Page 14 - Drumul_socialismului_1967_01

Pa g in a'K. 2-a 1
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3738

şi ale ciobanului Cucu de Aurel Florea), de ma­
Pe scena Teatrului de stat (Marcel Popa), oameni el re simplitate, plasează N O T E
Măriei sale, ce-şi pun tă­ acţiunea în timpul Isto­
ria braţului la dispoziţia ric, subliniind profunzi­
„Valea Jiului" domnitorului. .Interpre­ mea si subtilitatea. Pe S E S I Z Ă R I
tări convingătoare reali­
zează şi Al. Codreanu scena Teatrului de stat
„Valea Jiului" piesa „sc
(căpitanul Vîlcu), Costin îmbogăţeşte tn semnifi­
„IO MIRCEA Iliesou (Spătarul Lin), caţii: aici au rămas pînă N O T E
Ion Negrea (Roman), Eu­
azi urmele inimii stră­
gen Apostol (Vlad), Nî-
colae Gherghe (sulta­ moşilor, ale cărei bătăi Au venit, au văzut şi...
se and încă în zidurile
nul Musa Celebi), dez­
cetă(llor dacice din 'îm­
VO IEVO D" terpretative fată de apa­ prejurimi". Din luna august pivniţa de la blo­
văluind noi resurse In­
riţiile anterioare. Prof. IRONIM cul nr 3 de pe strada Topîrceanu din
Hunedoara este inundată. La solici­
MUNTEANU
Piesa Iui Dan Târcliilă Structura dramatică Scenografia (semnată Liceul Petroşani tările locatarilor s-a prezentat de
se recomandă prin limpe- modernă a piesei este fiecare dată cile un lucrător de la
ziciunea Interpretării şti­ dublată de o limbă româ­ l.G O. Hunedoara. Aceştia au privit
inţifice a datelor istori­ nească curată, lipsită de cu luare aminle la stricăciunile pro­
ce, patosul reînvierii tre­ arhaisme inutile, plină de vocate de apă, au notat în carneţele
cutului, acurateţea stilis­ sonorităţi, imagini, culoa­ cîte ceva şi... au plecat Credem că
tica. Dnamă national- re. vibraţie. Piesa lui Dan „FAUST X X " situaţia noastră este binecunoscută
populară. „Io Mircea Vo- Târchilă este şi o lecţie la I.G.O., şi in consecinţă nu de vi­
ievod“ aduce in scenă un de avîntat patriotism, zitatori avem nevoie, ci.de un meşter
moment fundamental din plină de luciditate şi pro­ priceput care să repare conducta
spartă
zbuciumata si îndelunga­ funzime, îndeplinind da­ ,,Fausl XX", cum titlul că. Prin intermediul lui, Un grup de locatari
ta istorie a neamului ro­ toria cinstirii memoriei u­ o indică cu claritate, este încearcă să capteze şi
mânesc. Izvorită din con­ nui erou naţional vajnic reluarea celebrului mii alte personalităţi însuşi 3 km în 2 zile
ştiinţa iubirii de patrie, In Idealurile şi năzuinţe­ faustlen, a povestei bătri- Lucifer nu-I înţelege pe
piesa remarcă fapte şi le sale. nulul savant care şi-a Mefisto, are rezerve fată
reînvie eroi cu intenţia Constantin Dinlschlotu, vîndul sufletul diavolu­ de invenţia acestuia. Pare de necrezut, dar în realitate
„de a nc putea înţelege care semnează regla lui în schimbul tinereţii, Faust, la rindul lui, se re­ o scrisoare expediată din Baia de
pe noi înşine cei dc a­ dar care se revoltă, !n voltă. Ca să poată acţio­ Criş ajunge la Ţebea abia după două
cum". spectacolului, a găsit so­ cele din urmă. împotriva na în voie, Mefisto se re­ zile. Cu mari întîrzieri sosesc, de a­
luţii moderne pentru re­ semenea, ziarele şi revistele. Nea­
Drepturile prezentului forţelor oarbe ale infer­ fugiază în trupul Marga­ junsuri se manifestă şi în ceea ce
sînt rezultatele luptei mi­ levarea sensurilor multi­ nului. Acest subiect a retei. iubita asistentului, ' priveşte înmînaiea pensiilor. De e­
lenare pentru libertate. vrind să se răzbune pe xemplu, pensionarul A Bâican. fiind
Mircea. intr-o replică a­ Faust. Dar asistentul ii invalid, în repetate rînduri a trebuit
firmă : „Fie ca sîngclc răspunde: să-şi trimită rudele pentru a-1 căuta
vărsat să-l soarbă păraîn- „Află că Sn curînd ai pe factorul poştal Rozalia Molduna.
