Page 13 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA!
Oamenii muncii îşi iau însufleţitoare
angajamente In întrecerea socialistă
UZINA METALURGICA VULCAN
Studiind cu atenţie cuvîntarea to Vom moderniza cazanul de 10
varăşului Nicolae Ceauşescu la Ple tone/oră pe combustibil păcură şi
nara C C. al P.C.R. din decembrie gaze, exeeutindu-1 în construcţie
1966, colectivul de muncitori, ingi transportabilă, complet montat in u-
neri şi tehnicieni al Uzinei metalur zinâ. Prin aceasta se va îmbunătăţi
gice .Vulcan" din Bucureşti, anali- sistemul de ardere, iar timpul de
zînd cu spirit de răspundere posibi montaj la beneficiar se va reduce
lităţile existente în sectoare, secţii şi de la 5 luni la o lună, cheltuielile de
la locurile de muncă, se angajează montaj mic.şorindu-se cu circa 75 la
să depăşească principalii indicatori sută
ANUL XIX NR. 3738 SÎMBATA 7 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI ai planuiui cu : Printre principalele măsuri tehni-
— 2 000.000 lei la producţia globală ; co-organizatorice care vor contribui
— 1.500.000 lei la producţia marfă la realizarea acestor angajamente e-
vîndutâ şi încasată ; numerâm : aplicarea tehnologiei de
— 0,2 la sută la productivitatea grup şi a unor dispozitive de înaltă
muncii. productivitate, mecanizarea unor o
Hotărâţi să înfăptuim sarcinile sta peraţii care se execută încă manual,
bilite de Plenara CC. al partidului îmbunătăţirea pregătirii fabricaţiei
Munca de partid privind reducerea cheltuielilor de şi crearea unui decalaj corespunzător
ACTOALITAŢI producţie şi creşterea rentabilităţii, faţă de începerea fabricaţiei.
vom economisi,
prin îmbunătăţiri
Prin măsurile de organizare mai
tehnologice, 500 tone de metal şi bună a transportului şi manipulări
în înfreprinderile forestiere vom realiza economii la preţul de lor din uzină, 100 muncitori auxili
cost de 1.000.000 lei, iar beneficiile
HUNEDORENE plan. Realizînd în mod exemplar planul
i vor spori cu 1.000 000 lei faţă dc ari vor trece să lucreze direct în
producţie.
Pentru crearea condiţiilor de exe
pe anul 1967 şi angajamentul luat
cuţie a cazanelor energetice de mare în întrecerea socialistă, colectivul u
ÎN M IJLO C U L In construcţie, capacitate, nc angajăm să scurtăm zinei „Vulcan" îşi va aduce contri
termenul de punere în funcţiune a
atelierului dc ţevărîe cu 30 de zile
buţia la înflorirea scumpei noastre
Vom realiza prototipul cazanului
o cantină cu de 25 Gcal/oră, cu o lună înainte de patrii — Republica Socialistă Româ
nia.
termen.
