Page 22 - Drumul_socialismului_1967_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3740

NOTE • SESIZĂRI « NOTE

U i u l i l r f i

Se poate şi mai bine cu mart întreruperi. Operatorul, în şit. Şanţurile săpate de e! şl pfetrf-
schimb, este foarte „activ"... la coope­
şui aşternut n-au rezistat.
rativă. Cetăţenii s-au adresat 6fatulul
Preocuparea organelor însărcinate popular să le dea o mînâ de ajutor.
O PITEŞTI. — La Uzina chimică Piteşti a fost cu aprovizionarea populaţiei se face Au fost asiguraţi că vor primi, dar
pusă în paralel cu sistemul energetic naţional o tot mal mult simţită )n ultimul timp. Din lipsă de planificare pînâ acum nu s-a mişcat nici un de­
centrală electrică de termoficare. Turbogenerato- Această remarcă este valabilă şi pen- get. Un vecin îmi spunea in glumă
rul acesteia are o putere instalată de 6 MW. Pu­ Iru oraşul nostru — Lupenl. Plecind să cerem sfatului popular să ne aju­
nerea lui în funcţiune asigură o a doua sursă de Aproape zilnic, o parte a străzilor te In cumpărarea unor bănci. Ştiu
energie electrică a uzinei chimice şi un plus de după cumpărături am Intîlnit însă. din Dobra râmîn fără lumină. Acest
siguranţă în funcţionarea liniilor tehnologice. şl excepţii. Amintesc o problemă din lucru nemulţumeşte deoarece nu eu cum o fi mal blne?l Poate reu­
dorinţa de a se face şt mal mult In putem folosi aparatele electrice, fără şim aşa.
ceea ce priveşte aprovizionarea ma­ să mai vorbim de stricăciunile provo­ CORNELIA MARIAN
gazinelor. Din rafturile lor au lipsit, cate din cauza deranjamentelor la corespondentă
© BAIA MARE. — Constructorii de maşini de televizoare. Multe din acţiunile fru­
Ia Uzina ,,Unio" Satu Mare au realizat un nou în ultimul timp, unele produse prin­ moase care se pot organiza seara fie
tip de transportor mobil destinat mecanizării lu­ tre care sl bicarbonatul de sodiu. la cămin, fie la şcoală nu se fac de­
crărilor pe şantierele de construcţii, precum şi în Rugăm redacţia să Intervină pe lin­ oarece un deranjament dă peste cap Cu bagajele în braţe
magaziile marilor centre de recepţionare a ce­ gă organele în drept pentru Înlătu­ toată acţiunea.
realelor. rarea acestui neajuns. Defecţiunile nu sînt înlăturate o­ Călătorul care soseşte cu trenul în
Noul tip de transportor* poate ridica material Un grup de cititori, perativ deoarece electricienii nu lo­ Deva şl nu cunoaşte oraşul nu ştie
granulat la înălţimea de circa 6 metri. cuiesc în Dobra cl la Lâpugiu, iar încotro s-o apuce spre centrul oraşu­
NOTA REDACŢIEI: De Ia Ofi­ serviciul lor se termină la orele 15. lui. Taxiurile lipsesc din gară, iar
ciul farmaceutic regional aflăm Manîfestînd mai multă grijă faţă de autobuzele ce trebuie să aştepte so­
® CRAIOVA. — Uzina de maşini şi unelte a­ că bicarbonatul de sodiu a lip­ această problemă, I R.E.H. şi sfatul sirea trenurilor de persoane, vin ort
gricole „7 Noiembrie" din Cratova a expediat în sit în ultimul timp din unele uni­ popular comunal ar putea să o re­ intîrziate, ori pleacă mal repede.