tui in adincul lui pentru P R E M I E R E si naşti un copil făcut Situaţia poale fi remediată printr-un
aducere aminte. Cindva, de mine, dc bătrinu! control sistematic asupra muncii fac­
vom fi înşelaţi dc trecu­ Faust". torilor poştali care, după cum se ve­
tul nostru şi vom săpa în Astfel Melisto, refugiat de, lasă şi el de dorit.
adîncuri pînă vom da dc într-un trup care va da PETRU LEUCIAN sînt afirmaţiile categorice făcute la
izvoarele începuturilor. ple ale piesei, trecutul fost mereu reluat de că­ viaţă unui om. este de­ corespondent posturile de radio din Rio de Ja-
Slringeţi aceşti ani dc li­ şi prezentul fiind unite tre nenumăraţi compozi­ finitiv învins. neiro de profesorul brazilian Paulo
bertate cîşllgată şi ve(i într-o armonie 'perfectă, tori, scriitori, cineaşti, Fabulaţia interesantă, ! Prima impresie contează Meneses, considerat unul dintre cei
avea dreptul, mai tirzlu, vibrînd la unison pe sce­ creaţia lui Ion Popescu ideile majore, ajung însă mult mal competenţi biografi ai lui Cris­
tofor Columb.
peste veacuri, să cereţi nă şi In rindul spectato­ Gopo înscriindu-se in şi­ cu oarecare greutate la
libertatea ca pe cel mai rilor. rul lung al acestor re­ înţelegere^ spectatoru­ 2 Muncitorii care vintpenLru a fi an- doilea război punic a trecut sub do­ Pentru a destrăma legenda potrivit
mare drept al vostru. Iar Dumitru Drăcea (inter­ veniri la vechiul subiect lui. Filmul putea fi mal Saturn mai are minaţia romană. căreia Columb ar fi murit în mizerie,
libertatea să fie cea mal pretul lui Mircea), se Intriga care se desfă­ explicit şi — de ce să 1 gajaţi la I. F. Haţeg, într-un fel sînt un satelit Nu departe de acest oraş, la Mon- fără să găsească nici un credit la
primiţi la sectorul Pui, şi cu totul
curtea regelui Fcrdinand al Spaniei,
veche amintire a poporu­ străduieşte să acopere şoară pe planul realităţii n-o spunem — ne aştep­ altfel la Baiu Mare La Pui există lagna di Mar/.o, aceeaşi echipă de ar­ profesorul a evocat testamentul au­
lui român". Sînt gînduri convingător bogăţia tex­ este destul de simplă: tam la un Faust mai aşa-numitele „dormitoare de trece­ heologi a descoperit un alt oraş da- tentic al navigatorului In ajunul
NEW YORK — Observatorul de
ce conferă grandoare şi tului dramatic, iar Viori­ un profesor bătrîn, se­ dens, mai bogat In sen­ re" care sînt bine întreţinute, cură­ astrofizicâ din Cambridge (Massa- tînd din secolul VI i e.n. Cercetătorii morţii sale, la 19 mai 1506, în loca­
valoare de simbol luptei ca Suciu-Tifor (Mara). condat de un asistent u­ suri. ţenia şi căldura fiind asigurate. La chussetts), care este centrul mondial au stabilit, după planul urbanistic şi litatea Valladolid. Columb a lăsat
pentru libertate şi inde­ devine o prezentă sceni­ şuratic, dar suficient de Interpretarea, excelen­ Baru Mare aşa ceva nu există. Mun­ al informaţiilor celeste, a primit o resturile de ziduri, că localitatea a prin testament, oraşului său natal,
pendentă a lui Mircea că tragică, prin opoziţia inteligent, o Margare­ tă, se datorează unor ac­ citorii veniţi aici aşteaptă zile în­ comunicare, potrivit căreia, la 15 de­ fost intens populată. Ei au dat peste toate bunurile care-i aparţineau, iar
cel BăLrin. intre atitudinea impera­ tă mondenă etc. Pon­ tori ca Emil Botta, Iurie tregi pe coridoare, în salo de la club. cembrie, anul trecut, dr. Audouin o vastă necropolă cu 1602 sicrie, pre­ soţiei o moştenire de 10 000 de ma­
Măreţia epocii evoca­ tivă şi neputinţa impune­ derea cade mai mult pe Darie, Jorj Voicu, Stela în sala gării C F.R. Cu mai' multă Dollfus, de la Observatorul astrono­ cum si mai multe armuri de bronz, ra vedis (monedă din comoara de la
te este evidenţiată prin rii. Arina (fiica domnului, grupul „negru", realizat Popescu, Ewa Kryzews- preocupare, credem că şi aici s-ar mic din Paris, a descoperit un nou lănci, ceramică şi obiecte de aur. Aragon).
