Page 17 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 17
Oamenii muncii îşi iau însufleţitoare
angajamente In întrecerea socialistă
m m m m
întreprinderea de construcţii
MOZAIC SIDERURGICE HUNEDOARA
Colectivul de muncitori, ingineri tă cu 10 zile înainte de termen;
— spitalul de 700 paturi să fie
DUMINICAL şi tehnicieni de la întreprinderea de terminat şi predat beneficiarului
Hunedoara,
construcţii siderurgice
însufleţit de Directivele celui de al în cursul trimestrului al III-lca şi
IX-lea Congres al P.C.R., analizînd nu în trimestrul al IV-lea, aşa
cu răspundere posibilităţile de care cum prevede planul:
— să se realizeze peste sarcina
ANUL XIX NR. 3739 DUMINICA 8 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI dispune în toate compartimentele de planificată 150 apartamente.
construcţie se angajează sâ realizeze
pînă la sfîrşilul anului următoarele: Realizarea stadiilor fizice propuse
— să predea cu trei zile mai şi terminarea înainte de termen a o-
devreme cuptorul nr. 3 Siemcns- bieetivelor amintite mai sus vor per
Martin;
mite ;
— să termine execuţia firului
— realizarea planului valoric pe
Un eveniment AD U N ĂRILE (B ite u r i i nr. 3 dc la laminorul dc sirmă anul 1967 pină ia data de 26 de
cu 60 de zile înainte dc termen;
cembrie;
— să depăşească planul valoric
— sporirea productivităţii mun
însemnat în viata Se lăsase o ceaţă densă. Auto doi. Fiecare dorea să afle din la lucrările dc la laminorul Hlu- cii cu 0,5 la sută faţă de cea pla
ming 1.300 mm cu 4 la sută şi să
nificată:
— obţinerea dc economii, peste
cooperativelor G E N E R A L E buzul ce face cursa Brad—Lupeni gura micuţului cum îl cheamă, realizeze următoarele stadii fizi sarcina planificată, în valoare dc
ce; terminarea integrală a halelor
ce virstă are, unde merge... Şi răs
înainta anevoios. Fasciculele de
de producţie (cuptoare adinei, hala
lumină ale farurilor străpungeau
punsurile nu încetau : „Audi Zeno
800.000 lei;
— obţinerea unui volum dc be
agricole cu greu întunericul copleşit de Drăgan", „Merg la bunica", „Moş dc laminare) şi execuţia tuturor neficii cu 700.000 Ici mai marc
fundaţiilor de utilaje:
Gerilă mi-a adus pom, şi becuri,
ceaţă. Omul de la volan era nu
— noua cantină, a cărei execu
mai ochi. şi jucării, şi... şi o să mai aducă ţie abia a început, să fie termina decit cel planificat.
In autobuz, pasagerii, furaţi de
de producţie A N U A L E bucuriile sărbătorilor iernii, ale o fetiţă“.
— O surioară ?
vacanţei, sporovăiau vjeseli, fără
să observe drumul anevoios pe — Da.
— Şi cum o s-o cheme ?
care mergeau. In sinea lui, şofe — Gineta. TELIUC: A intrat în funcţiune
rul era bucuros să-şi ştie călătorii Mama, care nu părea să fi tre
Incepînd din decada a doua a lunii siei de revizie şi comisiei de jude Iară griji. Frip cut dc multă vre
turi din discu
ianuarie, pînă in prima decadă a lu ALEXANDRU ŞULUŢ1U cată. Este de dorit ca acestea să o ţiile lor ajun INSTANTANEE me pragul vlr- a 6-a linie de prăjire magnetizantă
nii februarie, in viata cooperative glindească in spirit crilic şi autocritic stei dc aur, se
lor agricole de producţie va avea loc preşedintele Uniunii regionale activitatea desfăşurată dc comisiile geau pină Ia el. îmbujora, iar o- De la Teliuc, inginerul loan Po- ceea ce dă posibilitatea prelucră
un eveniment de mare însemnătate a cooperativelor agricole de producţie respective. Pe bancheta din spatele şofe chi-i limpezi erau inundaţi de căl zinărca — şeful Uzinei de prepa rii întregii cantităţi de minereu
— adunările generale anuale. Spre Un factor nou care retine atenţia rului stăteau doi bătrini. dura şi bucuria malernâ. rare a minereurilor — ne trans trimis de către Exploatarea mi
deosebire de anii trecuţi, adunările in mod deosebit este desfăşurarea — Da!, matale, ai primit înştiin — Mergem la mama soacră, la mite: . nieră Teliuc, asigurind, totodată,
ce vor urma se desfăşoară in con organizarea, normarea şi retribuirea adunărilor pe brigăzi. Brigada de pro ţarea de majorare ? Petrila, adăugă tinăra mamă. Lucrătorii de la I.C.S.I.M. Bu prăjirea magnetizantă a minereu
diţii diferite; activitatea cooperative ducţie fiind veriga de bază în orga — Primit. De-O săptămină. Andi va rămîne la bunicuţa mai cureşti au terminat executarea lui la nivelul sarcinii proiectate.
