mai mare măsură a şi moderne din regiune. In cadrul — maiştri construcţii şl instalaţii;
fiecărui comunist la activitatea cul-
asupra cărora trebuie îndreptată aten Cosma, maistru şef la secţia construc comuniştii au dezbătut problema dis tural-educativă, acţiuni care vor con schelei funcţionează staţii de dez-
benzinare, dinlrc care cea mai
ţia. O paTte din aceste lipsuri sc re ţii metalice, loan Almăşan. strungar ciplinei. Din referatul prezentat de to duce la îmbunătăţirea muncii dc edu — tehnicieni construcţii şl instalaţii;
feră la aspecte organizatorice : încăl şi inginerul Teodor lancu, au propus varăşul Constantin Ştefoni s-a des caţie in rîndul întregului nostru co modernă este staţia de dezbenzî- — şef serviciu tehnic;
nare Ciurcşli, dotată in întregime
zirea, menţinerea curăţeniei cămine ca în acest an comisia inginerilor şi prins faptul că în majoritatea lor, co cu utilai românesc la un nivel — şef birou contabilitate;
lor culturale în zilele cînd au loc ac tehnicienilor să se ocupe mai mult de muniştii dau dovadă de o înaltă dis lectiv de muncă.
ţiuni. In ceea ce priveşte formele perfecţionarea producţiei. Sarcinile ce ciplină în producţie şi societate. In N. SBUCHEA tehnic superior. — muncitori dulgheri, ficrarl-betonlştl, zidari, pavatorl;
muncii de educaţie, se resimte nece reies din lucrările Plenarei C.C. al adunarea generală s-a vorbit despre din colectivul subrodacţlei — muncitori necailficaţi.
sitatea îmbunătăţirii propagandei prin P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 im activitatea multor comunişti. Bine pre- voluntare din Haţeg Solicitanţii se vor adresa la birourile şantierului, serviciul or
ganizarea muncii din Bîrcea Mică, telefon 1504 Hunedoara.
69 ¥sr gu sb in m h m h h h m n b
Susţinătorii echipei de rugbi Ştiinţa portante obţinute de echipă?
V ă ■ p re z e n tă m : Petroşani, îşi aduc, fără îndoială, a- în prezent am obţinui victorii asupra
— In campionatele desfăşurate pînă
imnle de campionatul anului
1962.
cînd studenţii au condus în clasament echipelor Dînamo şi Grivi(a Roşie,
pînă spre sfîrşitul turului, nopierzind ca să ne referim la cele de prestigiu. Şantierul Energoconstrucţia Deva—Mintia
Bine s-a comportat echipa si în tur
Echipa de rugbi Ştiinţa Petroşani dccît un singur meci, în deplasare şi neul întreprins de curînd în R.P. Po
terminind în final pe locul 5. O bună
lonă. Turneul s-a desfăşurat în peri
P comportare a avut-o echipa şi în a- oada 25 noiembrie — 5 decembrie. Pe anga|ează:
ccst campionat, cînd s-a clasat pc lo
data de 30 noiembrie am întîlnit la
cul 5, fiind cea mai bună formaţie
(
studenţească de rugbi din tară şi pu Sosnowicc selecţionata regiunii Kato- — patru tehnicieni I sau II, normatori cu specialitatea în
ţin a lipsit ca sâ fie si cea mai hună u-ice (Silezia), pc care am învins o cu construcţii.
formaţie din provincie (locul 4 a scorul de 12—3.
Pe data de 4 decembrie am întîl
O fost ocupat cu un esaveraj mai bun nit formaţia „Czarni BytonT (echipă Salarizarea se face conform H.C.M. 1306/1965.
de Farul Constanta).
Pentru a afla amănunte în legătură clasată pe locui al If 1-lea în campio Pentru informaţii suplimentare, doritorii sc pot adresa Ia se
cu această echipă, am avut o convor natul R.P. Polone), asupra căreia am diul şantierului Deva — Mintia, serviciul organizarea muncii.
