Page 2 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 2
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3734
*4
P ilo n u l de ©fol al p a trie i va susţine
© H Ă R N IC IE
m ai p u te rn ic e c o n o m ia naţională sînt animaţi de dorinţa ca o
Cetăţenii oraşului Petrila
raşul în care muncesc şi tră
(Urmare din pag. I) tui tovarăşilor lng. Nlcolae Agachl, vederilor Congresului al lX-lea al iesc să fie cît mai frumos şi
directorul general al combinatului, Partidului Comunist Român. In con bine gospodărit. In anul 1966
In amil 1967 şi In viitorii ani indus Ştefan Şnimoşi, preşedintele comite tinuare, secretarul comitetului regio ei au efectuat prin muncă pa
triei siderurgice îl revin sarcini Im tului sindicatului şi altor participanţi nal a arătat câ sarcinile importante triotică lucrări în valoare de
portante în ce priveşte producţia de la discuţii, a reieşit că în vederea ce stau în faţa muncitorilor, ingineri peste 1.500.000 lei. Mobilizaţi
oteluri aliate. In vederea îndeplinirii întăririi activităţii de cercetare, a lor şi tehnicienilor din secţiile com de către deputaţi şi comitate
lor cu succes. întreaga activitate rlc disciplinei muncii, mol bunei gospo binatului privind realizarea ritmică le de cetăţeni, locuitorii ora
producţie va trebui îmbinată cu o dăriri a metalului şi reducerii tutu a sarcinilor de plan la toţi indicatorii şului Petrila au reparat în a
susţinută muncă dc concepţie şi cer ror cheltuielilor de producţie, colec şl la toate sortimentele, cei- o preocu nul care a trecut, drumurile
cetare. Organizaţiile de partid şi tivul combinatului şi-a prevăzut o pare deosebită din partea întregului pe o suprafaţă de 4000 m p., au
conducerile tehnice să mobilizeze co biective importante. Nu încape în colectiv de siderurgişli pentru folo amenajat 9.2 ha zone verzi,
lectivul de ingineri şi tehnicieni la doială câ traducerea lor in viaţă, în- sirea raţională a forţei de muncă, s-nu executat îndiguiri şi con
stabilirea şi perfecţionarea procedee cepind cu prima zi a anului, se va pregătirea cadrelor de muncitori, în solidări de maluri în lungime
lor tehnologice, la asigurarea tuturor face resimţită in creşterea eficienţei tărirea activităţii de cercetare şi con de peste 500 m l., s-au plantat
condiţiilor necesare producerii unor economice a întregii activităţi. cepţie, mai buna gospodărire a ma 2150 pomi şi arbuşti ornamen
oţeluri cu performanţe superioare. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nioodim teriilor şi materialelor, a metalului tali.
In cadrul fiecărei secţii şi sector să Roşea, secretar al Comitetului regio îndeoşebi, şi creşterea rentabilităţii Drept răsplată a hărniciei,
existe o preocupare susţinută pentru nal Hunedoara ol P C R., a felicitat tuturor produselor. 40 de celâţeni au primit insig
creşterea bagajului de cunoştinţe pro cu căldură colectivul combinatului In încheiere, tovarăşul Nicodim na de „fruntaş în gospodări
fesionale al tuturor categoriilor de siderurgic penlru realizările obţinute Roşea şi-a exprimat convingerea câ, rea oraşelor". Mulţi dintre ce
salariaţi, aşa îneît noile tehnologii, în anul 1966, lteferindu-se la cifrele sub îndrumarea organizaţiilor de tăţeni au primit-o pentru a
agregatele să poată fi stăpînite pe de plan pentru anul 19G7, vorbitorul partid, siderurgiştii din combinatul doua oară. Printre ei se nu
deplin şi în timp cit mai scurt. a arătat că îndeplinirea lor cu succes hunedorean vor munci în aşa fel in mără; Nicolae Jorza, Paraschi-
Din planul de măsuri prezentat de are o importanţă deosebită pentru e cit să se ridice la înălţimea sarcini va Moldovan, Petru Satmarî,
conducerea combinatului, din cuvîn- conomia naţională şi înfăptuirea pre lor ce le sînt încredinţate. Simion Mogoş. Ileana Gher-
gheli, Iile Râscoleanu şi alţii.