PROBLEMELOR 2.000 de locuri
In urmă cu cîteva zile, in ve Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1967
cinătatea complexului comercial
de pe bulevardul George Eneseu,
E C O N O M I C E I.C.S.H a început lucrările de Activitatea constructorilor
colectivul şantierului nr. 4 al
amenajare a terenului şi terasa-
mentelor pentru noua cantină de
2 000 de persoane ce va fi con
struită în Hunedoara. de maşini - la înălţimea
Noua cantină, dotată cu mobi
lier modern şi aparataje adec
vate, va fi predată beneficiarului
In cursul anului tre cost. care să ducă. in pediază din depozite
cut. planul producţiei ultimă analiză, la rea le finale, extinderea rîh cinstea zilei de 23 August 1967, exigentelor actuale
globale la întreprin lizarea integrală a pla muncii în acord glo PETR1CÂ MITROl
derea forestieră Dobra nului la toii indica bal, folosirea la în corespondent
a fost realizat in pro torii precum şi la rea treaga capacilate a De curînd la cele două uzine con beneficii peste plan în valoare de
porţie de 101,13 la lizarea angajamentelor mecanismelor, urmă structoare de maşini din Cugir a a 2.435.000 lei. Au fost livrate peste
sută producţia marfă luate. rirea realizării sarci Centre de vut loc adunarea de dezbatere a sar plan 1.000 bucăţi maşini de spălat
— 105,10 la sută, iar Rezolvarea multiple nilor de exploatare, cinilor de plan pe anul 1967. Au rufe, aproape 26.000 bucăţi fuse de
planul producţiei mar lor probleme care ne repartizarea cadrelor difuzare a presei luat parte muncitori, ingineri, tehni tors pe rulmenţi cu role, şi peste
fă vindulâ şi încasată stau in fală cer din tehnice şi de partid cieni, secretari ai organizaţiilor de 20 000 m l. lanţuri articulate sub un
s-a depăşit cu 2,90 la partea comitetului de pe locuri de muncă Cititorii — acest public de preo bază P.C.R., preşedinţii comitetelor toi.
sindicale, secretari ai organizaţiilor
sută. In această peri partid efectuarea unor etc. cupări şi aspiraţii multiple, de de bază U.T.C, cadre din conduce
oadă s-au dat peste studii si analize pro Orienlarea pe care vîrsle diferite — aşteaptă zilnic Paturile de răcire de la laminorul de 650 mm al.CS. Hunedoara rea (ehnico-administrativâ. Au parti
prevederile planului funde. Practica ne-a a avut-o comitetul de presa cu un interes deosebit. Râs- cipat tovarăşii George Homoştean. Necesitatea
mai mult de 3.900 m c. demonstrat că pentru partid în alegerea, punzind aceslei necesităţi ‘Direc Foto: V. ONOIU secretar al Comitetului regional de
buşteni de fag, aproa a putea obţine rezul studierea si analiza ţia regională P.T.T R. Hunedoara partid şi loan Sirbu, şeful secţiei de
pe 4 220 m c. buşteni tate bune este nece rea celor mai impor a luat unele măsuri pentru deser propagandă şi agitaţie a Comitetului organizării superioare
răşinoase, 3.374 mc. sar ca organizaţiile de tante probleme a făcut virea în cit mai bune condiţiuni regional de partid, care in cuvîntul
lemn pentru construc partid să cunoască ca în cadrul şedinţe a populaţiei cu ziare şi reviste. In Acord privind înfiinţarea de reprezentante lor au apreciat rezultatele bune ob
ţii rurale etc. bine situaţia concretă lor de comitet de ultimul timp, au fost date în func ţinute de colectivele celor două uzi a producţiei
Chezăşia îndeplinirii din întreprindere. In parlid, să se adopte ţiune cinci chioşcuri de difuzare ne şl în lumina sarcinilor esenţiale
sarcinilor economice acest scop am atras planuri dc măsuri, să a piesei, iar în viitorul apropiat consular comerciale între România şi Spania reieşite din lucrările recentei plena
Ridicarea întregii activităţi la un
o constituie creşterea tovarăşii din activul se elaboreze hotărîri vor fi deschise a 11 ele în localită re a Comitetului Central al partidu nivel mai înalt şi în primul rînd or
competenţei cu care de partid, cadre teh concrete. ţile Deva (cartierul Gojdu), Vul lui, au făcut recomandări pentru ac ganizarea superioară a producţiei, a
acţionează organizaţii nice, muncitori cu ex Din iniţiativa comi can, Simeria şi Zlalna. ln urma tratativelor dinlre delega tivitatea de viilor. făcut obiectul multor critici şi propu
le noastre de partid. perienţă îndelungată tetului de partid, s-a tehnică, existente sau care urmea Din referatele prezentate şi discu neri La cele două unităţi economice
ţiile guvernului Republicii Socialis
Constituirea comitetu la efectuarea unor organizat un schimb Schimb te România şi guvernului Statului ză a se încheia Intre cele două state. ţiile purtate a reieşit că anul care a muncesc cadre tehnice şi muncitori
Reprezentantele vor
încuraja şi
lui de partid pc între studii asupra activită de experienţă la nive spaniol, la 5 ianuarie 1967 a lost sem promova, de asemenea, schimburile trecut a fost deosebit de rodnic pen cu o bună calificare profesională. Cu
prindere a făcut ca ţii economice, pe baza lul întreprinderii. la de experienţa tru constructorii de maşini de la cele ţoale acestea in compartimentele or
munca politică să se cărora au fost anali care au participat toţi nat la Paris un Acord privind înfiin cultural-ştiintifice şi turistice între două uzine din'Cugir. La Uzina me ganizării producţiei şi a muncii per
desfăşoare în condi- zate, principalele pro - sortatorii şi expedito Azi, la Staţiunea dc maşLii şi ţarea, pe bază de reciprocitate, de re cele două ţări. canică, planul producţiei globale a sistă unele neajunsuri.