lor a tosl condusă şl îndrumată de judicioasă a muncii, pentru înlătura nizarea muncii în cadrul cooperati Scrie negru pe alb : 1.638 lei. multe zile. hni va fi foarte greu montajului la a G-a linie de prăji- Incepînd cu al doilea trimestru
organe proprii şi s-a desfăşurat pe rea oricărei risipo dc fonduri mate velor agricole, impune necesitatea — Faină pensie. Şi eu am pri fără el, dar ce să fac ? ! Eu încep re magnetizantă, ultima de acest al anului. Uzina de preparare a
baza unui nou statut, In iiecare uni riale şi băneşti, descoperirea si valo dezbaterii activităţii de producţie la mit înştiinţarea: 1.456 Ici. Poale examenele, soţu-i la serviciu... fel din etapa a doua de construc minereurilor de la Teliuc va lu
tate s-au alcătuit planuri dc perspec rificarea deplină a rezervelor interne. acest nivel, unde de fapt se hotărăşte matale ai mai mulţi ani lucraţi — Ce examene ? ţie a uzinei. cra la întreaga capacitate urmind
tivă, s-a dezvoltat simţitor baza lor Pe baza unor analize temeinice va soarta rezultatelor înregistrate în sec în mină decit mine. — Urmez liceul, la fără frec Dupâ efectuarea cu succes a ro ca, după darea în exploatare a tu
Ichnico-m.iterială. Toate aceste schim trebui ca adunările generale să sta torul vegetal sau zootehnic. Eficacita — Am peste. 30. venţă. Soţul e la seral. Sinicrn In dajului mecanic, noua linie de nelului Teliuc-Ghclar, să prelu
bilească măsuri chibzuite in vederea
bări impun existenta unei răspunderi tea dezbaterilor pe brigadă este con — Se cuvine... aceeaşi clasă, a X?a. Ne ajutăm... prăjire a intrat în producţie. Prin creze toată producţia de minereu
sporite în pregătirea şi organizarea îmbunătăţirii activităţii economico- diţională de conţinuţii) informării pre Alături, doi soţi, a căror tir stă — Ii place foarte mult ' mate punerea ei în funcţiune capacita fieros realizată de exploatările
adunărilor generale. finonciare desfăşurate in acest an. zentate de brigadier. Aceasta va tre se apropia de jumătatea unui matica şi româna — interveni tea uzinei creşte cu 18 la sută, din masivul Poiana Ruscă.
Urmărind traducerea în viată a obiec
Strins legat de la/a pregătirilor tivelor stobilite de Congresul al IX- bui să se refere pe larg şi concret la secol. Zeno Drăgan, soţul. Anul trecut
trebuie insislat in mod deosebit asu lea al partidului şi a sarcinilor reie- modul cum au muncit echipele şi Bărbatul era intr-o discuţie cu a primit 10 la matematică.