profilarea, din perspecti­ interpretată de Mariana cu deosebită savoare şi ka. Nicolae Secăreanu, putea asigura condiţii corespunzătoa­ satelit al planetei Saturn Avînd Specialistul a afirmat în acelaşi
va actuală, a chipului Cercel) şi Vişa (pasiu­ inventivitate umoristică. Puiu Călinescu, Mircea re de primire a muncitorilor. magnitudinea 14 şi un diametru în­ Legenda despre oul lui timp că navigatorul provenea dinlr-o
strălucitului voievod, a­ ne a lui Mircea. inter­ Mefislo esle un simbol Crişan, Ion Iancovcscu şi A DUMITRESCU tre 160 şi 320 km, acesta devine al familie nobilă şi câ el nu a practicat
juns prin calităţile diplo­ pretată de Elisabela Bel- al râului, al distrugerii, alţii. muncitor zecelea satelit al planetei Saturn. Columb este infirmată niciodată, după cum se spune, me­
matice şi politice puse în ba), reprezintă un cuplu dar nu mai foloseşte re­ T. ISTRATE Este primul nou satelit al lui Saturn seria de ţesător El s-a născut la Ge-
slujba păcii si libertăţii, aureolat dc nimbul poe­ cuzita dc acum cîleva descoperit din anul 1898 şi primul RIO DE JANEIRO — „Celebrul nes în 1451, după cum o demonstrea­
arbitru al destinului Eu­ ziei, Mariana Cercel rea- sute de ani, ci tocmai nou satelit al unei planete descope­ navigator Cristofor Columb a murit ză fără echivoc, un document semnat
ropei sud-orientale. Au­ lizind o întruchipare con­ cele mai noi cuceriri ale bogat, nu regina Isabelle a Castiliei de notarul acestui oraş.
reola de legendă a dom­ vingătoare prin zbuciu­ ştiinţei. El dispune de rit din 1951. a fost aceea care i-a dat cele trei In ceea ce priveşte legenda cu oul,
nitorului rezidă in pro­ mul sufletesc puternic in­ capacitatea de a transmi­ vase cu care a descoperit America profesorul Meneses susţine câ aceas­
funzimea şi luciditatea teriorizat. Intr-un rol de te, prin mutaţia acizilor Descoperirea unui şi el nu a fost eroul legendei cu oul. ta nu se referă la Columb, ci la pic­
gîndirii, spiritului de sa­ substanţă dramatică. Mi- ribonucleici. personalita­ Tot ceea ce s-a învăţat la şcoli, des­ torul italian Brunelleschi, care, de
crificiu. demnităţii înalte, hai Clita (interpretul lui tea unui om intr-un alt misterios oraş antic pre Columb, de-a lungul secolelor,
puse in slujba interese­ Ion, vărul domnitorului), trup El nu mai luptă îm­ altfel, nu a avut nici un fel dc le­
lor neamului. Toate aces­ are una dintre cele mai potriva omenirii prin su­ ROMA — O echipă de arheologi nu este decît o fantezie". Acestea gătură cu vestitul navigator.
