Page 18 - Drumul_socialismului_1967_01

r a u i N a a 2 - a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3739

VARIETATE melor in comparaţie cu 17 la sută din INSULA
cei 362 (le pacienţi cu afecţiuni car­
diace dobindite.

CURSA CICLISTA fl
fl
IEŞITA DIN COMUN i REUNIOfi
AI PUŢINTICĂ PADDARE, ştiinţa — dermatoglifia — cercetarea li­
niilor şl desenelor pielei care acoperă
DOMNULE VOLTA ! podul palmei — este foarte utilă pen­ Campionul ciclist belgian, Fcrdi-
tru studierea afecţiunilor cardiace şi nando Brackc s-a supus unei expe­ fl Insula Reunion, nclocuită pină
altor maladii şi defecte congenitale. rienţe neobişnuite. Un aparat portativ I in secolul al XVl-lea, este pose­
Nu dc mult. un far din Italia, bote­ siune franceză din secolul XVII.
zat cu numele marelui fizician Ales* Cercetătorii ştiinţifici de la Univer­ instalat pe cadru) bicicletei a înre­ Francezii au adus aci negri din
sandro Volta (1745—1827), inventato­ sitatea din Minnesota arată intr-o co­ gistrat electrocardiograma olergătoru- ” Africa. Mai tirziu, la populaţia
municare că multe cazuri de rubeolă
rul bateriilor electrice, a fost lovit de lui în timpul unei curse desfăşurate @ franco-malgaşă s-au adăugat nu­
trâznet Intrucît reparaţiile intirziau. pot fi diagnosticate la nou-născuţi pe velodromul 'din Gând. O cameră n meroşi locuitori de origină chine­
un număr de cetăţeni s-au adresat prin studierea amprentelor palmelor ză şi indiană, care sc ocupă as­
autorităţilor în drept, cerînd urgen­ lor. de luat vederi a transmis la tcleviziu- tăzi in cea mai mare parte de co­
tarea lucrărilor. Spre marea lor mi­ Dr. Milion Alter şi dr. Robert Schu- ne graficul înregistrat, iar un medic cti merţ • chinezii vind, in special,
rare, au primit următorul răspuns: lenberg au comunicat că au găsit mo­ de specialitate a explicat telcspecta- ^ produse alimentare, indienii —
„Dacă domnul Volta este atît de gră­ dificări importante în desenele de pe lorilor oscilaţiile de pe electrocardio- ~ ţesături şi articole manufactu­
amprentele palmelor a 28 de nou-
bit. de ce nu face el singur repara­ riere.
n Ase ii ti. ale căror mame s-au îmbol­ gramă. Iată, într-adevăr. o cursă ci- ®
ţia ?". Noroc că semnătura 1n josul năvit de rubeolă la începutul sarcinii. clistâ ieşită din comun 5j In 1940, Insula Reunion a obţi­
hirtiei respective era indescifrabilă.. Dr. Ţukenazu Takaşina din Osaka nut statut dc departament dc pes­
sl dr. Susumu loslfudjl din Kobe, care NUMAI BĂIEŢI ! te mări, ceea ce sublinia legătu­
MEDICI CHIROMANTI ? au studiat amprentele palmelor a 1.312 9 Eb rile ei indisolubile cu metropola.
In comparaţie cu Insula Mauri­
japonezi şi oameni de rasă albă. co­ La New York a venit pe lume, zi­ tius, aflată in imediata apropie­
După cum relatează revista „Jour­ munică că din 44 dc pacienţi cu afec­ lele trecute, cetăţeanul Nicolas Hum- re (şi care aparţine Marii Brita­
nal of the American Medical Asso- ţiuni cardiace congenitale, 64 la sută phrey Pitofsky. Evenimentul in sine nii), peisajul din Reunion este
ciation“1 medicii consideră că noua prezintă anomalii în amprentele pal­ nu prezintă nimic neobişnuit, numai mai auster şi mai maiestuos. O
parte considerabilă a insulei este
că micul Nicolas este al 29-lea băiat acoperită de munţi dc origine vul­
născut în familia Pitofsky, de-a lun­ 2 canică, cu o altitudine dc 2.000—
3.000 m. Numai jumătate din te­
Ce vor vedea cosmonauţii pe celelalte planete ? gul a mai multor generalii. De 135 de ritoriu este bun pentru agricultu­
ani, in această familie nu se nasc de-
ră Populaţia trăieşte pe litoral şi
DAUNELE cit băieţi. in văile înghesuite între munţi,
unde comunicaţiile sînt mult în­
Există dovezi în sensul că pe supra­
Studierea cometelor şi a altor „cor­ că aceasta descreşte aproape regulat, dînd naştere exploziilor vulcanice, la faţa Pămintului au căzut din Cosmos greunate.
