Page 19 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 19
PAGINA A 3 A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3739 J
0 CALAŢI. — Şantie
STUDIU APROFUNDAT rul naval din Galali a li ceput să producă noua
0 SUCEAVA. - A în
vrai pesle plan. Io ex fabrică de piine din Do- EXPLOATAREA UZINA OE PREPARARE
port un cargou de 4.500 rohol. Ea dispune de trei
ÎN SECŢIILE UNIVERSITĂŢII tone din seria navelor a- cuploare pentru coacerea T E L I U C
pîinii, instalaţii electro
dapiate la condiţiile de
nice de comandă şt linii
navigaţie In apele ecua
toriale. Acesta este al de modelare mecanizate.
Fabrica are o capacitate
SERALE DE MARXISM- 4-lea cargou livrai din C treaga produclie martă a din primul trimestru al de 15 tone în 24 de ore cu sediul în Hunedoara, strada Voicu Cneazu nr. 62. anga
cile prevede
comanda,
iar următoarele sînt în anului 1967 şi să mon anului. şi va produce piine şi jează muncitori, tehnicieni şi ingineri, calificaţi în meseriile:
monta]. teze un marc volum specialităţi de panificaţie
de maşini şi insla- 0 CRAIOVA. — La pentru oraş. comunele din — lăcătuşi;
LENINISM PETROŞANI nui de lucru, constructo lalii. Avansul cîştigat Complexul pentru mate împrejurimi şi gospodă — electricieni;
Datorită ritmului susţi
le va permite să în
riile de slat din raionul
rii gălăteni au reuşit să ceapă livrarea navelor riale de construcţii de la Dorohoi — sudori;
Birseşti-Tirgu Jiu a înce
In acest an de invăţămint, filiala In seminarul cu studenţii anului lanseze de pe acum în planilicate în 1967 încă put montarea utilajelor — vulcanlzalorl;
universităţii serale de marxism-leni- al Il-lea de la secţia construcţia de primei linii tehnologice — metrologl;
nism din Petroşani funcţionează cu partid la tema „Conducerea de către a fabricii de azbociment. 0 CLUJ. — Prof. dr.
secţiile economie, filozofie şi con partid a industriei" s-au prezentat Noua linie va produce docent Victor Preda, se — zidari şamotorl;
strucţie de partid. In cele trei secţii patru referate Referenţii au redat Unii tineri şi tinere ndoplă o ţi tuburi din azbociment de cretarul filialei din Cluj — termo tehnicieni;
sint cuprinşi 47G studenţi, din rîndu- aspecte din activitatea organizaţiilor nută extravagantă, dorind cu orice 300 mm, destinate lucră a Academiei, a lost ales
nle cărora fac parle activişti de de partid din care fac parte, meto preţ să se „afirme". rilor de irigaţii. recent membru al Aca — ingineri preparatori şi electromecanici;
partid, ai organizaţiilor de masă, ac dele folosite în conducerea muncii demiei de ştiinţe din — maiştri preparatori şl electromecanici.
tivişti din aparatul de stat, cadre din politice in strînsâ legătură cu pro Viitoarea fabrică va New York. Lucrările sale
economie, profesori, învăţători şi alţi ducţia. Discuţiile care s-au purtat a- funcţiona în final cu In domeniul determinis In meseriile arătate mal sus se angajează şl pensionari pe pe
intelectuali. tit asupra întregii teme, cit şi asu două linii tehnologice. Ea mului diferenţierii sexua rioada admisă de lege.
