Page 15 - Drumul_socialismului_1967_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3738 PAGENA A 3-A
■GHESS3 Q fCSB

Corespondenţii ne scriu despre ■ . ■■■■ ■■■ .... ■ ■-—— ■■i ■ ■ ■ — ■■■■■ ■■ i » rcr. r « i a g o t r i w - M > i w u r a i »■ >
T. C. M. M. ŞANTIERUL TEL1UC ţ

^^T n H ironiTmMw-rfiiii 111 i ■rn ■■■ ■ ! i mm y m\mrnmKmM
ACTIVITATEA — şefi lot construcţii;
angajează:

— maiştri construcţii şi instalaţii;
ORGANIZAŢIILOR U.T.C. — tehnicieni construcţii şi (instalaţii;

— şef serviciu tehnic;
— şef birou contabilitate;
Mai mulţi corespondenţi voluntari ţă. Nu de mult. la Liceul „Avram — muncitori dulgheri, ficrari-betonişti, zidar ri, j pava zori;
ai ziarului nostru ne-au informat des­ Iancu* din Brad, profesorul Constan­
pre acţiunile educative întreprinse tin R ilsu a ţinut în faţa a peste 200 — muncitori necalificaţi.
de organizaţiile U.T.C. Redăm pe de tineri conferinţa intitulată „Pa­
scurt din scrisorile primite. triotismul oamenilor muncii oglindit Solicitanţii se vor adresa la birourile şantierului, serviciul or­
in realizările obţinute în anii con­ ganizarea muncii din Bîrcea Mică, telefon 15014 Hunedoara.
strucţiei socialiste". Expunerea a fost
urmată de un film documentar.
Profesorul Joan Vlad din Hunedoa­ Planul prevede organizarea şi a
ra şi elevul Constantin Curea, de la altor acţiuni, cum sint concursuri gen
Liceul din llia ne informează despre cine ştie, cîştigă, pe teme ca „Pagini
faptul că din iniţiativa organizaţii­ grăitoare din trecutul istoric al re­
lor U.TC. de la I.C.S.H. şi Liceul giunii Hunedoara", discuţii la masa
din llia au fost organizate sărbători rotundă intitulate „Să ne comportăm Şantieru! Energoconstrucţia B eva-finîia
ale majoratului. In sala clubului civilizat în societate".
„Constructorul" din Hunedoara în
faţa a peste 250 de tineri s-au desfă­
şurat două concursuri pe temele angajează:
„Cunoaşteţi drepturile şi îndatoririle — patru tehnicieni I sau II, normatori
cetăţeneşti?" şi „Poeţii cintă tinere­ Din iniţiativa organizaţiei U.TC. construcţii. cu specialitatea în
ţea", care s-au bucurat de aprecierea elevii Şcolii tehnice speciale de con­
tinerilor Au dat răspunsuri bune ti­ tabilitate nr. 12 din Sebeş au făcut Salarizarea se face conform H.C.M. 1306/1965.
nerii Stelian Tudoraehe, Mioara Pir- o vizită la fabrica „Sebeş" din loca­
vu, Vasile Pora, Marioara Boca. Flo­ litate cu scopul de a vedea „pe viu* Pentru informaţii suplimentare, doritorii se pot adresa Ia se­
rin Preduţ. La Liceul din llia, un anumite aspecte învăţate în şcoală. diul şantierului Deva — Mintia, serviciul organizarea muncii.