NEPĂSĂRII puri mici" din sistemul solar oferă pe măsură ce planetele sînt mai de­ început mai slabe, iar apoi din ce in blocuri de gheată. Pare astfel foarte este greu de găsit un (imit mai
Din punct de vedere turistic,
ce mai puternice şi -moi distrugătoa­
parte de Soare. lor densitatea sate­
dale preţioase cu privire la natura
fenomenelor care se produc în spaţiul liţilor lui Jupîter scade pe măsură re. pe măsură ce grosimea Şi solidi­ probabil ca multiplele forme de viaţă U M O R atrăgător ca Insula Reunion:
Sini unii care se gîndcsc cam ce ei sînt mai depărtaţi de planetă. tatea scoarţei creşteau. Din punctele de pe Pămint să corespundă particu­ Coasta de sud te îmbie cu vege­
aşa : „Eu mi-am făcut treaba. Dacă cosmic, permitind să se cunoască nu Probabil că. la început, toate plane­ de ruptură se revărsa magmă topită, larităţilor de viaţă care există sau taţia sa luxuriantă, clima blinda,
celor ce vor veni după mine nu numai prezentul, dar şi trecutul pla- tele şi sateliţii au avut o densitate a­ care, după răcire, a dat naştere roci­ care au existat pe alte corpuri pla­ SM1TH, un tînăr avocat din plajele minunate. In munţi se in-
le-o plăcea, îi priveşte. In defini­ netefor. proape identică, apropiată de densi­ lor cristaline, in acest timp. atmosfe­ netare. New York, este foarte distrat. tilncsc defilcuri dc toată frumu­
tiv ce, sînt obligat să fac pe gus­ Analizînd orbitele a numeroase co ra densă a sateliţilor şi planetelor de Cosmogonia micilor corpuri cereşti Trimis la Saint-Louis să ducă seţea, prăpăstii fără fund, cata­
tul tuturor ?". moţe şi particularităţile mişcărilor tatea medie a materiei solare si că ne determină să studiem cu atenţie, tratative cu un client, el adre­ racte. Valea circulară Cilaos, do­
Această racilă a nepăsării se lor, precum şi spectrele ce caracte­ posedau puternice surse interne de dimensiuni mai mici, situate la distan­ condiţiile care există pe planeta Vc- sează firmei sale următoarea te­ minată de Pitonul Zăpezilor, lasă
manifestă mai întîi In chestiuni rizează natura tizicâ a acestor cor­ energie. te mai mari de Soare, a început să nus. In ciuda temperaturii ridicate a legramă :
personale, apoi si în cele obşteşti. puri, se poate ajunge la concluzia că anumitor regiuni de pe suprafaţa ei „Uitat numele clientului. Te- o impresie de neuitat. Drumul
Şi dacă în primul caz nu provoa­ ele şi-au făcut apariţia în sistemul so­ şi a unor fenomene atmosferice pu­ legrafiati imediat". i
că decît o supărare sau o ceartă, lar in urma unor procese de marc ternice, se poate presupune că pe a­ Curînd. primeşte răspunsul
Sn cazul al doilea este de-a drep­ intensitate care s-au produs pe dife­ ceastă planetă au putut supravieţui telegrafic : fl
tul dăunătoare. Să zicem că pe rite planete. Această ipoteză a fost Astronomul sovietic Sergbei Vsehsviatski, proiesor la fiinţe vii superior organizate. Viaţa — „Numele clientului: Hop I
una din străzile oraşului s-a con­ formulată de savanţii sovietici încă Universitatea din Kiev, a lansat recent ipoteza potrivit de pe Venus s-a dezvoltat, probabil, kins, Numele dv. Smith". PE
struit un bloc. La terminare, con­ din 1931—32 şi continuă să fie dez­ căreia materia vie din sistemul solar evoluează după paralel cu cea de pe Pămint. Este po­ B
structorii pleacă şi lasă în jur voltată şl în prezent. Pe de altă par­ aceleaşi legi ca cele de pe planeta noastră, Iormcle dc sibil ca un puternic cataclism care, e
schele demontate, gropi de var te, studierea meteoriţilor care fac par­ viaţă existente iiind asemănătoare cu cele de pe Pă- după toate probabilităţile, a avut loc TATAL: Şlii, Toiuiny, la vîr-
neastupatc, tot felul de alte mote- te din nucleele cometelor demonstrea­ mînt. Iată ce scrie, în această privinţă, proî. S. Vseh­ cu 6-7 mii de ani în urmă, să Ii pro­ sta ta, Lyncoln era cel mai bun i TOT GLOBUL
ză că aceştia sînt fragmente care s au
riale aruncate care încotro. In a­ desprins din scoarţa corpurilor pla­ sviatski într-un articol reprodus în „Nouvellcs dc Mos- vocat intîrzierea dezvoltării vieţii pe elev din clasă.