ŞTEFAN NAGY
G PETRU
___ 1 de lucrare a solului, a descătuşat e- corespondenţi
VlftSTA OGOARELOR nergil nelimilale. Pămînlul constituie
o adevărată comoară, iar
bogăţiile
La Petroşani s-a dat în folosinţă moderna clădire a Oficiului P T.T.R. Ea este înzestrată şi cu o centrală
sale sînt cu atil mai mari cu cit pri
ceperea oamenilor oare-1 lucrează este telefonică automată. In foto: Vedere exterioară a noii clădiri P.T.T.R. Petroşani. Notă APEL LA I.R.E.H.
mni temeinică, mal profundă. De ace A trecut multă vreme de cînd lu
Vlrsta cea mal nouă a ogoarelor Spre edilicare amintim doar clteva ea, pentru toţi ţăranii coopera
.hunedorene nu se reflectă numai prin cifre din bilanţul anului trecut: 2.324 tori din regiune, iarna este a- crători autorizaţi aparţinînd de coo
perativa meşteşugărească din Teiuş
miile de cai putere ai tractoarelor, kg grîu, 2.970 kg porumb, 39.780 kg uotimpul învăţăturii. „Intr-adevăr — CONCURSUL PENTRU OBŢINEREA au executat pe bază de contract la
fertilitatea îngrăşămintelor chimice, sfeclă de zahăr. 97.000 kg sfeclă fu ne mărturisea tovarăşa Lucretta Cos locuinţa mea din comuna Oiejdea
dărnicia apelor care zburdă prin ca rajeră la hectar si cîte 2.410 litri lapte ta. preşedinta cooperativei agricole instalaţia electrică Cu acte în regu
nalele de irigaţii sau prin dimensiu de la fiecare vacă. Aceste rezultate, din Lăpuşnic — învAlămîntul agro lă, m-am prezentat la secţia reţele
nile recoltelor. Vlrsta cea nouă a o adăugate în fiecare din cci 14 ani zootehnic a devenit una din cheile INSIGNEI DE POLISPORTIV din Alba Iulia pentru a face racor
goarelor hunodorene pulsează mai de existentă a cooperativei agricole, principale spre inima comorii pâmîn- dul la reţea, Spre marea mea sur
viu în Inimile, mintea si braţele ce au adus comunei noi plusuri de fru lulul, spre recolte bogate*’. Au înţeles prindere, am fost refuzat. „Dacă coo
lor care mlnuiesc cu pricepere mij museţe şi tinerele Tinereţea o întîl- bine acest luau şi cooperatorii din perativa meşteşugărească din Teiuş a
loacele modeme puse de către stat la neşli în prospeţimea mortarului de Galda, care prin ştiinţă au biruit grele Printre concursu ganlzaţii de masă din regiune. La producţie. Purtători aî insignei de executat instalaţia electrică, ea să vă
înderoîna agriculturii, care într-un la noul dispensar, în noul peisaj ur oprelişti ale naturii : inundaţii, secetă rile de amploare şedinţă au luat parte reprezentanţii polisportiv, gradul doi, sînt extrem dea şi curent"! — ml s-a spus.
continuu iureş de muncă şl încleşta banistic al comunei, care numai In sau îngheţ, ridlcînd necontenit nive care trebuie să fie organizaţiilor de masă la nivel re dc puţini : 3039. îmi fac fel de fel de socoteli, dar
re supun natura, o transformă în co ultimii ani s-a îmbogăţit cu alte 30 lul producţiilor medii la hectar. organizate cu ti gional, toţi factorii care au sarcina Slaba preocupare a organelor nu pot să înţeleg: ce fel c]e curent
laborator apropiat pentru creşterea do case noi. televizoare, mobilă, fri Acum, cînd au încheiat anul 1966, nerii din regiune asigurării unui succes deplin con U.C.F.S. şi a consiliilor asociaţiilor să-mi dea cooperativa din Teiuş ?