număr de 30 de tineri au fost feli­ Cu acest prilej, un salariat al servi­
citaţi pentru împlinirea vîrstei de 18 ciului contabilitate al fabricii a dat
ani. In faţa celor prezenţi a fost pre­ explicaţii amănunţite asupra modu­
zentat apoi un frumos program ar­ lui în care sînt urmările şi reflectate
tistic cheltuielile de producţie pe faze de
operaţii, precum şi modul în care se
calculează preţul de cost al produse­ ATELIERELE R. M . R. SIM ER IA
Corespondentul nostru Aurel Be- lor. Elevii au avut cuvinte de laudă
nea ne informează: „Comitetul ra­ pentru iniţiativa de a se organiza a-
ional U.T.C. Brad şi-a întocmit un ceaslâ vizită angajează de urgenţă următoarele categorii de meseriaşi:
plan de acţiuni menite să contribuie Această corespondenţă este semna­ — tîmplari;
la educarea tinerilor muncitori şi ţă­ tă de Vasile Iîurz şi Constantin Ena-
rani. Planul a început să prindă via­ che. — lăcătuşi;
— strungari;
— fierari;
— muncitori necalificaţi.
IN A G R IC U L T U R A

Aspect al noii fabrici de dolomitâ de la Zlaşti.
Foto: L TEREK EXPLOATAREA UZINA DE PREPARARE
Cu aceeaşi baza tehnici* - ^ — i i i i i ui i l i r n i w M M » i ii r n « — — p

materială se pot obţine Activitatea constructorilor de maşini T E L I U C

cu sediul în Hunedoara, strada Voicu Cncazu nr. 62, anga­
rezultate mai hune jează muncitori, tehnicieni şi ingineri, calificaţi în meseriile:
la înăsţlmea exigentelor actuale — lăcătuşi;

— electricieni;
Recenta plenară a Consiliului agri­ ţe. Culturile prevăzute trebuie iriga­
col regional a scos în evidenţă faptul te astfel ca această metodă să-şi do­ (Urmare din pag. 1) — sudori;
că in agricultura regiunii s-au obţi­ vedească eficienţa economică scon­ fice de execuţie pe faze şi operaţiuni, tru 7053 maşini de cusut, sau aproa­ — vulcanizatori;
nui anul trecut rezultate mai bune de- tată. se pot evita încrucişările de piese şi pe 200 bucăţi maşini de frezat. — metrologi;
cît in anii precedenţi, dar acestea nu Anali/.înd amănunlit rezultatele de producţiei. Continuăm să lucrăm imobilizarea lor nejustificatâ in u­ Dacă am adăuga şi cheltuielile nee-
nele faze.
stnt totuşi pe măsura posibilităţilor producţie obţinute de cooperativele după un sistem perimat, care nu conomicoase suportate de uzină, a­ — zidari şamotori;
existente. In fiecare unitate socialis­ agricole în anul trecui, se constata permite cunoaşterea operativă a par­ In discuţiile purtate s-a subliniat cestor pierderi li se vor alătura va­ — termotehnicieni;
tă agricolă există largi rezerve care că au mai rămas suficiente rezerve ticularităţilor fiecărui ciclu de fa­ cu deosebire şi necesitatea folosirii lori şi mai mari. Iată de ce consider
nu sînt volorificate. Unele din aces­ în direcţia sporirii recoltelor Faptul bricaţie. Din această cauză se ivesc mai bune a timpului efectiv de lu­ necesar ca începînd cu anul 1967 să — ingineri preparatori şi electromecanici;
tea se concretizează în folosirea in­ că în aceleaşi condiţii de climă şi încurcături şi greutăţi in aprovizio­ cru, creşterea cointeresării materiale dispară din limbajul nostru noţiunile — maiştri preparatori şi electromecanici.
completă a bazei tehnico-materiale si sol unele cooperative înregistrează nare, uzinare şi fabricaţie. Pentru a muncitorilor şi întărirea disciplinei de rebut admis sau planificat, chel­
mai ales a maşinilor, sistemelor de iri­ producţii ridicate, iar altele scăzute, realizarea în bune condjţiuni a sar­ muncii. Rezervele sînt mari şi în a­ tuieli neeconomicoase sau penalizări In meseriile arătate mai sus se angajează şi pensionari pe pe­
gaţii, îngrăşămintelor, seminţelor de arată că nu s-a acordat aceeaşi aten­ cinilor pe anul 1967 este necesar să ceastă direcţie. După calculele spe­ Pentru aceasta trebuie să găsim for­ rioada admisă de lege.