fară de faptul păgubitor, că o sea­ cou" i această planetă, fără insă s-o dis­ Tom: La vîrsta ta. tăticule, B
mă de materiale se degradează netare. Acelaşi lucru se poate spune trugă. aşa după cum o demonstrează el era preşedintele Statelor
despre asterolzi, micile planete care
sau se înstrăinează, nici aspectul brăzdează în număr mare sistemul exemplul Pămintului care a cunoscut Unite. 8 este şerpuit. tntr-o parte se înaltă
străzii nu mai poate arăta ca în- solar. perioade similare de cataclisme vul­ o stincă, in partea cealaltă — o
tr-un oraş civilizat. Si din păcate, canice sau de altă natură. Capacita­ fl prăpastie, în fundul căreia se ză
astfel de situaţii se intîlnesc des­ In prezent, nu mai poate încăpea Expulzarea straturiloi superficial îngheţe, scoarţa lâsînd să treacă din tea extraordinară a vieţii de a se a­ RESPONSABILUL unui res­ e reşte un torent. Conturul munţi­
tule pe şantierele construcţiilor îndoială că meteoriţii, cometele, pra­ mai puţin dense. în urma răcirii şi ce in ce mai putină căldură şi for- dapta la condiţii noi a dus la dezvol­ taurant de la marginea oraşului lor, cînd împăduriţi, cind izolaţi,
de locuinţe. Veţi fl cu totii de a­ ful meleoritic şi cosmic, toate aceste activităţii vulcanice, factor esenţial mînd un scut de zăpadă şi gheată în tarea sa pe mai departe. instruieşte un ospătar nou an i se schimbă neîncetat. Şi, cînd, în
cord că această nepăsare a uno­ corpuri sînt alcătuite din materia al evoluţiei, au dus mai tîrziu la for­ jurul planetei. Marea diversitate care există in lu­ gajat : sfirşit, după citeva orc de drum,
ra, costă banii statului şi dăunează straturilor superficiale ale diferitelor marea cometelor, maselor metcoritice Este posibil ca masele de zăpadă şi mea vegetală şi animală s-ar putea — Nu uita că oaspeţii trebuie 6 ajungi în virf, vămii uimit de pri­
frumuseţii oraşului. planele si a sateliţilor acestora, ex­ şi a asteroizilor. Evaluarea masei to­ de gheată proiectate în spaţiul cos­ explica, în oarecare măsură, ca ur­ sor vi ţi totdeauna din stingă, I veliştea ce se deschide în faţa o­
Unii merg cu neglijenţa şl mal pulzate Sntr-un trecut îndepărtat sau tale a planetelor şi a altor corpuri mic să fî protejat timp de milioane mare a multiplelor schimburi do ma­ farfuriile trebuie strînse din chilor.
departe. Pentru ei nu contează apropiat, în urma unor procese vul­ mici, care s-au format de cînd există dc ani materia vie şi micro-organis- terie vie între planete, prin interme­ I Există aici şi un vulcan activ.