Avînd în vedere rolul important pe pra color cuprinse in referate, au va produce anual 1 500 le. al acţiunii condicilor
care il are universitatea serală in fost bogate în conţinut, au ajutat km tuburi de diverse di nefavorabile do mediu Salarizarea se face conform prevederilor H.C.M. 1116/1965, ra
lărgirea orizontului de cunoştinţe po studenţii în desprinderea sarcinilor mensiuni şi 200.000 m p. asupra metabolismului mura siderurgie.
litice şi ideologice al diferitelor ca practice ce le revin la locul de plăci pentru construcţii embrionar şi mecanisme
dre cu munci de răspundere. Comi muncă. industriale şl de locuinţe. lor moleculare ale pro Cazarea se asigură in dormitoare comune pentru nefamilişti
tetul orăşenesc de partid Petroşani I>a un nivel corespunzător s-a des Noul obiectiv al Com
se preocupă îndeaproape de conduce făşurat şi seminarul cu tema „Indus plexului do materiale cesului de regenerare au şl apartamente pentru familişti, in limita repartiţiilor primite.
stîrnit un viu interes pes
rea activităţii universităţii. Principa trializarea socialistă". Printre refe pentru construcţii de la te hotare. Profesorul clu
la atenţie a comitetului orăşenesc de ratele prezentate au trezit un viu Birseştl este prevăzut a
partid este îndreptată spre asigura interes cel cu privire la „Dezvolta intra in funcţiune în a jean este primul biolog
rea unui studiu cit mai aprofundat rea energeticii şi electrificarea ţârii cest an. român care a studiai c-
şi întocmirea unor lecţii şi seminalii Rolul cărbunelui ca sursă de energie fectele hormonului go-
la nivelul cerinţelor permanentă", precum şi cel în legă • ORADEA.— La Fa nadotrop corial asupra
In desfăşurarea planului de invă- tură cu „Valorificarea superioară a plantelor şi animalelor şi T. C. M. M. ŞANTIERUL TELILIC
ţămînt în cadrul universităţii, un loc resurselor naturale”. Ambele refera brica de bere din Oradea a efectuat în laboratoa
important îl ocupă lecţiile Expune te au conţinut dale interesante pri a fost dat în funcţiune rele de biologie-histolo-
rile cu un confinut bogat de idei, le vind dezvoltarea în cincinal a in un nou siloz cu o capa gie ale Institutului de angajează:
gate de viaţă şi intr-un mod atrac dustriei cărbunelui în întreaga ţară citate de 25 tone şi o in medicină şi farmacie din
tiv. constituie un sprijin de seamă şi in Valea Jiului. stalaţie semiautomallza- Cluj. cercetări de interes — şefi lot construcţii;
în munca depusă Dezbaterile ce au tâ pentru transportul şi fundamental şi aplicativ. — maiştri construcţii şi instalaţii;
de studenţi, pentru urmat au contri depozitarea borhotului Datele privind rezultate — tehnicieni construcţii şi instalaţii;
însuşirea unor cu Invătămîntul buit la aprofunda rezultat din fabricarea le obţinute pînă acum în
noştinţe cit mai te * rea cunoştinţelor berei. Descărcarea silo dirijarea diferenţierii se — şef serviciu tehnic;
meinice. Lectorii d e s p r e politica zului. precum şi cintârl- xuale la diferite specii — şef birou contabilitate;
care expun sînt de partid la oraşe P.C.R. de indus rea1 se efectuează auto de plante şi animale au
membri ai birou trializare socialistă mat. Ca urmare, produc fost comunicate la Con — muncitori dulgheri, fierari-betoniştl, zidari, pavntori;
lui comitetului o a ţării. tivitatea muncii în sec gresul International de — muncitori necalificaţf.
răşenesc de partid, cadre didactice Deşi în cele două luni care au tre torul respectiv a crescut, biologie celulară de la Solicitanţii se vor adresa la birourile şantierului, serviciul or
de la institutul de mine, ingineri şi cut de la începerea cursurilor uni capacitatea de depozitare Providence (S.U.A.), la
alţi specialişti din cadrul combinaUi- versităţii serale s-au obţinut unele a sporit cu peste 30 la Conferinţa internaţională ganizarea muncii din Bîrcea Mică, telefon 1504 Hunedoara.
lui carbonifer Unele lecţii ou fost-fă rezultate bune pe linia îmbunătăţi — Ce mai ţinută de stradă! Parc-ar fi de la circ suta, iar condiţiile de de embriologie de la Lon
cute de lectori ai C C. al P.C.R. şi ai rii conţinutului învăţâmînlului, tre igienă la fabricarea be dra şi alte reuniuni ştiin
Comitetului regional de partid. buie arătat că s-au manifestat şi a rci s-au îmbunătăţit. ţifice internaţionale.