Libia un lot de produse pentru Expoziţia inter­ tăţi farmaceutice şt alimentare. zolve de comun acord, prin planifi­ Neavînd alt mijloc de locomoţie,
naţională de Ja Tripoli. Acestea reprezintă ulti­ Cauza ? Neonorarea Ia timp a con­ carea mal bună a timpului de lucru călătorul se vede nevoit să aleagă
mele creaţii ale colectivului craiovean in dome­ tractelor de către furnizor. In al celor doi electricieni. între două variante, una ma! rea de-
niul construcţiei cisternelor remorci şi maşinilor prezent există tn depozit canti­ ION CABA cît cealaltă. Işl predă bagajele Ia
de împrăştiat îngrăşăminte chimice. tatea de 1.000 kg. din care cota a­ corespondent gară şi vine pe jos in centrul oraşu­
ferentă oraşului Lupent va 11 ex­ lui după toxi, ori „urcă" bagajele
pediată în zilele următoare. Cumpărăm bărci in braţe şl o la pedestru în căutarea
Q PLOIEŞTI. — Institutul de cercetări fora.j- adresei dorite. Remediul? E simplu,
extracţie din Cîmpina a pus la punct tehnologia In fiecare toamnă şl primăvară, întreprinderea de gospodărie orăşe­
de sintetizare a unor substanţe tensioactive ne­ Oricui i se poate întîmpla nească să planifice taxiuri la fiecare
ionice, folosite la tratarea sondelor în vederea Consumatorii găseso în unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor sortiment® bo­ strada Horea din Ilia devine un lac de tren şi să instaleze în staţia de ta­
refacerii straturilor productive. Substanţele res­ In seara zilei de 2 Ianuarie a.c. apă-pe marginea căruia cu greu te xiuri din centrul oraşului un post de
pective servesc, de asemenea, la extracţia ţiţe­ gate şl variate, pe gusturile lor. am înşurubat becul în dulie, ca să poţi strecura. Locuitorii drâzii au în- telefon. ALEXANDRU IOJA
încercat în mai multe rindurl să
In loto : Aspect de la unitatea O.O.V.L.F. nr. 3 din oraşul Petroşani. Foto: I. TEREK
iului. am lumină si în curie. Cînd am scape de apă şi noroi, dar n-au reu­ corespondent
răsucit comutatorul s-a produs un
scurtcircuit din care cauză au ars
& CONSTANŢA. — Printre cele mai noi ma­ toate siguranţele.
teriale intrate în patrimoniul Muzeului regional SPORT • SPORT • SPORT A doua zl am anunţai serviciul de
de arheologie Dobrogea se află mai multe statu­ electricitate din Orăştie pentru a în­
ete din lut ars de tip „Tanagra", descoperite atît lătura defecţiunea. Aici, am fost pri­
la Mangalia, cit şi într-un mormînt epocă elenis­ mit cu răceala, spunîndu-ml-se că
tică din Constanţa. La origine, aceste statuete sc „el nu se pot deplasa pentru un lu­
lucrau în Beoţia (Grecia) dintr-un lut cu calităţi cru de nimic".
excepţionale. Apoi ele au început a fi produse Sparfachiada de iarnă a tineretului Oricui’ l se poate întîmpla ca la
pe scară largă in oraşele greceşti aflate pe lito­ comutarea întrerupătorului, becul,
ralul de vest al Mării Negre, încă din secolul dlntr-o pricină sou alto, să nu se a­
4 î.e.n. prindă, sau să soră siguranţele, dar
Cît mai multe concursuri în prima etapa ca să nu fîl servit de o unitate spe­