me stimulative şi eficiente de urmă­
înaltă productivitate etc. ţie aplicării măsurilor agrotehnice re­ părăsim acest sistem greoi de lucru, cialiştilor dc aici rezultă că timpul rire a calităţii producţiei, să reorga­
comandate şi nu s-a folosit pe deplin afectat direct muncii productive nu e Salarizarea se face conform prevederilor H.C.M. 1116/1965, ra­
Din dezbaterile plenarei a rezultat comenzile să fie lansate din vreme şi folosit complet.^ Sînt secţii şi sectoa­ nizăm lucrul în secţii astfel îneît să
că pe lingă activitatea bună desfăşu­ baza tehnieo-matbrialâ existentă,' Ast­ pregătite temeinic. re unde la începerea lucrului se pierd putem depista orice abatere de la mura siderurgie.
rată în anul trecut în unităţile agri­ fel, la cultura griului, cooperativa a­ Complexitatea sarcinilor puse de 30-60 de minute. O asemenea situaţie procesul tehnologic. In scopul redu­ Cazarea se asigură în dormitoare comune pentru nefamilişti
cole au existat şi unele deficiente pri­ gricolă din Şibot a obţinui 1.589 kg partid în faţa constructorilor de ma­ e generală de faptul că aproviziona­ cerii consumului de metal trebuie să
vind mecanizarea lucrărilor. Cu toa­ la hectar în timp ce unitatea vecină, şini, deci şi a celor din Cugîr. im­ rea locurilor de muncă nu se face traducem în viaţă obiectivele din şi apartamente pentru familişti, în limita repartiţiilor primite.
te că in ansamblu slaliunile de ma­ din Aurel Vlaicu, doar 1.230 kg; co­ pune luarea unor măsuri tehnice şi corespunzător, că există plimbări ne- planul tehnic, care prevăd extinde­
şini şi tractoare şt-au îndeplinit sar­ operatorii din Lăpuşnic au recoltat organizatorice, care să ridice nivelul justificale de )a un loc de muncă rea procedeelor tehnologice avansa­
cinile de plan, totuşi cerinţele unită­ cile 3.148 kg porumb boabe de pe de organizare a producţiei pe trepte la altul, de la o secţie la alta. Vorbi­ te, utilizarea maselor plastice la un
ţilor deservite nu au fost satisfăcute fiecare hectar ocupat de această cul­ superioare. torii — printre care inginerul Teo­ număr mai mare de repere, utiliza­
in întregime. Astfel, la cositul meca­ tură, iar cei din llia numoi 1.430 kg. Planul de producţie la maşina de dor Josan, Traian Stanciu, de la uzi­ rea răşinilor sintetice etc.