pra respectării principiului potrivit sile clin cuvîntarea tovarăşului Ni- membrii cooperatori şi cum au folosit omul de pe bancheta din faţă — Şi el a fost premiant... Constituirea birourilor comunale
căruia adunarea generală a coopera colne Ceauşesou la Plenara CC. al mijloacele de producţie, la felul în — Ai fost la Plosca, dincolo de Acum, crud cititorii ziarului
torilor este singurul organ in drept P.C R. din 21—-23 decembrie 1966, coo care s-a aplicai principiul cointeresă Hunedoara ?,.. Atunci ai văzut nostru vor parcurge rindurile de ale Frontului Democraţiei Populare
s v> hotărască asupra întregii activi- perativele agricole isi vor putea a rii materiale, să facă aprecieri asupra drumul ce duce la barajul de la faţă, Viorica Drăgan se află in-
ti desfăşurate de fiecare unitate. duce o contribuţie tot mai însemnată normelor de lucru. Tot în adunările Cinciş. Noi l-am făcut. Am făcut Ir-una din băncile Liceului din In (oale comunele şi satele regiu organizaţii de bază P.C.R. au făcut
Una din condiţiile esenţiale care asi la ridicarea pe o treaptă superioară pe brigăzi trebuie prezentat proiectul unul şi la Dobra, unul in Valea Brad. trăind emoliile cxameneloi. nii noastre a început să se desfăşoa scurte expuneri cu privire la însem
gură aplicarea acestui principiu se a nivelului agriculturii regiunii noos- planului dc producţie ce revine fie Jiului, dincolo de Lupeni... Şi pe Şi nu mult după aceea va aştep re o intensă activitate pregătitoare nătatea alegerilor şi sarcinile ce re
reflectă în modul de înlocmire o do t re. cărei brigăzi din planul pe coopera la Cugir am fost... Eu lucrez la ta ziua cea marc, cind alte emo in vederea alegerilor de deputaţi vin birourilor F.D P. în campania e-
cumentelor ce vor fi supuse dezba Deosebit de important este ca la tivă. construcţii de drumuri forestiere ţii, mult mal mari, ii vor da supre pentru sfaturile populare comunale. lectoralâ. Tot în şedinţele de consti
terii cooperatorilor, lală de ce este stabilirea obiectivelor prevăzute în dc multă vreme. Dacă mergi pe ma fericire; fiinţa dorită pentru Organizaţiile de partid, organizaţiile tuire a birourilor F.D P. au fost în
necesar să se acorde o deosebită a- In scopul stabilirii unor relaţii co acolo, să întrebi de mine. Bedo care dc pe acum se Inliripă vi de masă, precum şi cele obşteşti şi-au tocmite planurile de măsuri cu pri
planurile de producţie, să se ţină sea respunzătoare cu terţii. Ia adunările
tenlie întocmirii dării de seamă. Pen ma de noile normative aprobate de generale, pe lingă delegaţi ai uniu îmi zice... suri. desemnat reprezentanţii lor pentru vire la organizarea şi desfăşurarea
tru a stimula interesul cooperatorilor curind dc către Consiliul Uniunii Na nilor cooperatiste şi ai consiliilor a Atenţia multor pasageri fusese Succes, lînără mamă! Anul în birourile comunale ale Frontului De campaniei electorale.
în rezolvarea principalelor probleme ţionale a Cooperativelor Agricole de gricole, participă reprezentanţi din captată de drăgălăşenia unui o care ai păşit să-fi dăruiască bucu mocraţiei Populare. Pînă ieri au fost De asemenea, in aceste zile se sta
ce stau în fala cooperativelor agrico Producţie, pc accaslă cale urmârin- parlea Băncii Naţionale. S.M.T.-urtlor muleţ cu ochi mari, albaştri, a ria şi fericirea pe care o aştepţi. constituite birouri F.D.P. în 142 de bileşte numărul circumscripţiilor e
le, în acest an va Irebui ca dările du-sc folosirea cit mai judicioasă a şi ai ailor organe contractante. cărui virstă in ani număra abia LUCIA LICIU comune. In şedinţele de constituire, lectorale şi se constituie comisiile e
de seamă să oglindească In mod real fondului dc zitc-muncă, creşterea pro secretari de comitete de partid şi de lectorale comunale.
activitatea cooperatorilor, scolind in ducţiei agricole şi a averii obşteşti. Pregătirea si desfăşurarea la un.