0 BRAŞOV. — In vecinătatea hotelului cializată este destul de supărător.
CRIŞAN CORNELIU
„Sport" din Poiana Braşov se lucrează la funda­ muncilor la P. C. Orăştie
ţiile unei noi construcţii destinate turiştilor. Este Pe un panou din centrul la întreceri să fie atras un Irul oraşului care era frec­
vorba de un hotel care va avea o capacitate de oraşului Orăştie, Ia loc vi­ număr mare de tineri. Cu ventat de foarte mulţi ce­
170 locuri şi va fi legat prinlr-o galerie de actua­ zibil, a fost pus un afiş prin alte cuvinte, toate asociaţi­ tăţeni. Clubul însă a fost Dacă nu-s meciuri
lul „Sport". El va dispune de un restaurant şi un care tinerii erau invitaţi să ile din raionul Orăştie au desfiinţat iar in locul lui
bar la demisol. Proiectele şi documentaţia, întoc­ participe la o serie de con­ obligaţia să antreneze oame­ funcţionează o unitate de Ce bine era cînd se juca fotbal —
mite de arhitecţi de la D S.A.P.C. Braşov, prevăd cursuri organizate în cadrul nii muncii la petrecerea croitorie. Conducerea fabri­ in vară, în primăvară, In toamnă —
folosirea unor materiale locale, prin care să sc spartachladei de iarnă. De­ timpului liber in mod plă­ cii „Vidra" a desfiinţat po- ne scrie un corespondent al ziarului
realizeze o ambianţa plăcută cu decorul natural sigur că amatorii de sport cut şi util Spunem aceasta picârla şi terenul de volei nostru din Cugir. Moi mergeam şl noi
al frumoasei noastre staţiuni. Clădirea va avea l-au citit cu atenţie şl plă­ deoarece pină in prezent fără a lua măsuri de ame­ la club, la televizor. Pe lingă fotbal
ziduri din piatră şi cărămidă şi va fi acoperită cere, iar duminică diminea­ multe asociaţii din raion aş­ najare a altora. mai vedeam însă şi altceva i un film,
cu şiţâ Camerele, majoritatea cu două şi trei pa­ ţa mulţi s-au prezentat pen­ teaptă să fie împinse de la Din discuţiile purtate cu o piesă de teatru. Acum nu mai ve­
turi, precum şi barul vor fi dotate cu mobilier tru a-şi măsura forţele Ja spate pentru a organiza ce­ tovarăşii de la Consiliul ra­
t| va. O serie de asociaţii cu dem nici fotbal, nici filme, nici tea­
din lemn trafornt. şah, tenis de masă, popice, ional U.C.F.S. Orăştie a re­ tre, nimic.
ţ săniuţe şi la alte discipli­ posibilităţi cum sînt Con­ ieşit că cea mai mare greu­
ne sportive. structorul, Foresta, Mureşul tate în reuşita unor con­ . .Ce mult e pină Ia primăvara !
La acest concurs au parti­ Şibot, Mureşul Blandiana şi
© GALAŢI. — Institutul de cercetări şl proiec­ cipat 118 tineri din asocia­ altele nu se pot lăuda cu cursuri prevăzute in regula­
tări pentru construcţii navale din Galaţi proiec­ ţiile sportive Dacia, Vidra, nimic. mentul spartachladei de Păcat de intenţie
tează un nou tip de cargou pentru mărfuri ge­ Voinţa, Cooperatorul, Uni­ Alte asociaţii nu asigură iarnă, constă in faptul că
nerale. cu o capacitate de 6 000-7.500 tone. Car­ rea, U R.C.C. şi altele. Bine condiţiile necesare organi­ mobilizarea tinerilor se La şcoala din Ludoş, raionul Sebeş,
goul va avea întreaga suprastructură etajată la organizate, întrecerile s-au zării unor concursuri atrac­ face destul de anevoios. U­ există un televizor, cumpărat de pă­
pupă ceea ce creează mai mult spaţiu pentru bucurai de un frumos suc­ tive. Asociaţia Dacia, de na din cauze, am arâtat-o rinţii copiilor pentru bucuria şl in­
mărfuri Concepţia de proiectare va asigura la ces. pildă, n organizat cu cîtva mai sus, şi anume slaba struirea acestora. La ce bun însă că
maximum de încărcătură, o manevrabilitate les­ Duminică dimineaţa, la timp în urmă un concurs preocupare pentru asigura­ acesta nu este folosit întotdeauna
nicioasă şi o bună stabilitate de navigaţie. Nava rea unor condiţii optime de spre bucuria copiilor. In ziua de 21
Orăştie s-a depus un strat de săli în sala de la stadio­ concurs. Apoi, celelalte or­
va fi dotată cu instalaţii de încărcare şi descăr­ gros de zăpadă, .lată de ce nul din localitate. Au venit ganizaţii de masă şi în spe­ decembrie, de pildă, conducerea şco­
care cu acţionare hidraulică şi aparatură dc co­ au fost prezenţi; pe Dealul atunci mulţi tineri. Spre cial cele ale U.T.C.-mu se lii a chemat atît pe şcolarii din lo-
Mic din apropierea oraşului .surprinderea lor în sală e­ preocupă în suficientă mă-, .calitate^ cît şi pe cei din solul Gu-
manda de cel mai nou tip mulţi tineri participanţi Ia ra un frig de nesuportat. In su pentru a viziona piesa „O scrisoa­
Pe baza modelelor create au fost efectuate în I concursurile de săniuţe şi cele din urmă concursul nu sură de antrenarea tinerilor re pierdută" de I. L. Caragiale. In­
la întreceri.