nic, lucrare mult solicitată, s-ou rea­ La cartofi, cooperativa din Mihalţ a spălat rufe, spunea inginerul loan na mecanică, F,mi) Păcurar şi Petru Asemănător stau lucrurile şi la u­ Veşti din tară
lizat numai 402 hectare De asemenea, realizat 14.230 kg la hectar, iar uni­ Suciu, de la Uzina „30 Decembrie", IWuntcanu de la uzina „30 Decem­ zina „30 Decembrie". Aici, cheltuie­
la prima praşilă mecanică, deşi pla­ tatea vecină din Cislei doar jumăta­ creşte faţă de anul trecut cu 20.000 brie", au subliniat că este imperios lile materiale de producţie se ridică
nul s-a înfăptuit in proporţie de 94,5 te din această producţie. de bucăţi. Aceste cantităţi se pot necesar să se treacă la întreprinde­ la peste 71 la sută din valoarea pro­
la sută, nu au fost satisfăcute nevoile „Dilerenţele de produclie înregis­ realiza, dar este necesar să se fina­ rea unor acţiuni ferme de întărire a ducţiei globale, cifră situată peste 6 CONSTANŢA. — In portul mult spaţiu pentru mărfuri. Con­
unităţilor. Aceasta s-a datorat utili­ trate de la o unitate la alto, sublinia lizeze la termenele stabilite măsu­ disciplinei muncii, de extinderea nor­ media realizărilor in industrie pe Constanta se află cel de-al doilea
zării cu randament scăzut a cultiva­ în cuvîntul său tovarăşul inginer Au­ rile privind extinderea şi reorgani­ melor cu motivare tehnică, fondate tară. Cauzele ce au determinat o ase­ cargou de 15.090 tone — Predeal cepţia de proiectare va asigura, la
toarelor. Nercalizarca lucrărilor pla­ rel Petrovici, preşedintele Consiliului zarea fabricaţiei in această secţie. cit mai realist şi ştiinţific şi a acor­ menea situaţie rez.idâ din depăşirea — construit în Anglia pentru flo­ maximum de încărcătură, o mane­
nificate a influenlat negativ asupra agricol raional Alba, demonstrează că Spun acest lucru deoarece avem încă dului individual prin care întreaga consumurilor specifice, folosirea u­ ta noastră maritimă comercială. El vrabilitate lesnicioasă şi o bună
producţiei. Este o dovadă că organi­ în unele cooperative nu s-a acţionat locuri înguste la operaţiile de mon­ masă de muncitori să fie direct co­ nor materiale supradimensionate şi stabilitate de navigaţie. Nava va
zarea muncii în S.M.T. trebuie per­ suficient pentru realizarea tuturor lu­ taj subonsamble şi montaj general, interesată în creşterea şi îmbunătă­ pierderi provocate prin rebut. In a­ a intrat în portul de bază după fi dotată cu instalaţii dc încărcare
ce a efectuat prima cursă de pro­
şi descărcare cu acţionare hidra­
fecţionată crărilor agricole la un nivel calitativ la recepţie şi ambalare. Este necesar ţirea continuă a producţiei. nul care a trecut, prin slaba gospo­ ducţie transportînd mărfuri încăr­ ulică şi aparatură de comandă de
In domeniul chimizării, deşi au corespunzător In scopul cunoaşterii să se treacă la reorganizarea pe ban­ dărire a metalului s-au irosit peste cate în portul vest-german Brernen cel mai nou tip.
sporit cantităţile de îngrăşăminte concrete a situaţiei din unităţi, făcînd dă a montajului şi ambalajului în 32.000 kg de oţel — cantitate adusă pentru Grecia. Nava, avînd o lun­
puse la dispoziţia cooperativelor agri­ o grupare a lor după realizări se con­ flux tehnologic, in care scop va tre­ în cea mai mare parte din import. gime de peste 160 m. dispune de 6 CONSTANŢA — Printre cele