evidentă rezultatele obţinute, defi In scopul întocmirii în bune condi- înalt nivel a adunărilor generale va
prilejui manifestarea largă a demo
cientele care s-au manifestat şi re liuni a documentelor ce vor fi pre
zervele existente în ceea ce priveşte zentate în fala adunărilor generale craţiei cooperatiste, hotărîrea tuturor
cooperatorilor de a depune eforturi
îmbunătăţirea continuă a realizărilor. este de dorit ca în fiecare imitate în
De mare însemnătate este faptul ca ce) maî‘s\nirl hinp^âfîe adustrfa zr susţinute pentru îmbunătăţirea^ con AGENDA
tinuă a. activităţii economku-financia-
la întocmirea dărilor de seamă să evidentele contabile, să fie efecluote re a cooperativelor agricole de pro
participe întreg consiliul de conduce decontările cu membrii cooperatori ducţie. Tn acelaşi timp, dezbaterea ac
re al cooperativei, specialiştii, briga pentru zîlele-muncă efectuate si în tivităţii desfăşurate în anul trecut şi
dierii, şefi de echipă şi cooperatori cheiate operaţiile privind situaţia e- aprobarea planului de producţie pe
fruntaşi. Astfel, se va crea posibili conomico-financiară o cooperativelor acest an trebuie să constituie o bună
tatea reflectării veridice o preocupă agricole. Pe lingă rlsrea de seamă şi ocazie de ridicare a rolului adunărilor CETĂŢEANULUI
rii care a existat pentru creşterea
producţiei vegetale şi animale, rea proiectul planului de producţie şl fi generale — ca singur organ în drept
lizarea veniturilor şi cheltuielilor pla nanciar, o atenlie deosebită trebuie să hotărască asupra întregii activităţi
nificate, dezvoltarea averii obşteşti. acordată înlocmirii rapoartelor comi a cooperativelor agricole. Restaurant modern
Ia Sebeş
*
Conducerea cooperativei dc consum din Sebeş,
ne informează corespondentul nostru lustinian
Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1967 l’oricanu. manifestă mult interes în vederea rea
lizării unei deserviri a cetăţenilor la nivelul ce
rinţelor. Fără îndoială că una dintre cele mai a
preciate măsuri este modernizarea restaurantului.
Pe lingă faptul că a fost renovat, el a fost înzes
trat şi cu mobilier modern. Tot aici a luat fiinţă
In prim ul trim estru — şi o braserie. In plus, restaurantul este aprovizio
nat cu o largă gamă de preparate şi băuturi. Iar
deservirea satisface exigenţele consumatorilor.
Cabana de la Costeşti
un volum sporit de producţie îşi aşteaptă oaspeţii
O mare parte din amatorii de turism vizitează
pitoreştile locuri de la poalele munţilor Orăştiei.
Primul an al cincinalului a fost în organic de execuţia lucrărilor, nu j diverselor impedimente apărute pe
cheiat de colectivul întreprinderii de s-a acordat atenţia cuvenită, rezer- parcurs. Pentru remedierea deficien. Cum este şi firesc, pentru a se odihni se opresc
construcţii siderurgice din Hunedoa vindu-i-se un volum de muncă jeior amintite, vorbitorii au propus la cabanele existente aici. Pentru a veni în spri
ra cu succese deosebite. Efortul co insuficient. Din această cauză elaborarea unei noi forme de orga jinul lor, întreprinderea regională balneoclimate
rică a luat măsuri de mărire a capacităţii de ca
mun al muncitorilor, inginerilor şi s-au manifestat anumite anoma nizare prin care să sc irnbunătă- zare a cabanei de la Costeşti. In aceste zile, în
tehnicienilor s-a materializat în de lii în planificarea şi pregătirea cabana amintită s-a adus mobilier nou pentru 26
păşirea producţiei globale cu 2,3 la A. OARGA de locuri, s-au amenajat o bucătărie modernă şi
sută, a productivităţii muncii cu lucrului. în organizarea şantie o sală de mese pentru 50 de persoane.
3 780 lei pe salariat şi în reducerea relor — fapt ce a solicitat ulterior
preţului de cost cu 3 milioane lei. In eforluri deosebite pentru înlăturarea (Continuare în pag. a 3-a) Fizionomia atrăgătoare a acestei construcţii, simplitatea şi frumuseţea ei o încadrează ar
contextul acestor depăşiri substan monie în arhitectura industrială a regiunii noastre. Foto: N. MOLDOVEANU Veniţi Ia patinaj!