R bire cu antrenorul ci, tovarăşul asis Este o doua victorie obţinută în lata
repurtat victoria cu scorul de 10—5.
tent inginer Nîcolae Ureche:
— Este cunoscut faptul că «echi acestei echipe. Primul joc, care s-a
pele mari" îsi au un stil propriu de desfăşurat la Petroşani hi 19G2, $-a
joc. Formaţia pe care o antrenaţi şi-a încheiat cu scorul de 9—5 în favoa
T creat acest element important în ob rea noastră ATELIERELE R. M. R. SIMERIA
ţinerea de succese ?
Ţin să mai remarc faptul că acesta
— Jocul echipei noastre se bazează este primul turneu întreprins de e
pe îmbinarea tehnicii cu forţa. Pre chipa noastră in străinătate. angajează de urgenţă următoarele categorii de meseriaşi:
Echipa Ştiinţa Petroşani în timpul turneului întreprins în R.P. Polonă. zenta în formaţie a unor jucători teh — Ce obiective urmăriţi în anul — tîmplari;
nici ca: Humeniuc, tlicscu, Drăcea, 1967 ?
Sabău, dă jocului o notă de specta — Sperăm ca în viitorul campionat — lăcătuşi;
* culozitate. Din compartimentele echi să ne clasăm printre primele trei e — strungari;
pei se evidenţiază linia de mijlocaşi chipe din tară, iar la institut (oti com
formată din lliescu şi Humeniuc. Mai ponenţii lotului să obţină rezultate — fierari;
f trebuie lucrat pentru îmbunătăţirea
meritorii.
@ tim a m jocului liniei a If-a. corespondent — muncitori necaliftcaţl.
V. RADU
d e v e n it e& sm o-naut mai im-
I — Care sînt victoriile cele
Vine la mine un cetăţean, mă bate Acest prim examen a fost greu, dar măna. Cineva mi-a spus că a fost a
prieteneşte pe umăr şl mă întreabă l-am trecut cu brio. menajat identic cu cel de pe.. Marte. I
direct : — E bine — mi-a zîs cetăţeanul Era presărat cu multe gropi, care in Patinoar la Lupeni EXPLOATAREA UZINA DE PREPARARE
— Ce înălţime al tinere? care mă invitase la biroul dc astro toamnă au fost pline cu noroi şi apă ?
— Un metru şi optzeci şi doi. nautică. Să vedem ce faci mai de canalele dc scurgere erau blocate cu
— Ce greutate ? parte. piatră şi pămînt. Necazul cel mai B La Lupeni s-a dat în folosinţă pri iarnă se vor întrece 2eci şî sule de
— Fără galoşi şl basc, optzeci de Şi am fost dus să lucrez la orizon mare este că zăpada a acoperit to mul patinoar din oraş amenajat de tineri în cadrul spaiiachiadei de iar T E L I U C
asociaţiei
către consiliul
kilograme. turile 535, 590 si 630 de la Exploa tul şi n-ai nici o siguranţă cînd pui I «Preparatorul" din localitate. sportive nâ.