tiuni mai bune, să se bleme ale procesului rii. Aceasta a consti tractoare din Miercurea are loc prezentante coiioula* comerciale. Din partea guvernului Republicii fost realizat în proporţie de 100,80 la — Părerea mea este — sublinia
simtă mai mult ajuto de producţie. tuit pentru ei si un un schimb de experienţă privind Prin acest Acord s-a stabilit că re Socialiste România, Acordul a fost sulă. Producţia marfă vîndutâ şi în inginerul VioFel Remus de la U. M.
rul, îndrumarea şi In şedinţele lărgite mijloc de reîmpros executarea reparaţiilor în flux prezentantele vor exercita funcţiile semnat de Victor Dimitriu, ambasa casată indică o depăşire de 5.64 la Cugir — că neajunsurile se nasc in-
controlul organizaţii ale comitetului, am a pătare a cunoştinţelor continuu. Cu acest prilej se va consulare recunoscute în practica in dorul Republicii Socialiste România sută. Productivitatea muncii, indica cepînd de la metodologia actuală de
lor de bază. nalizat probleme ca profesionale. face şi o analiză a sladiului lu ternaţională şi se vor ocupa de exe la Paris, iar din partea guvernului tor de bază al întregii activităţi eco programare, urmărire şi evidenţă a
încă de la crearea valorificarea superioa crărilor şi se vor prezenta princi cutarea acordurilor comerciale şi de Statului spaniol de Pedro Cortina nomice, a fost depăşită cu 3,15 la s. truţa
sa, comitetul de partid ră a masei lemnoase La indicaţia biroului palele concluzii desprinse cu o plă|i şi a oricăror altor acorduri de Mauri, ambasadorul Spaniei la Pa- sută. La preţul de cost s-au obţinut A. OARGÂ
si-a repartizat mem şi îmbunătăţirea cali comitetului raional cazia recepţiilor La schimbul de colaborare economică, industrială şi mai mult de un milion Jei economii
brii săi pe probleme tăţii produselor, acti dc parlid. am introdus experienţă participă directori şi suplimentare. Statistica se comple
şi pe organizaţii de vitatea de mecaniza in practica muncii ingineri cu reparaţiile din toate tează şi cu cele 1 500.000 lei beneficii (Continuare în pag. a 3-a)
bază în vederea cu re, realizarea planului noaslre analizele săp- staţiunile de maşini şi tractoare peste plan.
prinderii î n t r e g i i de investiţii, aprovi tâniînale asupra sta din regiune. V iito rii m esageri Exprimate în unităţi fizice, rezul
munci politice din ca zionarea locurilor de diului realizării pla tatele sint şi mai concludente. Con
drul întreprinderii. în muncă cu materiale, nului de producţie, la Cercul „ sf structorii au produs peste prevederi NOI CURSURI
treaga activitate des asigurarea condiţiilor care participă condu ai cu ltu rii rom âneşti 604 maşini de cusut industriale şi de
făşurată de comitetul de muncă şi viată, cerea întreprinderii, uz casnic. De asemenea, s-au realizat
de partid şi de orga respectarea normelor secretarii organizaţii gospodinei“ in plus 21 maşini-unelte de diferite UNIVERSITARE
tipuri.