tea constituie unica raţi­ convingătoare apariţii pe flete aruncate de-a valma americani a descoperit un misterios
une a existentei sale, scena teatrului, avînd un in infern, ci prin distin­ oraş antic, care a cunoscut o mare
descifrată parcă din fres­ joc degajat, armonios, gerea savanţilor, a oame­ înflorire în cel de-al cincilea secol
ca de la Cozia unde prestant. nilor de ştiinţă, a căror i.e n. Oraşul este situat în partea de
maestrul zugrav a sur­ personalitate o transmile sud a Siciliei, în apropiere de Piazza
prins „tristeţea fără mar­ Francise, episcopul ca­ in alte trupuri, degra- Armerina. Au fost dezvelite ruinele
gini. îngrijorarea şl spo- tolic, cuib de şiretlicuri dind-o. In felul acesta el unor clădiri luxoase, pieţe şi a unui
ranla fără margini". şi inteligentă, gâseşle în speră să „îngheţe" ome­ amfiteatru. Arheologii au descoperit
Caracteristicile se defi­ Ghcorghe lordănescu un nirea, să-i oprească de­ un tezaur intact alcătuit din 44 de
nesc într-o construclic interpret fidel, cu o mi­ finitiv dezvoltarea la sta­
dramatică sobră, în care mică de maximă expresi­ diul secolului XX, s-o monede de aur bătute în cea de-a
intriga motivată social şi domine şi s-o nimiceas­ doua jumătate a secolului IV îe.n.,
psihologic, este servită vitate că. de cartaginezi care stâpîneau această
de un dialog sprinten, Melosul folcloric a] Planul pare să i reu­ regiune. Oraşul, izolat de alte locali­
concis, cu numeioase re­ Martei şi înţelepciunea şească. Inteligenţa pro­ tăţi siciliene are în jur fortificaţii
zonante aforistice, rezul­ românească milenară răz­ fesorului bătrin o trans­ masive. El a devenit mai întîi vasa­
tate din cercetarea adin- bat prin replicile fiera­ mite tînărului asistent, SCENA DIN FILM lul Siracuzei, iar puţin după cel de-al
eă a filozofiei populare. rului (Mircea Pîinişoarâ) care începe să o iroseas-
i

ţii, cu mulţi membri U.C.FS., nu au
Celibatarii încetineală fn organizarea organizat nimic pînă acum. Printre a-
ceslea amintim asociaţiile Corvinul,
Mureşul, Sanitarul, Flamura roşie şl
se destâinuiesc spartachiadei de iarnă l.G O.
Aspectele de mai sus au fost luate
din oraşul Deva. Se pare însă că in
Una dintre competiţiile de amploa­ din cadrul spartachiadei de iarnă a majoritatea localităţilor regiunii se
(Urmare din pag. I) începe să apară iarna vîrstei si *e mai re organizate în prezent este sparta- tinerelului. La asociaţia Voinţa s-au manifestă încetineală în organizarea
greu. organizai concursuri interesante de acestei competiţii- Pînă la încheierea
lată cura tărăgănarea, comoditatea, eliiada de iarnă a tineretului. După şah, tenis de masă şi tir unde se cu­ primei^etape mai esle încă destulă
— De ce nu v-ati căsătorit pînă a­ indiferenta fată de propriul lor des­ cum este cunoscut, etapa pe asocia­ nosc cei mai buni sportivi la ramurile vreme Consiliile raionale şi orăşe­
cum ? — a fost prima întrebare a an­ tin, au devenit concepţii de viată ţie are durata pînă la 12 februarie respective Preocupare au manifestat neşti U.C F.S. trebuie să acţioneze
chetei noastre la care au răspuns greu de zdruncinai. $i-au format din a.c Este, de fapt, clapa cind condu­ şi consiliile asociaţiilor Horia Cristur, însă cu mai multă hotârîre în vederea
cinci „protagonişti" ai celibatului, din acestea o carapace în care se as­ cerile asociaţiilor sportive au posi­ C.F.R Simeria, Panificaţia Deva şi Al­ realizării scopului propus şi anume
bilitatea să antreneze la cele zece
Petroşani. cund dc propria lor fericire S-au discipline prevăzute in regulament tele. depistarea de noi tineri talenlali cu
N. L. — (eiinician: „Nu mi-a stat obişnuit a trăi solitari, cultivînd c- un număr mare de tineri. Prin grija Din păcate însă o serie de asocia ocazia concursurilor de şah, schi, lir,
niciodată gîndnl la însurat". goismul, plăcerea traiului însingurat, Consiliului regional U.CF.S. au fost patinaj, gimnastică ctc.- *
Ş. Z. — tehnician : „M-ain învăţat iubirea de sine. Mai devreme sau luate o scrie de măsuri de populari­
să trăiesc mai mult singur". mai lîr/iu, acestea vor li dublate de zare, s-au constituit comisii regiona­ Bogat sezon de schi S.U.A. — Panorama Marelui Canion din Colorado.