cole, în raionul llia, doar 75 la sută stată că la cultuTa griului, patru co­ bui montată de urgenţă banda exis­ Cheltuieli de Participanţii la dezbatere, referin- motoare care dezvolta 10.800 cp. mai noi materiale intrate tn patri­
din suprafeţele prevăzute au fost fer­ operative agricole au realizai peste tentă în uzină. Pentru eliminarea du-se la aceste probleme, au subli­ precum şi de instalaţii moderne moniul Muzeului regional de arhe­
tilizate. Aceeaşi situaţie s-a întâlnii $i 2200 kg. 1-1 între 1.700-2.000 kg., iar locurilor strangulate in comparti­ niat că rezervele existente vor pu­ de navigaţie şi manipulare a măr­ ologie Dobrogea se află mai mul­
în raionul Sebeş. De fapt, acest lucru trei între 1 200 şi 1.500 kg la hectar". mentul turnare sub presiune şi ma­ producţie la un nivel tea fi valorificate luîndu-se măsuri furilor. te statuete din lut ars de tip „Ta-
s-a concretizat în producţia medie de Similar se prezintă situaţia şi la po­ şini de sudat cu role şi puncte tre­ în vederea revizuirii normelor de In cel de-al doilea an al cinci­ nagra'*, descoperite atît la Manga­
grîu care a fost cu 131 kg la hectar rumb. Ţinlnd seama de acest lucru buie să fim mai mult sprijiniţi de consum, aplicării croirii combinate, lia, cit şi într-un mornnnt de e­
mai mică decit în raionul Albp faţă consiliul agricol raional va sprijini în forul tutelar, repartizindu-ni-se în cît mal scăzut reducerii capetelor şi adausurilor de nalului, flota noastră comercială se pocă elenistică din Constanţa. La
va îmbogăţi cu noi nave constru­
de care a avut aceleaşi condiţii. mod diferenţiat unităţile care au în­ timp util maşinile solicitate. prelucrare, prin îmbunătăţiri con­ ite pe şantierele navale din ţară origine, aceste statuete se lucrau
O altă pirghie de sporire a recolte­ registrat rezultate mai slabe, urmă­ In ultimul timp, la uzina mecani­ structive şi tehnologice. şi din străinătate, care-l vor mări în Beoţîa (Grecia) dintr-un lut cu
lor este irigarea. La cooperativa agri­ rind pe aceasta cale punerea în valoa­ că — sublinia inginerul Ion Budiu, Un loc important în discuţiile pur­ In cuvîntul lor, secretarii organi­ capacitatea cu peste 75.000 tone. calităţi excepţionale. Apoi ele au
colă din Dobra, pe suprnletele irigate re a resurselor de sporire a produc­ şeful serviciului producţie —- s-au a­ tate in adunările de dezbatere a sar­ zaţiilor de partid, conducătorii teh­ început a fi produse pe scară lar­
producţia medie de porumb la hectar ţiei". dus îmbunătăţiri organizării în flux cinilor de plan la cele două uzine nici ai celor două uzine au făcut + BAIA MARE — Constructo­ gă în oraşele greceşti aflate pe
a fost de 5.187 kg, cu aproape 2.000 „La Bnicşti — arăta tovarăşul Ingi­ a producţiei. Cu toate acestea, multe l-au ocupat problemele eficienţei e­ dese referiri la cuvintarea tovarăşu­ rii de maşini de la Uzina „Unio" litoralul de vest al Mării Negre,
kg mai mare decît pe suprafeţele nc- ner loan BirSu — cooperatorii au rea­ operaţiuni se suprapun, nu există un conomice. Chestiunea este firească lui Nicolae Ceauşcscu, rostită la Ple­ Satu Mare au realizat un nou tip încă din secolul 4 i e n.