Spre deosebire de alţi ani, in pre numite lipsuri pe care le vom elimi
zent s-a reuşit ca cele mai multe lec na in cel mai scurt timp Iată cîteva
ţii să fie slrîns legate de activitatea dintre acestea
organizaţiilor de partid din Valea Nu toate seminariile s-au desfăşu întreprinderea minieră deva
Jiului, de sarcinile ce revin diferi rat (a nivelul cerut. In acest sens
telor unităţi economice Astfel de lec aş aminti, seminarul cu studenţii de strada Piaţa Unirii nr. 9
ţii au fost cele expuse de tovarăşul la secţia economie, anul I, la tema VĂ FAC EM CUNOŞTINŢĂ
'".tis Pîinişoară — secretar al comi- „Producţia de mărfuri. Legea valorii angajează imediat:
o. tului orăşenesc de partid, despre în capitalism", cel cu studenţii de la — doi conducători auto pentru I.M.S.;
„Munca politică de masă", de tova secţia construcţia de partid anul I
răşul Glieorghe Mihuţ, inginer la la tema „P.C.R. — conducătorul po — un conducător auto pentru camionetă T.V.;
C.C.V.J., despre productivitatea mun litic al poporului român in construc CU FIICA D U M N EA V O A S T R Ă !
cii şi îmbunătăţirea calităţii produ ţia socialistă". Mulţi studenţi au dis Salarizarea se face în funcţie de gradul ce îl posedă fiecare
selor, de tovarăşul Cerbu Nicolae — cutat la general, iar alţii s-au prezen conducător auto.
directorul sucursalei orăşeneşti a tat nepregătiţi, n-au studiat materia Graţie celor doi bătrîni care o în
Băncii de investiţii „Despre investi lul bibliografic recomandat. (Urmare din pag. 11 mod şicanatoriu, nu trebuie să încu treţin, Marcela nu duce lipsă de ni Informaţii suplimentare se dau de către serviciul personal al
ţiile in economia naţională" şi altele. Mai sînt cazuri cind unii stu rajăm o astfel de atitudine. Copilul întreprinderii.
Aceste lecţii au cuprins exemple denţi lipsesc de la cursuri în mod ne caţia de stat numitei Milcu Vasilica nu trebuie să sufere de pe urma ne mic, dar are momente cînd doreşte
concrete ale activităţii din Valea Jiu justificat. Printre cei care obişnu pentru fiica ei...". Sini cuvintele pe păsării tatălui, drepturile lui fiind a sa rărotnâ singură, raeditind Ia (aptul
lui, au ajutat studenţii în cunoaşte iesc să absenteze de la cursuri se care le-ati scris cu mina dumneavoas sigurate prin loge“. Oameni străini, că ea n-a putut niciodată sa dea un
rea mai profundă a unor probleme numără tovarăşii Mirlogean Ioan, in tră. Nu v-a tremurai mina cind le-ali comisia constituită în acest scop au răspuns la întrebarea : „Ce ţi-a dăruit
ale muncii practice. giner la E M. Lonea, Francisc Ma- aşternut pe hârtie ? „Fiica ei...“ aii consemnat refuzul dumneavoastră in tăticul de ziua ta ?“. Are şi ea năzuin
După cum se ştie, seminariile au liaş — inginer la E. M. Petrila. .Şte spus, dar a dumneavoastră nu era în tr-un proces-verbal care ţine locul ţele şi dorinţele ei proprii, ca orice
un mare rol în pregătirea cursanţi fan Csorilc — tehnician la E. M. aceeaşi măsură ? Lecţia care v-a fost declaraţiei şi pe baza căruia Marcela copil de pe lume. Acum, în aceste zile 8 9
lor şi aprofundarea cunoştinţelor. Dîlja, 11 ie Matei, preşedintele Sfatu a pulul benclicia de drepturile pe îşi doreşte o pereche dc patine cu