Tot în oraşul Lupeni urmează a se
— Cit faci pe suta de metri ? tarea minieră Vulcan. Căldura sufo piciorul La mine nu a fost însă vor Datorită dimensiunilor sale, pati mai amenaja un patinoar la baza
— Zece rotund. cantă din abataje ne îmbia să bem ba de a$a ceva. Fiind înzestrat cu un noarul poale găzdui întreceri de ho sportiva „Tinerelul", iar altoie in cu sediul in Hunedoara, strada Voicu Cncazu nr. 62, angu
— La astronomic ce medie ai avut? apă. Dar de unde ? La aceste orizon corp atletic, rezistent, am reuşit să » chei şi patinaj, în cele mai bune con Vulcan. Petrila şi Petroşani. jează muncitori, tehnicieni şi ingineri, calificaţi în meseriile:
— Nouă cu plus, turi, nu era pic de apă. Unii, mai pu mă plimb în voie de la un capăt la diţii — alît ziua cît şi noaptea. Pe S ItAl.Ol
— E-n regulă. Mîine la şapte te pre ţin rezistenţi, au părăsit locul de mun- altul al peronului. această frumoasă bază sportivă de corespondent — lăcătuşi;
zinţi la biroul de astronautică. — Te felicit. Ai trecut cu succes I — electricieni;
Am rămas nedumerit, dar ra-am ho- toate probele. Dc azi eşti bun de tre
tărit să primesc invitaţia. Ca să nu cut pe lista cosmonauţilor. Peste pu — sudori;
ţin timp vei zbura — mi-au spus spe a
înlirzii, noaptea am închis numai un P e s c u rt — vulcanizatori;
ochi. In ziua următoare, la ora 7, Cjfoiteton. cialiştii. — mctrologi;
m-am prezentat la biroul de astronou- Acum aştept. Numai de nu ra-ar
tică, unde am fost supus la cele mai pune la alte probe. Dc aceea, rog in B — zidari şamotori;
amănunţite examene medicale. sistent conducerile exploatărilor mi ® MONTEVIDEO. Echipa olimpica aripa slîngă Urruzmcndi. Comenlînd — termotehnicieni;
— Corespunde. Dacă va trece şi niere din Ghelar şi Vulcan, precum 6 de fotbal a României a susţinui mier acest meci, corespondentul agenţiei
proba practică, va putea zbura — şi-a că pentru a se aproviziona cu apă de şi cea a Atelierelor din Crişcior, care curi în nocturnă la Montevideo pri „France Presse" remarca printre al — ingineri preparatori şi electromecanici;
dat părerea un specialist. băut. Eu. deşi era cit pe-aci să mi dau mt au creat condiţii vitrege în tim mul meci al turneului, îmîlnind o tele : „Fotbaliştii români au realizat — maiştri preparatori şl electromecanici.
selecţionată a Uruguayului, care sc
un joc bun, omogen şi au dat dovadă
A doua zi, am (ost dus — împreu sufletul, nu m-am mişcat de-acolo. Si pul examenului, să aibă milă de minei S pregăteşte pentru campionatul sud- de o excelentă pregătire fizică, rnain-
nă cu alli 24 de cetăţeni — am aflat bine. am făcut pentru că după termi Astupaţi gropile, tovarăşi de la Criş ameriran Jocul s-a încheiat cu un laşii însă au fost ineficaci". In meseriile arătate mai sus se angajează şi pensionari pe p.
apoi că sînt muncitori de la între narea probei, am (ost felicitat. cior. că eu ştiu să patinez, dar nu să 2 rezultat de egalitate ; 1-1 (1-0) Sco i ioada admisă de lege.
prinderea minieră Barza — să lucrez — Mai ai un examen. Dacă il vei înot. Iar dumneavoastră, tovarăşi din rul a fost deschis în minutul 7, cînd $ PARTS S-a stabilit ca meciul Salarizarea se face conform prevederilor H.C.M. 1116 1965, ra
Ia putui minei Ghelar-est Eram în Irece. te vom vedea pe... Marte. mi Ghelar, purtati-vă cu oaspeţii ca si cu la un atac al echipei româneşti, ini retur dintre echipele de rugbi Su
fata primului examen, Pentru o mi s-a spus dc la hiroul de astronautică. dumneavoastră. Tovarăşi din Vulcan, fi ţiat. de Fiâţilâ, Varela a înscris în Agen şi Dînamo Bucureşti, contînd mura siderurgie.
se verifica potenţialul de adaptabi Am [ost dus pe peronul statiei nu vă scumpiţi la lărîte ! Cazarea se asigură în dormitoare comune pentru nefamillşti
litate, mi s-au creat condilii specifice: C F.l. de la Gurabarza, care aparţine L. DEMETER proprie poartă Egalarea a survenit pentru finala „Cupei campionilor
frig şi igrasie în dormitor, aprovizio de Atelierele centrale Crişcior. Pero (după scrisorile corespondenţilor B in minutul 66 balonul fiind trimis europeni", sa aibă loc la 4 iunie la şi apartamente pentru familişti, în limita repartiţiilor primite.
nare defectuoasă cu apă etc. nul numai a peron pămîntesc nu se N. Alfu, T. Pleşa şi T. Mucuţă) în plasa porţii h;i CcnstanUnescu, de Bucureşti.