se numără şi acela
bunăstării. gidere... Aici, alături de Simion Us lucratorii ogoarelor vin să prezinte ca pentru cucerirea insignei de polispor cursului. Cu acest prilej a prezentat sportive a dus la o situaţie anorma Poate îmi va răspunde conducerea
tovarăşul
informare
o
Aureliu
lă în organizarea concursului. Aso
Preşedintele cooperativei agricole cat, s-nu format alţi vestili crescători un raport colectiv, succese de seamă. tiv. Sarcina organizării unui aseme Bucur, preşedintele Consiliului re ciaţii puternice, cu un număr mare I.R.E.H, din Deva...
PLOREAN LAZAR
din Apoldul de Sus, unitate decorată de onimale ca Choorghe Bărbuş, Va- Din seva pâraînturilor situate de-a nea concurs nu a fost întîmplâtoare. gional U.C.F.S. Vom reda citeva con de membri, cum «sînt Aurul Zlalna, corespondent
recent ou Ordinul Muncii clasa 1. spu sile Ghibescu şi Vasilc Spătar, des lungul Mureşului, Secaşului. Strelu- Trecerea normelor prevăzute în re cluzii reieşite în urma şedinţei. Minerul Lupenî, Metalurgistul Cu
nea că a Ii cooperator la timpul pre pre a căror pasiune peplru muncă s-o lui şi Arapoiului, s-a îndreptat spre gulament dezvoltă la tineri o serie Ca urmare a măsurilor luate de or gir, Aurul Barza, Textila Sebeş şi U 0D9 IQ ^ 1
zent constituie o mîndrie, Iar la tim dus de mult vestea in toată tara. hambare rodul bogat al muncii coo de calităţi fizice, constituie un im ganele şi organizaţiile U.C.F.S., în altele au un număr extrem de redus
pul viitor incumbă o marc sarcină, o- In contul anului 1966 se inscriu şi portant jpijloc de întărire a sânâ- colaborare cu celelalte organizaţii de de purtători ai insignei In alte aso
ceea de a face ca ogoarele să cunoas realizările cooperatorilor din Teius, peratorilor, rod care, la fel ca ogoa tâţii. Pe această temă a avut loc de masă, în 282 de asociaţii din cele 403 ciaţii cum sînt Sănătatea Brad, Mi
că mereu metamorfoza înnoirilor. Pricaz, Şibot, Rapolt. Lăpuşnic. Toteşli rele, poartă în el vîrsta şi semnifica curînd o şedinţă de analiză în care existente, există purlâtori al insignei nerul Băiţa, Corvinul Deva, Viscoza
Oamenii aceştia, prin toi ceea ce fac si ale tuturor celor care prin munca ţia anilor noştri. s-a dezbătut felul cum s-au preocu de polisportiv. In prezent, in regiu Lupenî, Energia Paroşenî, Şurianul
îţi pot vorbi mai bine despre comu- lor au îmbogăţii rodnicia ogoarelor pat de organizarea concursului, atît ne sînt peste 30.000 tineri purtători Petreşli şi altele, nu există nici un
oa lor, despre laboratorul ogoarelor Corelaţia dintre timp şi om cu I. MANEA consiliile U.C F S cît şi celelalte or- ai insignei. O preocupare bună au purtător al insignei de polisportiv. •llMCNTâftJ INTTCPAlONâLA
unde munca entuziastă, mecanizarea, noaşte în satele noastre o nouă sem manifestat asociaţiile sportive Con In ce priveşte evidenţa concursurilor CI Vi
chimizarea şi irigaţiile se contopesc nificaţie. Pe cooperatori nu îi mal structorul Hunedoara, Minerul Ghe- şl a purtătorilor insignei sînt încă
în fluidul aromatic al grinelor, porum lar, Preparaţia Petrila, Voinţa Deva, multe deficienţe. Deseori, insigna se
mulţumesc cele ştiute „din bâtrîni" ;
bului, laptelui, vinului... ci n»i mai vor să lucrcz.e „după cura Un nou calculator aeriene române — TAROM — s-a în Streini Baru Mare, Partizanul Apold, acordă cu uşurinţă, fără a se fi tre VÂ Of coi PP/N M* CA 2/NE Ll