irigate. Aceasta s-a obţinut numai lizat 2180 kg grîu şi 3.222 kg porumb decalaj minim necesar între diferi­ dacă ne gîndim că ambele unităţi au nara C.C. al P.C.R. din 21-23 decem­ de transportor mobil destinat me­ Statuetele găsite la Mangalia au
prin două udări. In alte unităţi, pe cir­ boabe )a hectar. Acest spor al pro­ tele faze de execuţie ale aceluiaşi pierdut citeva milioane de lei la pre­ brie 1966. Ei au subliniat necesitatea canizării lucrărilor pe şantierele fost lucrate cu ajutorul tiparelor
ca 200 hectare amenajate pentru iri­ ducţiei se datoreşte aplicării la timp produs. Supraaglomerarea u n o r ţul de cost numai datorită volumului şi oportunitatea acestor măsuri de de construcţii, precum şi în ma­ (în cele mai multe cazuri aflate
gatul porumbului, nu s-a aplicat nici a lucrărilor de semănat şi întreţinere puncte de lucru duce inevitabil la mare de rebuturi şi prin depăşirea maximă importanţă pentru economia gaziile marilor centre de recepţio- alături). Ele reprezintă diferite di­
consumurilor specifice, in special de
o udare. La fel s-a prezentat situaţia şi în special cointeresării oamenilor crearea de goluri in alte faze şi lan­ întregii ţări. Cu înaltă exigenţă şi nare a cerealelor. vinităţi, oameni şi animale. In
şt în legumicultura Bunăoară, coope­ ţul repercusiunilor nedorite se întin­ metal, răspundere au fost analizate obliga­ Noul tip de transportor poate ri­ multe cazuri acestea păstrează ur­
rativa din Balomir nu a Irigat 14 hec­ pentru sporirea producţiei". de pe întregul ciclu de fabricaţie, a- — La uzina mecanică — spunea ţiile ce revin celor două colective în dica material granulat la înălţimea me de vopsea, mai ales albă, ceea
tare deşi erau amenajote, la Beriu Concluzia dominantă a dezbaterilor fectind îndeplinirea ritmică a sarci­ tovarăşul Vasile Dogaru — existenţa ridicarea permanentă a performanţe­ de circa 6 metri. ce arată că iniţial statuetele se
doar pe 40 la sulă din suprafaţă s-au este că în unităţile agricole socialis­ nilor de plan. Eu am reflectat asupra rebuturilor şi consumul exagerat de lor tehnico-economice a produselor, pictau.
aplicat udările necesare, cu tonle că te, cu aceeaşi bază tehnîco-materialâ rezervelor de care dispunem în acest metal au diminuat economiile la pre­ diversificarea şi modernizarea maşi- $ GALAŢI — Institutul de cer­
pe parcelele irigate producţiile au important sector al organizării pro­ ţul de cost cu peste 6 000.000 lei. Un nilor-unelte. cetări şi proiectări pentru con­ Descoperirea lor la Mangalia şl
se pot obţine rezultate mult mai calcul sumar ne-a relevat că valoa­ strucţii navale din Galaţi proiec­
fost de 3-4 ori mai mari. Din cele ară­ ducţiei şi a muncii. Consider că prin- rea manoperei plătite pentru rebut Bazîndu-se pe rezervele existente, tează un nou lip de cargou pen­ Constanta completează cunoştinţe­
tate se desprinde concluzia că nu este bune. tr-o încărcare mai judicioasă a ma- echivalează cu costul manoperei pen- pe posibilităţile noi create, construc­ tru mărluri generale, cu o capaci­ le despre amploarea meşteşugului
suficient să amenajăm noi suprafe­ Ing. A. POTOPEA şinîlor-unelte şi întocmirea unor gra­ torii de maşini au apreciat că planul tate de 6.000-7.500 tone. Cargoul va prelucrării ceramicii pe malul
de stat pe anul 1967 e fondat realist avea întreaga suprastructură eta­ stîng ol Pontului.
şi s-au angajat sâ-1 traducă în viajâ. jată la pupă, ceea ce creează mai (Agerpres)
!N MIJLOCUL PROBLEMELOR Film românesc

premiat
unele sectoare se mai lucrează in sal­
E C O N O MI C E suri va sla in atenţia noastră. Ne-am PARIS 5 (Agerpres). — La Can-
turi etc. Eliminarea acestor neajun­
propus ca în anul 1967 să punem un nes s-a încheiat al VlI-lea festi­
accent şi mai mare pe creşterea com­ val al filmelor pentru tineret.