De aceea, cabinetul orăşenesc de lui popular Iscroni, Nicolae Alexa de servită cu doi ani in urmă să nu vă care stalul, în marea lui grijă fală de care să zburde pe luciul întins al
partid ..se . preocupă cu perseverenţă- la O C.L. comerţ Petroşani, Iuliu Ki- fi folosit oare la nimic? Ne referim copii, le acordă (iilor oricărui salariat. ghe|ii. IANUARIE 1967 IANUARIE 1967
dcimbunătăţirea lor. Tinînd seama leng — de la Preparaţia Lupeni şi la momentul cind pe una din străzile Restanţele la .plata pensiei alimen Deslundati-vă urechile, tovarăşe
de nivelul de pregătire a studenţilor alţii. Aceste neajunsuri se 'datoresc Calafatului v-aţi intîlnrt fa|ă in fată tare, refuzul de a semna pentru atri Mîrmea! Micile dorinţe alo fetitei vă
şi de necesitatea ridicării continue faptului că nu toate organizaţiile de cu Marcela şi cu o cunoşlinlă, care buirea alocaţiei dc stat, faptul că nu privesc direct. Despre existenţa dum
a nivelului procesului de invăţămint partid trag la răspundere pe cei care o însoţea pe fetiţă. vă cunoaşteli fiica la ora cînd ea a neavoastră nu pomeneşte nimeni în Radio [ 2 0 j j j 0
din acest an s-a trecut la desfăşu absentează de la invăţămint, nu ur — E Iiica Vasilicăi ? — aţi între depăşit virsto de II ani, încercările căsuţa aceea din Calafat, in afară de
rarea seminariilor pe bază de refe măresc felul cum se pregătesc şi se bai atunci. nereuşite de a reduce la jumătate factorul poştal care vine o dată pe
rate. Cum se procedează? prezintă la învăţămînl. — Nu, Mîrmea, nu e numai fiica luna. Dar sint luni cînd factorul ab PROGRAMUL 1; 6,10 Concert DEVA: Tunelul („Patria"); Di
Pe grupe de seminal ii se stabilesc Punînd în continuare accentul pe Vasilicăi, ci si fiica la! — vi s-a răs pensia alimentară, sau circuitul prin sentează, ceea ce înseamnă că tatăl de dimineaţă; 7,30 Muzică uşoa plomatul gol („Arta"); SIMERIA:
3-4 referate* la tema ce urmează a fi îmbunătăţirea conţinutului învăl.ă- puns. care probabil urmăreaţi să vi se piar ră interpretată la havaiană; 8,00 Adevărata faţă a fascismului; HU
seminarizată, referate care cuprind mînlului în cadrul universităţii se Marcela e acum în clasa a V-a şi dă urma sint lucruri care nu înca a „uitat" iarăşi ceva. Ati săvirşit mul Clubul voioşiei; 9,30 Transmitem NEDOARA: Partizanii in cimpic
cîteva aspecle principale ale temei rale de marxism-leninism, înlâturind are puterea de a-i judeca şi aprecia drează cu conştiinţa omului nou al te greşeli, evitaţi măcar altele. Achi pentru sale; 10,30 Ascultătorii ne („Flacăra"); Wcck-cnd la Zuydc-
şi care sînt întocmite şi expuse de lipsurile ce s-au manifestat, se va pe cei din jurul său, prin prisma pro zilelor noastre. Este de neconceput taţi ceea ce datoraţi, cu convingerea cer., (muzică din opere); 11,45 cofc („Siderurgistul"); CALAN :
studenţi în urma unui studiu efec reuşi ca să se asigure un studiu lot priilor lor fapte. In seara cînd facto pentru o minte lucidă să se poată şi cu sentimentul că o faceţi pentru Cîntă Constantin Drăghici; 13,30 Faţa pierdută; GHELAR: Strigă