Ştiinţa Simeria, Oţelul Cugir, Voinţa
cut normele stabilite, iar în alte ca
cheiat cu succes zilele trecute, cînd
Şt la Cîln!c producţiilor uimi li se avionul purtînd însemnele tării noas Ilia şi altele. zuri pe bază de prietenie, simpatie SALE O in OEM S/MEPIAŞI
adaugă şl li se suprapun trăsăturile s-o nimeri'*. Agricultura noastră so tre a aterizat pe aeroportul Jose Mar Desigur, s-ar m ai---------------------- ______________ sau alte motive, cuotn,
noi ale oamenilor care le realizează. cialista, dotală cu mijloace moderne electronic ii din capilala Cubei. putea da şi alte care contravin pre UN eOGAr SORT/MEVT 0(
La Institutul de fizică atomică a înainte de a se angaja în traversa exemple in legă ÎNSEMNĂRI vederilor regula PDOOUSE AL/MENTAOl >
mentului.
tură cu realizările
fost pus in funcţiune un nou calcula rea Oceanului Atlantic, avionul tur- obţinute în acest Care sînt cauze
tor electronic tranzistorizat CET-501 bopropulsor IL-l8 a făcut o scurtă domeniu. Scopul a le slabelor rezulta
Faţă de predecesorul său CET-500, escală pe aeroportul oraşului Shan- nalizei însă a fost acela de a dezbate te în organizarea concursului pentru
noul calculator are performanţe su non, situai în extremitatea dc vest unele deficienţe şi a lua măsuri In obţinerea insignei de polisportiv? In
perioare in ceea ce priveşte viteza a 7-*' dei Următoarea escală a a vederea îmbunătăţirii organizării primul rînd este vorba de lipsa de
maximă de lucru — 10.000 de adu vut iuc, după traversarea Atlanticu concursului pentru obţinerea insig preocupare a majorităţii consiliilor
nări pe secundă, citirea foto- lui, pe insula Terra Nova (Canada). nei de polisportiv. Căci, la o privire raionale şi orăşeneşti U C.F.S., care
electrică a benzii perforate — 300 Această cursă, însumînd aproape cit de sumat ă, se poate trage conclu nu au urmărit îndeaproape această
cifre zecimale sau octale pe secundă, 11.000 km, a fost efectuată de două zia câ pinâ acum s-a făcut destul de sarcină. Majoritatea consiliilor s-au
controlul automat al parităţii şi al echipaje conduse de comandanţii de puţin in această direcţie. Astfel, în împăcat cu gîndul că asociaţiile vor
depăşirii capacităţii registrului şi aeronavă Constantin lancu şi Nico 25 de asociaţii din oraşul Deva nu organiza şi singure concursuri. La
altele. lae Milea. există purtători ai insignei, iar in rîndul lor, o parte din asociaţiile
Majoritatea pieselor componente Avionul a avut ca pasageri mem alte 25 de asociaţii din Petroşani lu sportive, vâzîndu-se necontrolatc şi
ale calculatorului sînt produse în ţa bri ai corpului de balet al Operei crurile stau la fel. Destul de râu se îndrumate n-au mai făcut aproape
ră, inclusiv cele aproximativ 3.000 bucureşlene. care fac un turneu în stă şi în raioanele Sebeş, Brad şi O- nimic. Consiliile raionale şi orăşe
de tranzistoare cu germaniu şi un răştie. De asemenea, la gradul I, neşti U.C.F.S. nu s-au străduit nici
număr aproape egal de diode. Citito Cuba, ca răspuns la recentul turneu vî.rsta 12-15 ani, au trecut normele măcar să stabilească „ziua concursu
rul fotoelectric a fost proiectat şi e efectuat de Baletul naţional cuba 10.000 de pionieri şl şcolari, deşi în lui pentru insigna de polisportiv". A