(Urmare din pag. 1) a asistenţei tehnice şi menţinerea în petenţei şi a rolului de conducător al Juriul internaţional al ţinerilor a
stare de funcţionare a mecanismelor, organizaţiilor de bază. Ocupîndu-ne atribuit marele premiu filmului
calitatea produselor lemnoase s-a îm­ de sarcinile curente, vom avea in românesc „Duminică la ora 6" al
încredinţarea de sarcini concrete atenlie perspectiva, grija pentru pre­
fiecărui membru al comitetului de bunătăţit. venirea neajunsurilor, ne vom preo­ regizorului Lucian PintiUe, pe un
partid, precum şi antrenarea activu­ Sînt nenumâralc cazuri cînd orga­ cupa cu mai multă perseverentă dc scenariu de Ion Mîhăileanu, în co­
lui de partid la rezolvarea probleme­ nizaţiile de bază au intervenit cu laborare cu regizorul. Imaginea
lor curente şi de perspectivă ne-au promptitudine in combaterea unor pregătirea temeinică a comuniştilor, filmului este realizată de Sergiu
In aşa fel ca ei să cunoască profund
dat posibilitatea să cuprindem actî- aspecte negative din producţie. Cîte- Huzura. Filmul românesc, in care
vilalea ce se desfăşoară în fiecare va exemple sînt concludente în a­ documentele partidului nostru, să le rolurile principale sint interpre­
sector, exploatare şi parchel, să sesi­ ceastă privinţă. In sectorul Zam, bi­ cultivăm răspunderea faţă de sarcini­ tate de lrina Petrcscu şi Dan Nu-
le încredinţate, intransigenţa faţă de
zăm noul, să depistăm unele neajun­ roul organizaţiei şi conducerea sec­ ţu. primeşte astfel a treia distinc­
suri în faza incipientă, ysâ descoperim torului, in urma studiului şi anali­ lipsuri. ţie internaţională, după cele do-
noi rezerve. zelor efectuate, au luat măsuri care Pentru extinderea experienţei po­ bindite la festivalurile de la Mar
Inlr-una din lunile trecute, un co­ au condus la îmbunătăţirea calităţii zitive în munca de partid, vom orga­ del Plata (Argentina) şi Acapulco
lectiv constituit din membri ai comi­ produselor şi ridicarea indicilor dc niza schimburi de experienţă, consfă­ (Mexic).
tetului de partid, din activul de utilizare a masei lemnoase. La de­ tuiri. vom acorda o atenţie mai mare Juriul internaţional al cineaşti
partid, o studiat In sectorul Roşcani pozitul final Dobra, biroul organiza­ pregătirii şi organizării instruirii se­ lor a conferit marele premiu fii
posibilitatea fasonării mecanice a lem­ ţiei de parlid a intervenit pentru asi­ cretarilor şi birourilor organizaţiilor melor „Lumină intima'* — reali
nului rotund concomitent cu lemnul gurarea unei asistente tehnice cores­ de bază zator Ivan Passer (Cehoslovacia
de Ioc, pentru a scurta timpul de ex­ punzătoare pe schimburi. Ridicarea continuă a nivelului mun­ „Ultima lună de toamnă'* — rea
ploatare a parchetelor, a reduce pre­ Trebuie să arăt însă că rezultatele cii de partid, îmbunătăţirea stilului hzator Berbenev (U.R.S.S.) si
ţul de cost pe rac. de produse lem­ pe care le-am ob(inut puteau fi şi mai şi metodelor de muncă, dorinţa de a „Inimile verzi" — realizator E-
noase şi a preda ocolului silvic înain­ bune dacă în activitatea noastră nu îndeplini In mod exemplar sarcinile douard Lunlz (Franţa).
te de termen parchetele exploatate. şi-ar face loc şi unele lipsuri Mai a­ trasate de Congresul al iX-lca al Au fost, de asemenea, decerna­
Prin înfăptuirea măsurilor care au te premii unor filme de scurt me­
fost propuse de către acest colectiv vem lucrători care nu respectă cu P.C R. conslituie garanţia obţinerii de traj, documentare şl de animaţie.
îmbunătăţirea organizării muncii, stricteţe disciplina tehnologică; in noi succese. Fabrica de hîrtie Pelreşti. Aspect din hala maşinii de confecţionat cofraje pentru ouă şi fructe.