tuat pe baza bibliografiei dinainte mai aprofundat, ceea ce se va re rul poştal a adus plicul ce conţinea împăca cu gindul că ar fi posibil ca fiica dumneavoastră, pe care — nu Estrada duminicală; 14,40 Valsuri; tul corlei; PETROŞANI: Minuna
stabilită după care urmează dezba flecta în comportarea studenţilor, în adresa nr. 8421 expediată de I.R.LC. un tată, limp dc 11 ani şi mai bine, fantezia noastră — ci ligura, trăsă 15,15 Ciclul „Cinlâreţi români de ta Angelica („7 Noiembrie"); LU
terile. creşterea apoiIului lor la înfăptuirea Deva, conţinutul l-a citit şi Marcela. să nu se apropie de copilul său, să-l turile, dovezile sînt cele caro dau operă pe scenele lumii": Zenaida PENI; Coliba unchiului Tom
Pally; 18,20 Teatru scurt: „Podul
Metoda folosită s-a dovedit bună, sarcinilor ce stau in faţa colectivelor Ce lovitură a însemnat pentru ea şi iningîie, să-i vorbească şi să i cunoas explicaţie de cc instanţa a hotărit să de piatră s-a dărâmat". Dramati („Muncitoresc"); Warlok („Cultu
-fieace, contribuind la aprofundarea din care fac parle. cit de tare au durut-o cuvintele: „an că năzuinţele, gîndurile. vă poarte numele. zare radiofonică de f Petran după ral"); GURABARZA: Şah la re
studiului, la desfăşurarea unor dis POMPILIU UNGUR gajatul nostru, Mîrmea Constantin nu o nuvelă de D. II. Popescu; 18,55 ge; PETROŞANI: Insulele ferme
cuţii antrenante. Iată cîteva exem director al Cabinetului recunoaşte să aibă un copil". Si retu Varietăţi muzicale; 20,15 Inlilnire cate („Republica"); PETRILA :
ple; orăşenesc tic partid Petroşani rul a făcut atunci o copie legalizată cu melodia populară şi interpretul Tranzil; LONEA: Căsătorie dc
formă
(„Minerul");
VULCAN:
după originalul certificatului nr. 421849 preferat; 21,00 Doriţi să dansaţi ? Cea mai frumoasă; CRIV1DIA:
in oraşul Calafat s-a născut fetiţa ce In primul trimestru— un
care face dovadă că la 31 mai 1955 Sinteţi invitaţii noştri Ani clocotitori; URîCANI: A tre
PROGRAMUL II: 6,45 Bună di
cut o femeie; ANINOASA: Cati
In Editura politică au apărut: poartă numele de Mîrmea Marcela. mineaţa, cîntece dragi; 7,15 So feaua neagră; BARBATENI: Pă
liştii noştri prezintă pagini din o-
Nici in faţa acestei dovezi instinctul
cat dc benzină; PAIIOŞENI: Ca
de părinte n-a reuşit să biruie. Lucru volum sporit de producţie perela „Paganini" de Lehar; 8,00 mera albă; LIVEZENI: Judcx; O-
Melodii ritmate; 8,30 Teatru ra
rile s-au rezolvat abia cînd o altă diofonie pentru copii: „Oana-Năz- RAŞTIE: Nu sini copaci pc stra
Probleme ale construcţiei de Dicţionarul enciclopedic adresă dc la J R 1 C. Deva semnată de drâvana şi Norocel Viteazul-Pri- dă („Patria"); Acuzatul nu s-a
director şi expediată conducerii aba chindel"; 10,00 Miniaturi instru prezentat („Flacăra"); CUGIR :
stat în Republica Socialista român (voi. IV). torului din Haţeg, a indicat hotărît : (Urruarc din pag I) (ic ca pînă acum trebuie acordată şi mentale de compozitori români; Triumful lui Robin Hood („Mun
„dacă titularul alocaţiei, respectiv ccl reducerii cheltuielilor indirecte. 10,45 Tineri interpreţi de folclor; citoresc"); ALBA IU LI A: Cînd
România. Volumul al IV-len al „Dicţionaru în drepl a face declaraţia, refuză in 11,00 Transmisiunea concertului vine pisica („23 August"); Zorba