canice care s-au produs la scară cos­
dacă, de pildă, numai Ieri s-a ter­ mică. sistemul solar, dă o cifră de acelaşi mele împotriva razelor ultraviolete, diul cometelor si al altor corpuri ce­ dreapta.
minat asfaltarea străzii. Trebuie ordin cu cea care se obţine calculînd razelor X şi radiaţiilor corpusculare. reşti. Este de aceea de presupus că — Cine ar li crezut că la oraş Craterul principal se află intr-un
horn de lavă împietrită. Alături
să introducă un cablu, iau tîrnă- Un argumenl tn favoarea acestei cantitatea totală a materiei pierdute Ciocnindu-se de alte corpuri plane­ viitorii cosmonauţi vor întilni, pe su­ mal sînt oameni atit de super­
coapele in mîîni şi sparg asfaltul concluzii i) constituie prezenta în co­ de planete prafeţele unor planete din sistemul stiţioşi — se miră tînârul. de el, un crater mic fumegă conti­
abia zvintal. Apoi sapă şanţul, mete a ghetei, care, prin evaporare, Planetele şi sateliţii mari au fost tare. ele au adus embrioni de viaţă solar, forme de viată asemănătoare nuu. Cu cifiva ani in urmă, a
avut loc o erupţie destul dc pu­
bagă cablul. îl astupă Ia loc şi rlă naştere capelelor şi cozilor nebu­ inilinl mase gazoase incandescente şi pe suprafaţa acestora. celor de pe Pămint.
pe-aici li-e drumul. „După noi, po­ loase. Unele planele, cum ar fi Ju- care s-au răcit cu o viteză in strînsă ternică, şi lava incandescentă s-a
topul" — se gîndesc ei piter şi Saturn, posedă (amilii de co­ corelaţie cu volumul acestei mase. s a rostogolit pînă in ocean. Cum re­
giunea nu este prea populată, nu
Un astfel de caz s-a întimplat mete (trebuie semnalat că pe aceste In urma acestui fenomen, la supra- I
de vreo lună pe bulevardul Dr. Pe- planele s au înregistrat fenomene vul­ (a|a lor s-a format o scoarţă subţire HOLLYWOOD. Le­ E s-au înregistrat pagube.
Jru Groza din Deva, in dreptul canice' dc-a drcpTuTjîfrdnîIlQ'^e). Uri şi o atmosferă gazoasă. Tot Sn aceas­ ^ MOSCOVA. Copro- gendara figură a con- Insula atît de frumoasă estCiSăa^
'ductia Iranco-şovietică.
imobilului cu nr. 20. Tntr-o zi de olt argument îi conslituie struclurş tă perioadă s-au putut naşte, de ase­ „A treia tinereţe". îm­ quistadorului spaniol, El racă. Subsolul ei tiu ascundă>rni^h
dimineaţă, a venit o echipă de lu­ suprafeţei lunare şi descoperirea re.'- menea. şi oceanele fierbinţi şi s-au Hernan Cortes. care a nercuri. I,ocuitorii trăiesc din a­
crători de la secţia reţele a I.R E.H , contă a lanţurilor de munţi şi cratere pleteşte destinele a doi distrus imperiul şi civili­ gricultură, dar lipsa de pămint se
de pe Martc.
mari artişti — maestrul
a spart asfaltul ca să introducă un produs polemicele procese de circu­ C de balet M. Petipa şi zaţia aztecă şi a anexat face simţită. Ca şi in Insula Mau­
cablu şi după ce l-au lăsat aşa Argumente noi ou fost furnizate şi laţie ale materiei. compozitorul P. I. Ceal- teritoriul Mexicului de ritius, se simt, dc asemenea,
vreo două săptâmînl, l-au astupat In urma studierii densităţii medii a Sub influenta gazelor acumulate in kovski — a căror cola­ astăzi la coroana spa­ greutăţile izvorîte din monocnl-
Normal ar fi fost ca să-l şi asfal­ planetelor şi sateliţilor. S-a observai interior, scoarla a început să crape, borare rodnică în dome­ niolă. va fi transpusă tură. Şi aici, zahărul reprezintă
teze la loc. Dar, tov. Ghcorghe niul baletului a dus la pe ecran intr-o supra­ principalul articol de export —
Rusu, şeful secţiei reţele, n-a mai I transformarea dansului producţie intitulată 80 la sută. In plus, se cultivă, pen­
avut timp de aşa ceva. „După intr-o artă profundă în „Montezuma". Rolul lui tru industria parfumurilor, muş­
mine, potopul'4 — s-a gindil el, şi consideră că ele datează de conţinut Viaţa unui Cortes va li interpretat cata (insula acoperă 60 la sută
pămint a ŞTIAŢI CA...