ţiale se înscriu terminarea şi preda
rea înainte de termen a mai multor Gerul din ultimele zile a fost pe placul amatori
obiective, dintre care amintim: fur lor de patinaj. Prin grija consiliilor raionale şi
nalul nr. 8, fabrica de dolomilâ me care are dreptul să se considere în orăşeneşti U.C.F.S., în tontă regiunea au fost a-
talurgică, medelăria de la Câlan şi VA FACEM CUNOŞTINŢĂ tr-un fel surioara acestora
alte obiective de însemnătate pentru Marcela a venit pe lume împotriva menajale numeroase patinoare- naturale. Aseme
nea patinoare au fost amenajate şi la stadionul
economia ţării. voinţei tuturor, şi mai ales nedoritâ din Deva, în curtea Liceului din Simeria, la
Reliefînd aceste realizări, partici de dumneavoastră. Dar a venit I încă Şcoala generală „Pelofi Şandor" din Deva şi în
panţii la dezbaterea cifrelor de plan dc mică a rămas sub îngrijirea unor alte locuri.
au subliniat aportul întregului colec bunici bătrîni (căci mama şi-a creat
tiv la realizarea lor, al comitetului de CU FIICA DUMNEAVOASTRĂ! şi ea un cămin al ei) şi o poli găsi
partid şi al conducerii întreprinderii in cămăruţa aceea micuţă, ascunsă în
în îndrumarea şi coordonarea întregii curtea cu nr. 39, din strada Tudor
activităţi economice. De la înălţimea despre o fetită de 11 ani, Marcela Vladimirescu a Calafatului. Au trecut
acestor izbînzi, puşi faţă în faţă cu Mirmea, care nu-si cunoaşte tatăl. din preajma propriei sale fiice, dar ani de zile de cind doi bătrini — De la Cabinetul regional de partid
sarcinile pe 1967, toţi vorbitorii au totuşi, cu ceva care foarte uşor s-ar Nieolae şi Valentina Milcu — pc care
★
evidenţiat rezervele interne, prin va ...Intr-una din sălile de clasă ale putea numi dezertare de la o înda
lorificarea cărora se va putea con Şcolii generale nr. 1 din oraşul Ca torire socială. cu o naivitate pe deplin înţeleasă,
strui în mai bune condiţiuni lami lafat, In banca a cincea din primul • La o răspintie a vieţii, pentru un Marcela ii numeşte „mămica şi tăti- PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERALE
norul bluming de 1.300 mm, lamino moment, tovarăşe Mirmea, drumurile cud, v-an scris de nenumărate ori să
rul de 800 mm, firul nr. 3 dc sirmă, rînd, se aşează în fiecare zi o fetită vi s-au încrucişat cu cele ale Vasi- vă faceţi datoria de tată. Au apelat DE MARXISM-LENINISM DEVA
blocurile din microraionul 4, spita pe care trăsăturile feţei o maturizea licăi Milcu, pe atunci elevă a Scolii la conducătorii unităţilor in care aţi
lul de 700 paturi şi alte lucrări im- ză parcă mai mult decit s-ar cuveni medii tehnice agricole din Calafat. lucrat şt aceştia v-au dat un
poi*tante. pentru o elevă de clasa a V-a. E dră Si dacă totuşi nu vă condamnăm pen sfat sinonim. Părerea prietenilor Luni 9 ianuarie 1967
gălaşă şi prietenoasă, cu un păr de tru hotărîrea dumneavoastră de a Si colegilor de muncă a fost aceeaşi:
Principalul domeniu în care tre
buie acţionat cu mai multă fermita culoarea penelor de corb, iar din că nu accepta să-i acordaţi numele celei să vă faceţi datoria I Dar n-ali dat Secţia economie, anul al II-Ica. predare —
te şi eficacitate în anul acesta este pruiul ochilor izvorăsc lumini calde, care a trebuit să plătească acea cli ascultare raţiunii lor şi aţi făcut rău orele 17-20, în sala Sfatului popular orăşenesc;
organizarea ştiinţifică a muncii şi limpezi. Răspunde la numele de Mar pă cu preţul renunţării la scoală si Din decembrie 1964, cînd mamă-sa Secţia economie anul al III-lea, seminar — o