xecutat în atelierul de prototipuri a) nez în ţara noastră In capitala Cu regiune există peste 50.000; la gradul tunci cînd de bine de râu se organi
Institutului. I. peste 16 ani, au primit Insigna a zează concursuri, nu asigură la ba
Utilizările noului calculator vor fi bei, balerinii români vor prezenta proximativ 16.000 de tineri, iar în re zele sportive cadrele tehnice nece
foarte numeroase, în primul rînd în spectacolele: „Lacul lebedelor" de giune există peste 80.000 membri al sare, care să ajute la pregătirea ti
domeniul ştiinţei şi tehnicii, unde vor Ceaikovski, „Giselle" de Adolphe A- U.T.C., precum şi mulţi tineri mem nerilor şi trecerea probelor. In ceea
putea fi făcute intre altele diferite ce priveşte colaborarea cu celelalte
aplicaţii de programare automată; dam, „Priculieiul'* de Zeno Vancea bri de sindicat cooperatori meşteşu organizaţii de masă. se pot spune pu
de asemenea, vor putea fi rezolvate şi „Nastasia* de Cornel Trâilescu. gari şl în cooperativele agricole de ţine lucruri bune.
probleme cu caracter economic, în Mai sînt încă multe lucruri de pus
special după instalarea in anul vii- „ la punct în ce priveşte controlul me
tor a unui dispozitiv de scriere ra dical al participanţilor la concurs,
pidă a rezultatelor, cu o viteză de frumoasă0 şi „lntîlnire cu dra asigurarea asistenţei medicale la ha-
800 caractere pe secundă. gostea" de Nicolae Kirculescu ; zele sportive, stimularea celor care ZAHAROASE
In prezent, la Institutul de fizică 10,45 „Neîc-al meu e frumuşel" — şi-au trecut normele, în sensul de
atomică se află în construcţie un nou ' IANUARIE 1967 program de cintece populai e; 11,07 a înmîna insignele într-un cadru fes
calculator economic cu performanţe „Mâicuţâ-ţi mulţumesc" — muzi tiv. .otc ,c
superioare că uşoară; 12,40 Din folclorul mu Iată aşadar numai o parte din
zical al popoarelor; 13,30 Concert cauzele care au dus la rezultatele
Cinema de prînz; 15,30 Emisiune de bas modeste înregistrate în organizarea
I Agerpres)
me; „Neghiniţâ" de Barbu Ştefâ- concursului pentru obţinerea insig
nescu-Delavrancea; 16,00 Recital nei de polisportiv La şedinţa amin
DEVA : Arena circului („Ar vocal Nicolae Florei; 17,10 Studio tită a fost prezentat un plan de mă
ul tinâruliji interpret: mezosopra-
."rima cursă a TAROM ta"); Anunţ matrimonial („Pa na Olga Sandu; 17,40 Limba noas suri, cu sarcini concrele pentru fie
care organizaţie de masă, privind
tria") ; SIMERIA : Inspectorul;
HUNEDOARA: Omicrom („Con tră; 19,05 Actualitatea muzicală; îmbunătăţirea organizării concursu
peste ocean structorul") ; Prinţesa Păunită 19,40 O floare, o melodie; 20,30 lui. Urmează ca aceste măsuri să
Aparate sensibile de măsură şl control asigură buna funcţionare a („Flacăra"), Warlok („Siderurgis- Gaudeamus (emisiune pentru stu fie puse cu stricteţe în aplicare, pen
denţi); 21,35 O istorie a muzicii
cuptoarelor de prâjire a minereului, la ’UzIna de preparare din Teliuc. Prima cursă aeriană transoceanică Uil"); CîHKLAR: Hocheiştii ; TE în capodopere. Ciclurile de lieduri tru ca numărul tinerilor participanţi
Foto: I. TEBEK efectuată de un avion al Companiei LIUC: Cea mai frumoasă ; PE la concursul pentru obţinerea insig
TROŞANI; Cît timp eşti sănătos „Dragoste de poet" şi „Dragoste nei de polisportiv să sporească con
(„Republica"); LONEA: Dragos şi viaţă de femeie" de Schumann; tinuu.