a plecat nepăsător. E drept, după 4 000—5.000 de ani. creator de artă prezin­ de actorul egiptean I din cererea mondială) şi alte flori,
el n-a venit potopul, dar ploile au N tă totdeauna material Omor Sharif. K precum şi arborele de vanilie
răscolit umplutura de DUPĂ PĂREREA cercetătorilor a- abundent, dar şi foarte (cea. 50 tone de păstăi pe an).
şanţului şi noroiul a dospit. mericam, stratul dc gheaţă din An- dificil de lucrat. Tocmai TOKIO. Specialiştii I Totuşi, balanţa comercială este
Acum, cind totul e îngheţat, şi no­ tarctida are 2.700 m grosime. In cen* aici se vădeşte pricepe­ de la laboratorul de totdeauna deficitară.
roiul s-a întărit. Dar va veni pri­ LA PARIS s-a terminal recent con­ este dc minus 55s C. Pe întreaga su­ E rea unor buni scenarişti cercetări al întreprin­ S In ultimii ani, autorităţile fran­
Irul Antarctidel, temperatura medie
măvara şi dacă conducerea I.R.E.H. struirea unui nou centru care va fi şi regizori de a gîndi, derii „Hitachi", din To­ ceze s-au ocupat de îmbunătăţi­
nu va luat măsuri, „peisajul14 se va destinat desfăşurării congreselor na­ prafaţă a Antarctidel, care ocupă de a selecţiona din in- kio, au pus la punct fl rea condiţiilor dc viaţă a cetăţe­
repeta. ţionale şi internaţionale. Sala princi­ 11.700.000 kmp. se aşterne anual un tîmplările vieţii de toa­ un calculator electronic I nilor din departamentul lor dc
Am dat aceste aspecte. Ele sînt pală de şedinţe are o capacitate de strat de 45 cm de zăpadă, far greuta­ te zilele, ceea ce este pentru animarea ima­ peste mări. S-au construit noi şo­
mai multe şi mai variate şi aduc 900 dc locuri şi este prevăzută cu a- tea calotei de gheaţa care aco­ M necesar pentru o operă ginilor. Este de ajuns sele, şcoli, cartiere dc locuinţe.
daune acolo unde îşi face loc a­ paralura necesară pentru traducerea peră continentul este evaluată la de artă. Scenariul este ca autorii filmelor de Oraşul Saint-Denis se moderni­
ceastă racilă. Avem cu totii dato­ simultană în şase limbi. In aceeaşi 22.000,000.000.000.000 toue. semnal de Alexandr desene animate să de­ zează, se reconstruiesc numeroa­
ria să luăm atitudine împotriva clădire se mai află trei săli destinate CEA MAI LUNGA reţea industria Galici şi regizat rl^ seneze doar prima şi i se clădiri. In trccătoarca Taka-
celor contaminaţi de nepăsare, să-i întrunirii comisiilor, săli de proiec­ lă de conducte de gaze dtn Europa E Jean Dreville. ultima imagine a unei maka se construieşte o hidrocen­
luăm de mînecă şi să-l scuturăm ţie, birouri ele. occidentală sc află In Anglia — anumite mişcări. Cal­ i trală cu o putere dc 19.000 kW.
pină se fac oameni cu răspunde 166.000 km ; pe locul al doilea se află LONDRA. La Londra culatorul stabileşte, sub i Prima parte a intrat in funcţiune
re. Altfel, cine ştie ce le mai trece CELE MAI VECHI schiuri au fost R.D G. — 82.C00 km, (ar pe al treilea a avut Ioc premiera formă de fişă perfora­ de curînd.