producţiei. După cum subliniau to cela Mirmoa, şi în catalog, Ia rubri poate chiar cu o influenţă asupra s-a căsătorit. Marcela n-a mai bene rele 18-21 în sălile Şcolii generale „Dr. Petru
varăşii Alexandru Ciorogaru, Gheor- ca cu numele ei, se află înscrise nu înlregului ei viitor, în schimb pentru ficiat de alocaţie de stat. Legile vă Groza";
ghe Lazâr şi Mircea Bîrsan. acţiunile mai note de 9 şi 10. Emil Ignat şi atitudinea faţă de Marcela, cea care dădeau dreptul de a o ridica numai Secţia filozofic, anul f, predare — orele 17-20,
anului 1966 au fost prea timide. Ele Gheorghe Dumitrescu, directorii şco a rămas drept mărturie a Încrucişării dumneavoastră. Dar n-a li consimţit în sala dc şedinţe a Comitetului orăşenesc de
s-au mărginit în esenţă doar la a lii, ne-au caracterizat-o într-un singur celor două drumuri — meritaţi între s-o faceţi deşi actul nu ar fi grevat partid;
numite perfecţionări aie stilului de cuvînt: eminentă I gul oprobriu al celor din jur. cu absolut nimic veniturile personale. Secţia istorie, anul I, predare — orele 17-19,
muncă existent, ceea ce nu putea sâ ...La Combinatul de industrializare V-ati neglijat deseori îndatorirea Hotărîrea de a nu semne aii consem în sala Comitetului regional UT.C;
conducă la schimbări radicale. A- a cărnii din Haţeg, lucrează — ca şef dc a expedia fetitei pensia alimen nat-o negru pe alb într-o declaraţie
ceastâ deficienţă s-a soldat cu exis al serviciului organizarea muncii — tară, încâlcind cu aceasta şi legile sta care se află In voluminosul dosar Mărfi 10 ianuarie 1967
tenţa-în continuare a unui număr tovarăşul Constantin Mirmea. Asemă tului şi pe cele ale umanismului. Fap care cuprinde dovezile şi cererile re
destul de ridicat de muncitori auxi narea numelui cu cel al elevei din tul că intre timp v-ati întemeiat un petate ale celor care o cresc pe Mar Secţia economie, anul I, predare — orele 17-20,
liari, cu folosirea incompletă a fon Calafat nu este o simplă coincidenţă, cămin, că vă bucuraţi de tovâiăşia u- cela. cit şi somaţiile în care condu in sala Sfatului popular orăşenesc;
dului de timp afectat producţiei. Marcela Mirmea d urmarea firească a ceea ce acesta nci soţii bune. nu vă scuteşte deloc cerea întreprinderii vă sfătuia să vă Secţia filozofic, anul al II-lea. predare — o
In legătură cu preocupările privind consideră „întîmplare" sau „ghinion". să vă achitaţi de ceea ce datorat! faceţi datoria de tată. „Refuz a în rele 17-20, în sala Comisariatului militar regio
organizarea ştiinţifică a producţiei E omul în a cărui carte de muncă se unei fiice care vă poartă numele. Pre tocmi şi semna declaraţia pentru alo- nal ;
— reliefau tovarăşii Iosif Bocan şi înscriu pe rînd, drept locuri de acti zenţa Crlnei şi a lui Vaier — copii Secţia construcţia de partid, anul I, predare
Grigore Boieru -- s-au preconizat Ne folosim de cîteva date şi o fo vitate localităţile: Calafat, Băileşli, rezultat! din actuala căsătorie — nu PETRE FARCAŞIU — orele 17-20, în sala Comitetului regional U.T.C.;
măsuri juste, dar practic nerealiza tografie spre a face unui tetă cunoş Lonea, Petroşani, Deva, Haţeg, colin trebuie să vă facă să scăpaţi din ve Secţia construcţia de partid, anul al II-lea,
bile fără o schimbare structurală în tinţă cu propriul său copil. Este vorba date poate nu cu intenţia de a fugi dere că aveţi obligaţii $i fată de cea (Continuare în pag. a 3-a) predare — orele 17-20, în sala de şedinţe a Co
organizarea întreprinderii. In specia) mitetului orăşenesc de partid.
compartimentului de concepţie, legat