tea învinge ; CKIV1DIA: A) 22,30 Moment poetic. Versuri de
9-lea nume: PAROŞENI: A tre George Topîrceanu; 23,58 Concert V. ALBU
nocturn
De ia Ministerul Invăţămîntulul cut o femeie; ORAŞTIE; Insulele 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,00;
Buletine de ştiri şi radiojurnale:
fermecate („Patria"); îndrăzneţul
Pardoillan („Flacăra"); CUGIR :
IMiine, Mexicul („7 Noiembrie") ; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 22,00 ;
ALBA 1ULIA: Spărgătorul („23 23,52 (programul I); 7,30; 9,00;
Pentru îmbunătăţirea organizării ţâminlul superior, secţiile de zi şi se în considerare, ca şi in anul 1966, August"); Magazinul dc pe strada 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
şi desfăşurării examenului de baca rale, pentru anul universitar 1967 media de la examenul de bacalau mare („Victori^") ; ZLATNA : Un 21,00; 23,00; 0,52 (programul II)
laureat şi a admiterii în învâţămîn- 1968, se va desfăşura pe facultăţi şi reat. chiul meu („Muncitorul"); TEIUS:
tul superior, Ministerul Invaţămîn- secţii între 1 şi 10 iulie 1967. La a La secţiile de creaţie din invăţâ- Yo-yo; SEBE$: Săritoarele dc la
tului anunţă; cest concurs media minimă de admi mintul artistic (arte plastice, muzică trambulină („Progresul"); Mamă Ifeleviziuriii
tere va fi 6,00. vocală şi instrumentală) probele de ciudată („Sebeşul")
1 CU PRIVIRE LA EXAMENUL La facultăţile şi secţiile care nu admitere vor consta din examene de
DE BACALAUREAT: completează cifra de şcolarizare prin verificarea talentului şi aptitudinilor 18,00 Pentru copii : Actori po
concursul din iulie se organizează al candidaţilor. Radio vestind copiilor: „Prîslea cel vol
2 In anul 1967 examenul de baca doilea concurs intre 2 şi 10 septem Condiţiile de admitere în invâţâ- nic şi merele de aur" de P. Ispl-
laureat se va desfăşura între 20 mai brie. mînlul superior şi programele disci reseu. Poveşteşte Marcel Anghe-
şi 6 iunie. Ultimul trimestru al cla Concursul dc admitere va consta plinelor stabilite pentru concurs se ■ PROGRAMUL I: 5,40 Program lescu, artist al poporului — pen
sei a Xl-a va fi rezervat îndeosebi din 3-4 probe, dintre care 2-3 scrise vor publica în „Gazeta Invâţămîntu- muzical de dimineaţă; G,15 Ac tru şcolari: 1001 de întrebări; 19,00
activităţilor şcolare de recapitulare şi 1-2 orale, la 2-3 discipline, după tualitatea agrară ; 7,30 „Tinere Telejurnalul de seară; 19,10 Hand
şi sinteză. specificul specialităţii. lui* şi ;n broşura „Bacalaureatul şi ţe, dragă-mi eşti" — muzică uşoa bal — România-Japonia. Transmi
Pentru candidaţii care nu promo La stabilirea rezultatului obţinut concursul de admitere în invâţâmîn- ră; 9,30 Sfatul medicului: îmbră sie din sala sporturilor Floreasca;