A. D. — inginer: „Şi eu ra-am obiş­ rerouşcări, măcinare sufletească, în­ lă şi raionale de organizare a în­
nuit de unul singur". tristare — adevărate toxine ale vieţii. trecerilor. a fost prelucrat regula­
G. V. — sudor : „Pur şi simplu rai-a Familia a fost dintotdeauna leagă­ mentul. Urma doar ca asociaţiile spor­ Zăpada din ultimele zile a produs
fost frică. Am ciliva prieteni care nul adevăratei bucurii şi fericiri, sen­ tive să pună în aplicare sarcinile ce multă bucurie în rindul schiorilor din
cum s-ar spune au „tras în bară". sul întregii existente umane. Atunci le reveneau. Ce s-a făcut pînă acum regiune. Profitînd de condiţiile priel­ zentate de Interprell populari;
dc ce să refuzi a o întemeia, să tai nice, se vor organiza o serie de con­ 7 19.05 Suită simfonică din baletul
I. V. — sudor: „Am neglijat a­ aripile destinului lău aflat în drum in cele 30 de asociaţii existente pe cursuri cu participarea celor mai
ceastă problemă, iar după ce s-au a­ spre porţile împlinirii şi realizării ce­ raza oraşului regional Deva ? buni schiori din regiune Deschide­ „Curtea veche" de Mihail Jora
dunat anii au crescut exigenţele". Intr-o discuţie purtată cu tovarăşii IANUARIE 1967 19.30 Colegi de liceu; 20,30 Că­
lor mai nobile idealuri 1 Să nu uităm, rea oficială a sezonului de schi va lătorie în istoria civilizaţiei: „Cos­
Apoi, interlocutorii noştri au înce­ că fuga de căsnicie, de răspunderea din conducerea Consiliului clubului o­ avea loc duminică 8 ianuarie pc pîr-
put să destăinuie şi mai mult gîndu- pe care o incumbă aceasta, duce la răşenesc U.CF.S. Deva. a reieşit că tiile din masivul Parîng. In zilele de tumul, oglindă a epocii"; 21,35
rile lor. slăbirea organismului social, la devi- o serie de asociaţii ou acordat aten­ 21 şi 22 ianuarie, pe pîrtiile de la Scriitori la microfon ; Fănuş Nea-
ţia cuvenită organizării întrecerilor
— Cunosc destule fete — ne de­ talizarea lui. Straja, va avea loc o competiţie do­ Radio gu. Eroii principali ai prozei mele;
clară N L. Mă distrez bine. N-am — încă nu-i tirziu. Se mai pot face tată cu „Cupa 24 Ianuarie", iar peste 22.30 Moment poetic. Surîs pe ză­
padă ; 23,48 Dansuri pentru toate
simtit pînă acum nevoia să mă căsă­ multe — a încheiat inginerul A D alte 7 zile se va organiza la Vulcan PROGRAMUL I: 5,40 Program
toresc. Dar de la o vreme încoace Fără îndoială, niciodală nu e prea primul concurs de biatlon din regiune. muzical de dimlneală ; 8,15 Actua­ vîrstele.
mă paşte gîndnl să fac acest lucru. Buletine de ştiri şl radiojurnale:
tîrziu. Celibatarii se pot integra în R e tr o s p e c tiv ă d e s p re litatea agrară; 8,25 Moment poe­
— Ara avut de toate — continuă marele detaşament al familiştilor. Pen­ Perioada de transfer tic — interpretat de Ileana Iorda- 5,00, 6,00; 7,00; 8,00; 10.00; 12,00,
Ş 2. Cînd mă duc acasă la părinll tru aceasta e nevoie de o revizuire che ; 9,30 Sfatul medicului : Infec­ 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 ; 22,00 ;
sau la fraţi găsesc întotdeauna min- atentă a opticii lor de viaţă, o mobili­ 1 vMfoalâştii u m o r i In această perioadă de vacantă fot­ ţiile dentare şi reumatismul; 10,30 23,52; (orogramul I); 7,30; 9,00;
care, căldură. Am tărăgănat acest lu­ zare a voinţei, a tuturor resorturi­ balistică. conducerile asociaţiilor spor­ Emisiune muzicală pentru şcolari ; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
cru. l-am lăsat pe ultimul plan. In mo­ lor sufleteşti, pentru înţelegerea de­ tive din regiune analizează perspecti­ 10,55 Pagini din literatura claveci­ 21,00; 23,00; 0,52 (programul II).