prin gind... P. BÎRLADEANU descoperite in Finlanda. Arheologii — Franţa. R noului film al regizoru­ tă, curba imaginilor i Toate aceste noi şantiere dc
miş­
intermediare ale
lui Ronald Neame —
construcţie nu pot da de lucru
- „Gambit" — ai cărui cării, şi apoi aparatul ■ întregii populaţii care creşte ra­
desenează în mod auto­
‘ TT i IM M limillll glIIMII interpreţi sînt Shirley pid. Natalitatea este foarte ridi­
MacLaine (care a vizitat mat toate aceste ima­ i cată, dintre cele mai ridicate din
I anii trecuti tara noas­ gini. Sistemul este încă i lume. Jumătate din locuitorii in­
PE URNELE HUTURULIŞTILOR se ascund în tufişuri, lăsînd cănile tră) şi Michael Câine. în stadiul experimen­ a ‘înapoierii economice, surplusului
muţelor cîleva fnghi|iturî de vin. apoi
sulei au sub 18 ani. Din cauza
Cunoscuta actriţă ame­
tal. Conducătorii
fir­
si vinul. Maimuţele sar din copaci şi
rii nu au decit să se apropie de ele D
încep să bea pină se Îmbată Vinâto- ricană susţine cu brio mei amintite au decla­ i braţelor de muncă necalificate, îi
o partitură fantezistă în
corespunde lipsa dc braţe
de
rat că e de aşteptat ca.
DIN VIAŢA CROCODILILOR ză balene cu ajutorul unul arc obiş­ şi să le închidă în saci. care umorul se împle­ în viitorul apropiat, să n muncă calificate. Pc toate drumu­
teşte strins cu o serie
nuit şi săgeţi. Capelele săgeţilor sini, rile frecventate dc turişti, la fie­
Mult timp nu s*a ştiut Ia ce ser­ de fapt. nişte seringi pline cu un som­ de peripeţii din cele se treacă la producţia i care răscruce staţionează femei
vesc pietrele din stomacul crocodili­ nifer puternic. Acul pătrunde uşoi DEŞERTUL COBI ESTE POPULAT mai neaşteptate în serie. In acest caz, şi copii. Ei oferă spre vinzare
lor din apele Nilului. Vechea ipoteză în pielea balenei, care adoarme foar­ Potrivit rezultatelor cercetărilor u I s-ar putea să asistăm i flori, fructe, scoici, broderii şi alter
că ele ar ajuta la măcinarea alimente te curînd. Atunci, nu mai este nici o nei cxpedilii ştiinţifice, care a străbă­ BARCELONA. In re­ la o adevărată revolu­ a amintiri. Pentru un mare nurnă?
lor mai tari a)fost dezminţită. S-a sta­ greutate să se urce animalul pc bn- tut peste 7.000 km in deşertul Cobi. gia cineastului vest-ger-
bilit că crocodilul tînăr, în stomacul ienieră. din RP. Mongolă, acest deşert nu este rnan F L. Coltlieb, co­ ţie a filmului de ani­ i de familii, acest mic comerţ am­
căruia nu se găsesc pietre, nu prea atît de pustiu cum se credea pînă A producţia „Mister Dy- maţie bulant reprezintă unica sursă d§
are stabilitate în apă. Pietrele mută CUM SE CAPTUREAZĂ acum Naturaliştii au întîlnit aici 492 namite4' — un film de i venit.
în jos centrul de greutate, aşa cum MAIMUŢELE ÎN SUDAN de mamifere din 50 de specii şi peste aventuri gen „Fanto ROMA. La Roma, în O treime din producţia de z<%-
se intîmplă cu încărcătura vapoare­ 1.000 de păsări. mas" — în curs de tur­ sala „Cinematografului a
lor ; pietrele îi permit crocodilului să In pădurile (lese din împrejurimile N nare la Barcelona, are experimental"' a fos> hăr aparţine societăţilor anonim
stea la fund si să tină mult timp sub oraşului Khartum (Sudan), trăiesc PĂIANJENI SIBERIENI în distribuţia ei pe ame­ inaugurală prima din i o altă treime este produsă
cete numeroase de maimuţe (macaci).