lui enciclopedic român" (Q-Z) este e In vederea îmbunătăţirii situaţiei Grecul („Victoria"); ZLATNA :
320 pag. 6,50 Ici ţcascâ în mod deosebit activitatea (Ic economico-finaneiare, pentru reduce orchestrei simfonice a Filarmoni
laborat de un colectiv al Academiei concepţie. Acest deziderat se va rea rea treptată a preţului de cost este cii de slat „George Enescu"; 13,18 flaicţii tic la lonomat ; TEIUŞ:
Republicii Socialiste România şi al liza prin întărirea serviciilor de con necesar să organizăm urmărirea Concert de prînz; 15,00 Drag Maigrct şi afacerea Saint Fiacrc;
Lucrarea constituie o culegere eu- Editurii politice ; au colaborat pesle cepţie şi pregătire a lucrului cu per cheltuielilor dc producţie prin limi mi-e jocul românesc; 15,45 Pagini SEBEŞ: Clinele din naskerwillc
prinzînd materialele; Republica So 400 de oameni de ştiinţă şi cultură. C.S. Hunedoara. Parc oare sonal de calificare superioară In tarea consumurilor specifice de ma celebre din opere; 16,05 „La nun- („Progresul"); Trei paşi pc pă-
cialistă România — slat al oamenilor Volumul cuprinde circa 12.000 de cum paradoxal ca în angrena scopul îmbunătăţirii planificării exe teriale, manoperă şi cheltuieli indi lâ-n sat" — program de cîntece şi mînt („Sebeşul”); APOLDUL DE
muncii de la oraşe şi sale; Constitu articole, 1 200 de fotografii şi desene, jul giganţilor siderurgici de la cuţiei lucrărilor şi asigurării condi recte. Un volum sporit de economii jocuri; 17,30 „De dragoste". Din SUS: Lumina verde; HAŢEG:
ţia Republicii Socialiste România — precum şi 20 de planşe policrome, 24 Hunedoara să conteze abate vom putea consemna dacă vom uti primele poezii culte româneşti; Dragostea invinge; BRAD: Inspec
lege fundamentală a statului nostru; de planşe alb-negru, 4 hărţi în cu rile milimetrice sau chiar mai ţiilor necesare unei urmăriri eficace, liza pc scară mai largă popii meta 19.30 Concert de melodii româ torul; IL1A: Ultimul miliardar.
Sistemul organelor statului în Repu lori, numeroase hărţi şi tabele sta mici. $i totuşi, astfel de abateri se vn extinde metoda programării pc lici la cofrage, grinzile extensibile neşti; 20,00 Dansuri pentru toate
baza drumului critic la principalele
blica Socialistă România; Rolul eco tistice in text. se pot transforma în deficien obiective ale anului 1967. dc inventar şi panourile prefabricate virstele: 21,15 Album de romanţe ;
nomic al stalului socialist; Rolul sta Cu acest volum se încheie editarea pentru cofrage. De asemenea, la or 22.30 Moment poetic la cererea Radio
tului în înfăptuirea politicii cultura „Dicţionarului enciclopedic român", ţe. Conştient dc acest lucru, „Paralel cu ridicarea nivelului de ganizarea şantierelor este bine să ţi ascultătorilor; 23,10 Festivalul
le; Dezvoltarea democraţiei socialiste care pune la îndemîna cititorilor un strungarul Liviu Cursan, din organizare — sublinia inginerul ru nem scama dc posibilităţile execu muzical internaţional „Salzburg
— caracteristica fundamentală a sta preţios instrument de informare şti secţia mecanică I, verifică cu liu Cosmu — vor trebui luate mă tării cu prioritate a unor lucrări de 1966": 23,56 Muzică de dans.