mentul de fată cunosc o fată bună. cu plină a chemării vieţii, a rostului fa­ Prima parle a cam­ Cuvinte de laudă vele cc Ic ou în returul campionatu­ nului ; 12,10 Teatrul antic în crea­
samentul, pe
carc-l
care intenţionez să mă căsătoresc. miliei în societate. Este nevoie aici pionatului regional de publicăm mai jos se pot spune şi despre lui. O parte din echipe sînt întărite ţia de operă : fragmente din „Iphi-
— E bine să chibzuieşti mult îna­ de un „catalizator* care să-i ajute pe fotbal, atit la seniori După cum se poale echipele de juniori cu jucători tineri, talentaţi Pentru genia In Aulida" de Gluk ; 13,30 Jeleviziune
inte de a le însura. Nu strică o cu­ aceştia la schimbarea atitudinii, o fe­ cît şi la juniori, s-a observa, în turul cam­ C.F.R Simeria şi Con­ transferarea lor a fost fixată perioada Intilnire cu melodia populară şi
noaştere cit mai profundă a viitoarei lului îngust de a privi viata. Acest încheiat de multă vre­ pionatului cel moi structorul Hunedoara, 15 decembrie 1966 — 15 Ianuarie 1967. interpretul preferat; 15,00 „De-aş
soţii. Dar eu am exagerat. Drept să catalizator nu e altul decît colectivul me. Clasamentul se­ bine s-au comportai care ocupă locurile al Formele de transfer trebuie depuse şti firul dorului" — program de 18,00 Emisiune pentru copil şl
spun nu „ro-a ars pe picioare" — ne în care trăiesc şi muncesc. Nu pu­ niorilor a fost publi­ tinerii fotbalişti de la If'lea şi respectiv al numai în termenul stabilit la Comisia muzică populară; 17,10 Oameni tineretul şcolar. Noile aventuri ale
relatează G. V. tem trece nici peste rolul mare pe cat la timpul potrivit asociaţia Aurul Brad. lll-lca in clasament regională de fotba}. de scamă din istoria culturii : Bert- echipajului Val-Vîrte] i „Taurul
— Eu am tot ales. — ne spune I. V. care îl au organizaţiile U.T.C. în a­ Cel al juniorilor însă Ei au învins de 11 In schimb, formaţiile hoit Brecht; 18,03 In jurul globu­ înaripat", 18,50 Publicitate; 18,58
La mine se potriveşte proverbul : cest sens Şi nu e vorba aici de vreo a întirzial să apară. ori. cunoscind infrin- Voinţa Ilia, l.G.O. De­ Campionatul mondial lui ; 18.40 Ştiinţă, tehnică, fante­ Ora exaclă ; 19,00 Telejurnalul de
„Tot alegi pînă culegi". Ara acum 36 formulă, pentru că nu există reţele, Mulll amatori de fot­ gerea o singură dată va. Parîngul Lonea şi zie < 19.00 O melodie pe adresa seară, 19,20 Buletinul meteorolo­
de âni. Pinâ am fost mai tinâr, n-am cî de pregătirea temeinică a tinere­ bal, vrind să cunoască Trebuie să arătăm că Minerul Tcliuc nu au masculin de handbal dumneavoastră; 21.05 Cine ştie, gic ; 19,23 Rapsozi populari, 19,40
dat atenţie; apoi timpul a zburat. As­ tului pentru actul căsătoriei, act de cine anume s-a com­ şi in anii trecuţi, ju­ dat satisfacţie. Acum, ciştigâ. Concurs muzical-dislrac- Actualitatea cinematografică; 20.00
tăzi văd prea multe „defecte". Una e o înaltă răspundere socială şl mo­ portat mal bine, au niorii din Brad s-au in perioada de vacan­ La 12 ianuarie vor începe in Sue­ Tele-enclclopedla, 21,00 Atenţiu­