apă prada de dimensiuni mari. pină Aceste regiuni sînt principalele fur­ „Intilnîrile eu autorul1 s plantatorii individuali mari şi
cînd aceasta încetează să se mai In laigouo din Siberia răsăriteană ricanul Lex Baxter (in­ consacrate lunar celor mijlocii, iar restul revine unui nu­
zbată nizoare de maimuţe penlru grădinile s-au descoperit nişte păianjeni uriaşi. terpretul Iul „Old Shat- mai importanţi regizori
zoologice din lumea întreagă. Vînă- Firele ţesute de aceştia ajung la 7-8 E terhand"), spaniolul Jo- de film din Italia A re măr de 22.000 dc mici fermier^
VÎNATOARE DE BALENE toriî locali au o metodă originală de metri lungime şi sînt atît de rezisten­ venit lui Mano Moni- care, cu materialul lor rudimen*
CU ARC $1 SĂGEŢI prins maimuţele Ei se duc în pădure te, incit cu greu pot fi rupte cu raîna. s6 Suarez. italianul A- celli cinstea de a inau Pa i cul din Petroşani a îmbrăcat din nou haina dc tar, nu pot concura marile plan»
cu un bidon mare plin cu vin tare Asemenea păianjeni se mai întilnesc medeo Nazzari şi aus­ gura prima din acest»' iarnă.
Zoologul danez. Van Flieger. vinca şi cu vreo 10 căni. beau in fata mai­ doar în Noua Guinee. triaca Măria Pcrschy. intilniri. Foto? N. (MOLDOVE A NU taţii. I . K ,
Od llseea Itiă Befoy Jeaia aburi de cafele, rocnele tastîc. formidabil, Beby Jean. pc paturi, alţii lingă un dintre ei era ceva maî săl­ la care el a dat plictisit dla
groteşti, insotile dc cascade
Am acceptai, deşi nu preo
magnetofon şi urlau. Erau
batic. mai macabru in miş­
cap. Atunci veniră ca nişt*
de ritmuri.
aveam chef..
7 băieţi şi 5 lete. Parcă a
— Intr-o astfel de adună­ Petrecerea avea loc în tunat şl i-a adunat, cum zice cări decit ceilalţi. Si iată hămesiţi toti In jurul lut.
că, numai ce-l văd pe acesta
Să fi văzut atunci spectacoL
tură de oameni, ti-e impo tr-un bloc din centrul ora­ proverbul. Unul şi unul. Bă ridieîndu-se de pe o dorme­ Unii îşi aruncau capetele cţ
$1 s-a Întors Bebv acasă e greu dincolo leafă mică apoi h-a mai dat pe acasă sibil să trăieşti — mi-a re şului. în apartamentul unei ietîi, nebărbieriti de săp(ă ză, cu ochii sticlind de furie pe nişte bile, alţii dâder*
inîni. cu chică lungă ce tre
latat un amic despre tagma
familii. Pe scări şi pe holuii
îi sc protăpeşte in mijlocul
precum Ulise in Ithaca. Slab
lucrează
dincoace se
si
din miini parcă s-ar fi aflai
ZILE îmbătrînit. măcinat de va­ noaptea. „Toţi umblă să-li citeva zile. „Unde umbli lui Beby. $i mie-mi place- mare vacarm O cascadă de cea peste gulerul hainei, o- încăperii. Stă citeva clipe în clipele înecului, o part*
Beby? — l-a întrebat mama
muzica, dansul.
distracţia,
chîi încercuiţi de cearcăne
aşa ţeapăn t-ani văzut bine
ritmuri se revărsa printre
lurile vieţii fără câpâlîi Co
se lăsau pe vine pînă atin­
liber.
facă făndâri timpul
rabia fără cirmaci şi fără Auzi, să lucrezi noaptea Ai spus că înveţi!*. „învăţ dar altfel. Cînd te uiţi la ei bârbqti în pijamale şi femei ca cerneala, aplecaţi de spa acum şi pantalonii de pe el. geau pămîntul şi stăteau *
mamă — a răspuns el se­
pînze s-a întors totuşi Ia cînd urlă magu' (aşa numes nin. Sînlem mai mulţi care cum dansează, cum se schi­ în capoduri. Stăteau grăma te, păreau a fi nişte umbre Pînă la genunchi erou colo ca bătufi în cuie, iur
ţărmul de unde a plecat (e el magnetofonul) şi se vrem să dăm la teatru $i re­ monosesc şi vorbesc, se in dă ta uşa apartamentului şi nu oameni. Fetele erau strimţi apoi de aci în jos ciliva se lăsaseră le-a drep­
Inima de mamă tot Inimă de viră-n tine dracii ritmului petăm acasă la Niki". toarce totul in tine. unde avea loc ceaiul. Stri fardate strident, cu ochii se lărgeau şi se Inloiau ca tul in genunchi şî smunceci»
mamă a rămas şi inima dc E o prostie" — îşi spunea Intr-adevăr, învăţau. în­ — Te rog povesteste-mi, gau la cei dinăuntru sa urle raîzgălîtî cu dermatograful nişte fuste începu să mişte numai din cap şi din rahn.