nizaţiile de bază a fost de tehnică a securită lor de bazo, şefii de In anul acesta, 16 formalii ar Teatrul de Operă şi Balet în Iu Succesele consemnate pe graficele
axată pe mobilizarea ţii muncii, organizarea servicii şi de sectoare, Din iniţiativa comitetului orăşe tistice româneşti vor fi mesagerii goslavia şî Austria, corul „Madri Din Editura didactică şi pedagogi
întregului colectiv şi desfăşurarea între lucru ce ne dă posibi nesc al femeilor, la Deva s-a des culturii noastre in 18 ţări. Printre gal" în R. F. Germană, colective de întrecere, de la Uzina „30 Decem că au fost expediate zilele acestea
brie" sînt la fel de frumoase. Planu
litatea să cunoaştem
pentru descoperirea şi cerii socialiste, înfăp întotdeauna stadiul în chis cercul „sfatul gospodinei" pe cele mai importante turnee peste le unor teatre dramatice, de copii, rile producţiei globale şi marfă vîn librăriilor noi cursuri universitare.
punerea în valoare a tuirea obiectivelor cu tema „Estetica şi igiena locuinţei hotare se numără cele pe care le de păpuşi în Bulgaria, Franţa, Po dutâ şi îneasalâ. au fost depăşite cu Printre cele mai importante amintim
rezervelor interne e prinse în hotărireo deplinirii planului şi de bloc". La expunerile ce se ţin vor întreprinde Filarmonica .Geor lonia. precum şi in mai multe tari 2,32 şi respectiv cu 1,58 la sută In „Metalurgie generală", realizat de un
acolo
acţionăm
să
xistente la fiecare loc biroului Comitetului aici de către tovarăşa arhitect ge Eneseu" în U.R.SS. şi Turcia. din Asia. anul trecut, la preţul de cost s-au colectiv de profesori ai Institutului
de muncă. îmbunătă regional de partid cu unde se constată ră- Violeta Mateescu participă 20 de obţinut economii de 1.600.000 lei şi politehnic bucureştean, unde sînt
ţirea proceselor teh privire la munca din mineri in urmă femei din strada „Karl Marx" prezentate principalele procedee de
nologice şi organiza întreprinderile fores V1RG1L HATFALUDI extragere şi prelucrare a metalelor
rea mai judicioasă a tiere si altele. şi aliajelor, „Epidemiologie", aparţi-
producţiei, valorifica Au fost create co secretar al Comitetului nînd unui grup de cadre didactice de
la Institutul de medicină şi farmacie
rea superioară a ma lective care au studiat de partid de la
sei lemnoase, creşte la fala locului unele I.F. Dobra din Bucureşti, lucrare utilă îndeo
sebi viitorilor medici internişti, pe
rea productivităţii probleme economice diatri şi stomatologi. „Lucrări prac
muncii, îmbunătăţirea şi organizatorice ca : CELIBATARII SE DESTAINUIESC tice de biochimie medicală", semnată
calităţii produselor şi îmbunătăţirea calităţii (Continuare de M. Tânâsescu, care indică meto
reducerea preţului de produselor ce se ex tn pac a 3-a) dele cele mal exacte şi uşor de folo
Cine sînt, cum sînt şi de ce sint unii cu asprime pc celibatari, care tulbu meierii căsniciei, (Ie dintr-un soi de sit în exploatările funcţionale, pen
celibatari ? O definiţie a acestora e ră organismul social. In statul spar comoditate, lie din cauza unor prin tru stabilirea unui tratament eficient.