tului nostru; înflorirea naţiunii în inţifică. atenţie piesele lucrate. suri mai holărîle pentru creşterea finitive dc folosinţă generală, cum PROGRAMUL I: 5,06 Program
condiţiile socialismului; Suveranita Tirajul total al celor patru volume productivităţii muncii, singura cate sînt : drumuri, reţele dc apă şi ilu muzical de dimineaţă; 6,15 Actua
tea de slat în condiţiile socialismului; ale „Dicţionarului enciclopedic ro Folo: V. ONOIU prin care vom pulea realiza în pri minat, canalizări ctc. fe le v IM e litatea agrară; 7,30 Refrenele di
Activitatea externă a statului nostru. mân" este de 500.000 de exemplare. mul trimestru 20-25 la sută din pla mineţii; 7,45 Emisiune pentru pio
nul anual dc investiţii. Mă refer în Tovarăşul Glieorghe Călin, prim- nieri; 8,00 Sumarul ziarului
deosebi la mecanizarea intensă a secrelar al Comitetului regional Hu 8,30 Ora exactă; 8,32 Pentru noi, „Scînleia"; 8,25 Moment poetic;
principalelor lucrări şi propun ca din nedoara al P.C.R., a subliniat cd re femeile!; 9,15 Emisiune pentru co 9,35 „Un cintec şi o floare" — e
totalul cxcavaţiilor, 92 la sută să fie zultatele obţinute dovedesc hărnicia, pii şi tineretul şcolar 0 Ecranul misiune de folclor; 10,20 „Codru
executate mecanizat Incepînd cu 1967 priceperea şi maturitatea colectivului cu păpuşi. „Cine va păzi clo le cu frunza-nchisâ" — emisiune
este necesar ca cel puţin 70 la sută I C.S.H. care, îndrumat cu competen poţeii ?* Prezintă colectivul Tea de folclor; 11,20 Afiş radiofonic;
din volumul total al săpăturilor me ţă de comitetul de partid, şi-a reali trului de păpuşi din Alba Iu- 13,15 Muzică uşoară de Paul Ur-
canizate să se execute pc bază de zat sarcinile de plan în condiţiuni lin 0 Scriitorii noştri: Alexan niuzcscu; 13,30 Inlilnire cu melo
plan fizic. Aş mai adăuga şi necesi bune. dru Vlahuţâ 0 Studioul pionie dia populară şi interpretul prefe
tatea folosirii mai complete a fon In continuare, în lumina sarcini rilor; 11,00 Concert simfonic; 12,00 rat; 14,08 Două inimi şi un eîn-
durilor de mică mecanizare ce ni se lor linşate de Plenara CC al P.C.R. Emisiune pentru sate; 18,00 Ma tee; 16,30 O poveste pentru voi,
pun la dispoziţie. Am subliniat a din 21-23 decembrie 1966, vor trebui gazin duminical; 19,00 Telejurna copii: „Liliac alb" de Silvia Ke-
ceste probleme — a spus în încheiere luate măsun pentru ridicarea pe o lul de seară ; 19,20 Interpretul pre rim; 17,30 Muzică uşoară; 18,03
vorbitorul — pentru câ numai pro- treaptă superioară a întregii activi ferat. Muzică populară la cererea In jurul globului; 18.40 Ritmurile
cedînd astfel vom pulea diminua nu tăţi economice, perfecţionarea con telespectatorilor; 19,45 Aventuri cincinalului; 19 35 Concert de me
mărul personalului auxiliar (lin şan tinuă a metodelor de conducere, în de vinăloare; 20,15 Baschet (mas lodii populare româneşti; 20,00
tiere. vom reduce consumul de forţe drumare şi control In această direc culin) Repriza a Il-a a întîlnirii Radiogazeta de seară; 20,30 Tea
de muncă, ridicînd productivitatea ţie comitetul de partid, comitetul sin dintre Dinamo Bucureşti şi Roval tru radiofonic. Premiera „Călător