P Â R A tată. tot inimă de tată. L-au Beby Aşa că a abandonai văţau de se speteau cum să mă interesează viata acestui răspuns, unul şi-a scos ca cate se degaja Indecentă din rmini. descriind tot fe­ M-a luat cu frică. Tremurau
Din felul cum erau îmbră
mai încet, că nu pot dormi
Era după ora 24,00 Drcpl
tip — l-am rugat pe ami
lul de curbe prin aer, apoi
iertat de ţoale. Si Beby a so­
aşa ca apuca|î de friguri m
orice încercare de a intra
Totul, din cap pînâ-n picioa
cotit că trebuie să dea dru­
pe nas. Ochii i se măriseră
Nu tu Shakespeare, nu tu
mul la două lacrimi, semn in vreun serviciu. se îndobitocească mai rău cui meu. pul pe uşă. slrîmbîndu'sc re friza bunul gust. modes­ dădu drumul unui zumzet mugeau într-una fără oprir*'
Mi-a fost imposibil să
nr. 1
„Beby, ce ai dc gînd să
— îmi vine greu, dar dacă
al căinţei şi al garanţiei că (aci ?“ — l-au întrebat pă­ Caragiale. ci chiolhanuri cu Ui va li de folos, iţi poves­ intr-o grimasă grotescâ. Am tia Vorbeau de fiecare dată gata să-i iasă din orbite. Mă mai uit la ei. Cred că ni. i
de acum Încolo se va apu­ un singur start de pornire, vrut la început să mă în­ cu o modulaţie ostentativ uitam la el si nu pricepeam alunei, in zo/ii istoriei, cînd
tesc Intr-o seară, am fost
rinţii «învăţ 1 La anul dau maratoane de dezmăţ şi de­ Invitat de o fostă colegă de torc, dar curiozitatea m-a teatrală. De altfel, din cîte nimic. Deodată nu ştiu cum omul s-a ridîcat prima dată
ca serios de treabă, va fi un
la teatru", le-a răsp u n s el
NOPŢI om cinstit şi-şl va face un Beby al nostru* — zicea tatăl. bandadă. Pentru Beby şi ci­ a mea de liceu la un ceai. împins înăuntru. Nu mi-au am înţeles eu. ziceau că se a început a se bîţîi. a zvîcnî pe verticală i;i a rostit pri­
,Da, cred că s-a schimbat
fac actori. Mă uitam la ei
acordet nici o otentie, doar
racii săi, zilele au încetat
dîn cap. umeri, şolduri oi- mul cuvînl. n-a avut aseme­
Mi-a promis printre altele,
rost. Astfel a Încercat să-şt
Paula, fosta colegă, mi-a a­
nopţi. Fiinţele lor galbene
găsească un loc unde să lu­ !-au dat pace să-şl vadă de de mult de a mai avea că o să mă distrez grozav runcat citeva priviri dîntr-o şl mă chinuiam să văd. să-l cioare. Cred că ăsta em nea apucături ca aceşti ti­
descopăr pe Beby — cel mai
Beby. M-aro edificat şi mai
$i că o să cunosc acolo nişte
neri.
creze A întrebat, a umblat învăţat. Nu î-au pus să facă de nesomn pluteau in nori bărbaţi şi nişte femei colo­ poziţie nu prea decentă Nu grozav. Dar toţi *:rau o apă bine cînd cineva a strigat : (Vo urma)
de colo, colo. Mofturi \ Colo nimic. A răsfoit nişte cărţi, de ţigară, miasme de băuturi, sale, printre care un tip (an dansa nimeni. Unii stăteau şi-un pămînl. Poate că unul .Beby, putem să începem?"; ' GH. JURCA