ANCHETA treagă de explicaţii Printre altele, tan se luaseră măsuri împotriva ce cipii nejustificate de logica realită universitar şi pedagogic au fost tipă
Pentru studenţii din învuţămîntul
greu de dat şi reclamă o gamă în
ţii şi vieţii sau a căutării înfrigura
lor care se opuneau căsătoriei. In e
Trofeu de mare valoare cinegetică dicţionarele menţionează lapidar : poca modernă, Colbcrt. ministru de te a unei partenere „ideale". Aici se rite manuale de „Psihologie pedago
„om necăsătorit'1 (mai ales bărbaţii). renume al Franţei, a impus celor care simte însă şi lipsa de ajutor pe care gică" şi „Limba germană". Cele şase
Tradusă pe temeiurile vieţii, ea se refuzau căsătoria, taxe şi alte obli aceştia ar trebui să-l primească. Mulţi discuri anexă la acest manual, pe
Pe Valea Oiluzului a fost vînat un xistă doar cîteva alte exemplare desluşeşte în multiple sensuri Celi gaţii suplimentare. dintre et n-au aflat încă de la nimeni care sint înregistrate primele 26 tex
te şi care cuprind principalele as
cerb carpatin cu un trofeu de o mai valoroase decît acest trofeu. Din SOCIALĂ batarul e acel ins trecut de pragul De ce fug celibatarii de căsătorie, rostul familiei în viată, în ce constă pecte de pronunţare şi de accent
mare valoare cinegetică : 18 ramuri acestea două au fost obţinute tot pe primei tinereii, a vîrstei exuberante, de căminul conjugal, care o dată în frumuseţea acesteia. Ei nu ştiu că lexical şi frazeologic, constituie un
familia te ajută să te descoperi pe
realizat profesional, dar care se fe
impar, în greutate de 13 leg. Potri teritoriul tării noastre. reşte de căsnicie, de chemarea fi chegat devine un puternic suport tine însuţi, să-ţi cunoşti noi valenţe auxiliar preţios în însuşirea aceslei
vit normelor internaţionale el întru Noul trofeu confirmă încă o dată rească a vieţii. înţelepciunea popu moral tuturor năzuinţelor şi idealuri sufleteşti pe care poate nici nu le limbi
neşte 242,40 puncte. marea frumuseţe şi valoare a cerbu lară spune despre aceşti oameni ca lor umane, de ce întorc spatele no bănuieşti ca celibatar. Ei nu ştiu că Sub auspiciile aceleiaşi edituri, au
bilei chemări sociale de a întemeia
In afară de trofeul din Iugosla lui carpatin din România. despre unii care nu au intrat in „rin- familii şt a da viată copiilor? Sînt soţii, într-o căsătorie, pot fi unul al mai apărut în ultimul trimestru al
via care are 248,57 puncte şi deţi dul oamenilor". cei care tind spre celibat mai exi tuia cel mai profund ecou al bucu anului 1966 — şi alte cursuri nece
ne recordul mondial, în Europa e- (Agerpres) Celibatul, sustragerea de la rosturile genţi. concep cu mai multă seriozi riei şi fericirii. sare studenţilor : „Radiolocaţia", pen
vieţii, de la cunoaşterea celor mai tate familia, răspunderea personală ? GH. JURCA tru studenţii anului V ai Facultăţii
frumoase taine ale firii, de la împli La o pătrundere mai adîncă în psi L. GEORGESCU de electronică şi telecomunicaţii.
„Maşini de ridicat şi transportat pen
nirea a ceea ce este mai uman în om. hologia lor de viată, problema stă cu tru construcţii", „Lucrări practice de
a fost repudiat de-a lungul timpuri totul altfel. Ei sînt acei care au tă tehnica tensiunilor înalte" etc.
lor. Platon, în „Legile" sale, critică răgănat de azi pe mîine sarcina înte (Continuare tn pag. a 2-a) (Agerpres).