aşa, cealaltă pe dincolo. După aceea rală. tiv : „Muzică populară româneas­ ne, metronom 1 Emisiune muzlcal-
venit cu rugămintea comportat meritoriu. ţă, este bine ca secţii­ dia întrecerile celei de-a 6-a ediţii că" 22,20 Pentru fiecaie, dansul dlslractivă ; 21,30 Amintirile mi­
să publicăm şi clasa­ Acest lucru nu este le de fotbal să facă o a campionatului mondial masculin preferat. cului ecran i 22,00 Film serial:
mentul juniorilor. In întîmplător Secţia de analiză profundă a de handbal. Cele 16 formaţii par­ PROGRAMUL II; 7,55 La bral „Baronul" ; 22,50 Telesport; 23,00
acest scop, la cererea fotbal acordă atenţia comportării juniorilor ticipante sînt împărţite în patru cu muzica uşoară i 9,03 Concertul Telejurnalul de noapte; 23,10 în­
redacţiei, comisia re­ cuvenită formării şi în aşa fel Incit şi cam­ grupe preliminare, după cum ur­ pentru orchestră de Marlian Ne­ chiderea emisiunii.
gională de fotbal ne-a creşterii de elemente pionatul acesta să-şi mează : Grupa A : Suedia, Iugosla­ grea i 10,05 Bibliotecă de litera­
; la dispoziţie ela- talentate. atingă scopul propus via, Folonia, Elveţia ; Grupa B : tură română: proză eminesciană;
R. F. Germană, Ungaria, Norvegia, 10,20 Recital de operă: Viorica Timpul probabil
1. Aurul Brad 12 11 0 1 42—10 22 Japonia ; Grupa C : România, R D. Corlez-Guguianu » 11,07 Scrisori
2. C.F.R. Simeria 12 8 3 1 20— 8 19 Germană, U R SS, Canada; Gru­ pe portativ; 12.00 „Republică, în­
3. Constructorul Hunedoara 12 7 4 1 30— 7 18 pa D : Cehoslovacia, Danemarca, floritoare tară" — program de cîn- PENTRU 24 ORB
4. Minerul Vulcan 12 6 4 2 24—16 16 Franţa, Tunisia. tece; 12,10 Revista revistelor eco­
5. Unirea Alba 12 4 4 4 20—18 12 Din fiecare grupă se califică în nomice; 12,45 „Am o tară ca o Vreme umedă, cu cerul mai
6. Minerul Gheţar 12 4 3 5 13—18 11 continuare primele două clasate. E­ floare" — cîntece şl jocuri popu­ mult acoperit. Vor cădea precipi­
taţii sub formă de ninsoare şi la-
7. Minerul Aninoasa 12 5 1 6 18—16 11 chipa României va juca la 12 ia­ lare ; 15,30 Muzică vocală $1 In­ poviţâ, iar local, izolat, ploaie.
8. Texllla Sebeş 12 5 0 7 19—23 10 nuarie la StockhoLm cu echipa R.D. strumentală de Brahms » 15,45 Al­ Vintul va sufla moderat, cu in­
9. Dacia Orăşlic 12 4 2 6 22—28 10 Germane. A doua zi, handbalist» bum folcloric cu Teodora Drugan tensificări pînă la tare, din sud-
10. Minerul Teliuc 12 4 1 7 21—37 9 români vor întilni în localitatea şl Nicu Costache ; 16,30 De Ia pa­ est, răscolind zăpada. Temperatu­
11. Parîngul Lonea 12 3 2 7 14—24 8 Borlange formaţia Canadei. Ultimul tefon, la magnetofon — muzică u­ ra in creştere \jşoară, ziua va fi
12. I.G.O. Deva 12 3 2 7 14—31 8 joc din grupă va avea loc la 15 ia­ şoară ,* 17,10 Recitalul pianistei cuprinsă între 0 şi 4 grade, iar
13. Voinţa lila 12 1 1 10 11—41 3 nuarie la StockhoLm, cînd echipa tă­ Maria Foţi no; 17,40 Balade pre- noaptea între 0 şi —3 grade.
rii noastre va intilni selecţionata
U.R.S.S. -------- ---------- -----