vează examenul de bacalaureat in la concursul de admitere se va lua lul superior*, ediţia 19G7. cămintea in timpul iernii; 11,20 20,15 Film documentar; „George
sesiunea mai-iunie. se organizează o Din însemnările instructorului ar Coşbuc. cîntâreţ al pâmîntului ro
sesiune intre 25 şi 31 august. tistic. In ciclul „Componente de mânesc ; 20,30 Seară de teatru : 01 FERITE
2. Probele pentru examenul de ba bază ale spectacolului"; 11,45 „Şcoala nevestelor" de Moliene,
calaureat vor fî următoarele: Muzică populară interpretată de interpretează un colectiv al tea S/STFME DE
trului „Barbu Delavrancea" — în
Marja Badiu şi Florea Burnea ;
a> Secţia reală: 13,30 Intilnire cu melodia popu pauză : „Marea Sarmatlcâ — Ma ASIGURASE
— matematici (scris, oral); lară şi interpretul preferat; 14,08 rea Neagră" — film: 22,35 Tele
— literatura română (scris, oral); Almanah muzical; 16,30 O poveste jurnalul de noapte; 22,45 închi DA Ro..
— o disciplină la alegere între: fi pentru voi, copii: „Bradul"; 16,40 derea emisiunii
zică, chimie, biologie (oral). Luminile rampei. înregistrări din CEA MAI
spectacolele Teatrului de operă şi
b) Secţia umanistă : balet; 17,10 Memoria pâmîntului SIGU2&
românesc: Anticipaţii arheologi
— literatura română (scris, oral); ce 1967. Şcoala românească din PENTRU 24 ORE
— o limbă modernâ la alegere (en Scheiul Braşovului; 17,30 Muzica POLIŢA
gleză, franceză, germană, rusă) sau şi literatura Fragmente din sim Vreme nestabilâ, cu cerul noros
limba latină (scris, oral); fonia „Harold în Italia" de Ber- şl înseninări locale noaptea. Vor
— o disciplină la alegere: fizică, lioz; 19,00 O melodie pe adresa cădea precipitaţii locale sub for ASIGURARE,
chimie, biologie, istoria patriei, filo dumneavoastră; 21,05 La Hanu mă de lapoviţâ şi ninsoare. Vîn-
zofie (oral).- Ancuţei: pagini din creaţia sa- lul va sufla moderat (fin vest.
Programele disciplinelor stabilite dovenianâ; 22,20 Interpreţi de al Temperatura staţionară, ziua va
pentru examenul de bacalaureat se tădată ai operetei: N Leonard ; fi cuprinsă între 0 şi 6 grade, iar
vor publica în „Gazeta învăţămân 22,55 „O vizită în fonoleca noas noaptea între —2 şi —6 grade Di
tului" şi in broşura „Bacalaureatul tră" — program de muzică u- mineaţa şi seara ceaţă locală.
si concursul de admitere în învâţâ- şoarâ. PENTRU URMĂTOARELE
mînful superior", ediţia 1967. PROGRAMUL II: 8,15 „Capri
cii" — muzică uşoară; 9,03 Ima 2 ZILB
II. CU PRIVIRE LA CONCURSUL gini ale patriei în muzica simfo Vreme schimbătoare, cu cerul
DE ADMITERE IN INVAŢAMINTUL nică; 10,20 La microfon opereta noros. Temperatura în uşoară scă
SUPERIOR Rafturile bogate constituie o autentică invitaţie Ja lectură Zilnic, românească: „N-a fost nuntă mai dere.
din librării, cititorii îşi aleg volumele preferate.
1. Concursul de admitere in învâ- Foto: N. MOLPOVEANU