— —
DĂRUIRE ataşat dîn suflet de aceşti personală, de familie, sâ-mi doctoratul în ştiinţe medi
lei datorii de medic. M-am
ceară un sfat. Atunci cind
cale
oameni de treabă, de a că
pot sâ-1 dau, o fac cu toată
Aşadar, în cazul medicu
ror sănătate mă îngrijesc. plăcerea. lui — cetăţean, viaţa de „a-
— Puteţi vorbi de mo — încercaţi deci să fiţi şi poslolat" cum se obişnuieş
mente de mari satisfacţii în un doctor de.. suflete? te să se spună adeseori, ca
Nu există profesiuni su rural din Sannisegeluza. cariera dumneavoastră ? — întocmai. Consider că pătă sensuri noi, atribute
perioare aşa cum nu e- Aici lucrează din anul 1953. — De la primul .copil este chiar unul din rosturile
xistâ altele inferioare. Uti De atunci, an de an, cei convieţuirii ca medic prin majore, conţinuturi adinei.
litatea muncii, valoarea ei peste patru mii de locui tre oameni apropiaţi. Se adevereşte încă o dată câ
titlul, prin el însuşi, certi
socială sporeşte însă.atunci tori din circumscripţie au a Profesiunea de credinţă a
cînd ţinteşte marile idea vut un scul Lot mai puter medicului primar Artur Ga ficat printr-o diplomă uni
luri, bunăstarea şi fericirea nic împotriva bolilor în per Semnificaţii vriş s-a reflectat cu priso versitară, nu defineşte în
tuturor. soana acestui medic mereu sinţă în inimile localnicilor întregime personalitatea u
nui om. Ce) mult. o licenţă
Constatăm cu legitimă la datorie. din Sarmisegeluza. In semn poate sâ-l lanseze pe orbita
mindrie că aceste imperati Profilul său se conturea de preţuire, a fost ales de socială. In universul social
ve au devenit atotcuprinză ză mai pregnant după o smuls din ghiarele morţii şî mai multe ori deputat însă nu acţionează legea
toare in viaţa a tot mai „consultaţie" pe teme pro care astăzi este un tînâr in sfatul popular comunal. gravitaţiei Insul nu poate
mulţi oameni. Le descope fesionale, ori de viaţă. muncitor destoinic, viaţa El şi-a arătat destoinicia şi răzbate la infinit prin spa
rim peste tot. Le-am aflat — Ce v-a îndemnat să vă petrecută în această comu în această calitate. Astăzi, tiile umane şi atunci el se
şi acolo unde sînt mai ne stabiliţi la sat? nă a fost un lanţ neîntre starea generală bună a să prăbuşeşte dacă nu îşi achi
cesare decît oriunde şi a rupt de nebânuile satisfac nătăţii populaţiei din cir ziţionează resorturi puter
nume unde se duce neîntre — Au fost multe mobiluri. ţii. Toate la un loc sint în cumscripţia sa o face să nice, care sâ-l împingă
rupt lupta pentru sănătatea S-ar crede că e la mijloc cununarea profesiunii de stea pe locurile de frunte înainte. Devotamentul, pa
omului. doar obişnuinţa. Dar e mai care m-am simţit atras de la din regiunea noastră. siunea, dăruirea, — iafâ for
mult decît atît. Cunoaşterea începuturile ei. Şi încă ce
Pe medicul Artur Gavriş locului şi a oamenilor este va. Mulţi dinlre oamenii din — Gîndurî de viitor...? ţele motrice care dau vita
— Foarte multe. Unul în
U m găsit nu într-un spital o garanţie a reuşitei profe sat vin la mine să-mi îm să mă reţine stăruitor. Do litate şi rezonanţă muncii
modern, ci la dispensarul sionale, a îndeplinirii nobi părtăşească din viaţa lor resc foarte mult sâ-mi iau omului. GH. LIMBEANU
Vedere parţială a Fabricii de produse silico-aluminoase din Alba Iulla.