muncii la un nivel mai înalt. dicalului şi al U.T.C., conducerea Anderlechloise (Belgia) din cadrul fără bagaje” de Jean Anouilh :
Dezbaterile ce au avut loc au sub tehnico-administralivă trebuie sâ dea „Cupei cupelor"; 20,45 Recital Lu 21,26 Dansuri simfonice; 22,45
liniat că. paratei cu acţiunile între dovadă de mai multă perseverenţă dovic Spiess in ipostaze muzicale Mic concert coral; 23,00 De la un
prinse în scopul organizării produc în finalizarea acţiunilor întreprinse diverse; 21,05 Film artistic: „Win- disc la altul
mai ales in ceea ce priveşte reduce
ţiei, se impune, ca o cerinţă esenţi rea personalului auxiliar, folosirea nelou"; 22,35 Cînta pentru dum PROGRAMUL II: 7,45 Pagini
ală. necesitatea creşterii eficienţei c- mai completă a utilajelor şi a tim neavoastră Charles Aznavour ; din operei a „Crai nou" dc Ci piian
conomiee a activităţii întreprinderii. 22,50 Telesporl; 23,05 Telejurnalul Porumbescu: 8,15 Melodii distrac
pului de lucru Rezerve însemnate
„Dacă nu vom pune in centrul există şi in domeniul cheltuielilor dc noapte; 23,15 Includerea emi tive; 9,33 „Pentru prima oară-n
preocupărilor noastre şi aceste pro materiale de producţie. Consider ne siunii viaţa mea iubesc" — muzică u
bleme — afirma tovarăşul Vasilo cesar — sublinia vorbitorul — ca în- şoară; 10,05 „Mioriţa” — Teatru
Gheorghiu — vom continua să con li -un viilor foarte apropiat să se ini haiducesc: „lancu Jianu"; 10,45
semnăm în anumite sectoare costuri ţieze acţiuni bine gindile pentru re Timpul probabil „Maramureş, ţară veche" — e-
ridicate, pierderi materiale şi bă ducerea în continuare a consumurilor misîune de folclor; 11,07 Melodii
neşti care vor afecta gradul dc ren specifice de materiale, şi in special PENTRU 24 ORE le anotimpurilor; 11,29 Fragmente
tabilitate şi volumul beneficiilor pe de metal, precum şi a cheltuielilor Vreme umedă cu cerul tempo din opera „Othello"; 12.10 Dc
întreaga unitate, fn primul rînd con neeconomiconse, care se menţin la rar acoperit. Vor cădea precipita toate pentru toţi; 13,30 Concert
sider că trebuie să ne îndreptăm a- un volum ridicat ţii sub formă dc ploaie, lapoviţă dc prin/; 15,10 Muzică uşoară ;
tentia înspre limitarea consumurilor In încheiere vorbitorul a subliniat şi în regiunea de munte ninsoare. 16,20 „Haţegana ştiu juca"; 17,40
specifice dc materiale, şi in special necesitatea sporirii necontenite a efi Vînlul va sufla moderat din vest. Actualitatea teatrală; 19.30 Noapte
dc mcfal, să îmbunătăţim simţitor cienţei activităţii economice, desfă Temperatura staţionară; maxime bună, copii* „Ţăranul şi zmeul”;
19,40 „Către tine aleargă dorul
9r’:*3tca execuţiei pentru a diminua şurarea ritmică pe bază de grafic a le vor fi cuprinse între 2 şi 7 meu" — muzică uşoară; 22,30 Mo
lătura total volumele suplii • lucrărilor în aşa fel ca încă din pri- grade iar minimele intre —3 şi ment poetic; 23,45 Melodii în
•i ♦rimeslru al anului sâ se reali- 4- 2 grade
tare dc manoperă şi materiale i 10-25 la sută din planul anual noapte.
la refaceri. O mai mare i i 'estiţii, atit valoric cit şi fizic.