institut probele de bazin şi s-au stabilit parame­ schi. a fost dus pînâ la capăt, Pînâ acum, în raionul O- tenţia a fost bună, nimic de spus, dar
trii optimi de construcţie şi navigaţie. Acesta este un singur e­ participanţii nemaiputînd râştie s-au organizat clteva păcat că a rămas numai intenţia,
xemplu din Orăştie privind rezista (după vizita făcută concursuri atractive. Acest fiindcă elevii au aşteptat în pragul
felul cum consiliul raional la Orăştie am aflat că in lucru demonstrează că sînt scolii două ore, dar n-a venit nimeni
U.C.F.S. şi conducerile unor sala amintită s-a instalat' forţe şi posibilităţi. Cu mai să le deschidă.
asociaţii se preocupă de re­ sobă ! ?). multă preocupare se va re­
Fiindcă a venit vorba de
C ăp rio rii uşita concursurilor prevăzu­ baza materială necesară uşi ca în prima etapă a De doi ani încoace
te în regulamentul sparta-
spartachiadei de iarnă să
chiadei de iarnă a tinere­
De doi ani încoace avem sl n-avem
lului. Asemenea concursuri desfăşurării unei bogate ac­ fie atraşi la întreceri ma­ cinematograf. Odată nu-i benzină, al­
joritatea tinerilor din raion
tivităţi sportive, trebuie a-
au mai fost organizate pînâ care să-şi petreacă timpul
Trecînd acum cîţiva Vara, căpriorii trăiesc acum. râtat că la Orăştie nu se liber in mod plăcut. tă dată s-a stricat motorul ori s-a îm­
bolnăvit operatorul. O mie şi una de
ani peste Dunărea în­ în lucerniere, iar în tim­ Spai tachiada de iarnă a prezintă deloc strălucită.
gheţată şi slabilindu-se pul iernii sc retrag la a- fost iniţiată cu scopul ca Aici exista un club în cen- V. ALBU motive — ne scrie din satul Tîrnava
mai înth în pădurile dc dăposlul pădurilor şi o corespondenta a ziarului. Adevă­
baltă din sudul raionu­ perdelelor de proiecţie rul este că în cei doi ani cinemato­
lui Călăraşi, căpriorul din zona cîmpiilor, In Handbal graful din salul nostru a funcţionat
— originar din Bulgaria toate anotimpurile, cu
— ^-a râspindit treptat excepţia perioadelor dc
în zona teraselor şi a împerechere, căpriorii 0 MONCHEN n (Ager- tii români au terminat în­ Germană). După ce a învins
cîmpiilor româneşti In merg în grupuri. Pentru pres). — Reprezentativa vingători cu scorul de 21—9 pe rind (ormoţiile Cracovia
prezent aceste animale a favoriza înmulţirea masculină de handbal a (11-5). (Polonia), cu 9—4 (1—3) şl
sălbatice rare sînt întîl- lor, zoologii recomandă României si -a încheiat pre­ S. C. Empor Rostoclc (II) cu -CURIOZITATE...
nite în pădurîlo Vârăşli, sătenilor ca în zilele ge­ gătirile in vederea campio­ $ BERLIN 9 (Agerpres). 11—4 (7—0), în finala tur­
Chicîu-Duduitu, Şoimu­ roase să aducă in preaj­ natului mondial jucînd la Echipa feminină de hand­ neului, sportivele românce Poto : V. ONOIU
lui, Bogdana, Floroaiea. ma locurilor unde se a- bal Universitatea Timişoara au întrecut cu scorul de 7—6
precum şi în satele Şte­ dâpostesc căpriorii, dife­ Hamburg cu selecţionata a objinut un frumos succes
fan-Vodă, Călăi aşii- rite plante furajere us­ Moers din landul Nord- International, cîştîgînd tur­ (3—2) prima echipă a clu­
Vechi, Cuza-Vodă, Cea- cate, care să Je asigure Rhein Weslfalen. Handbaliş- neul de la Rostock (R. D. bului S.C. Empor Rostock.
cu. hrana.
n n B f i B a & b u H n n EH a BB Bas ora w o e® ra?a e t i ?ei vot i&a ra isaa s a n.^i ros Rea bus n m em rn j mp rasa m ES BS3 EK3 V
r
la popularizarea diferitelor feno­ In ce priveşte geogrofia, lucră­ nelor este transformabililatea ener­ rile de popularizare, observaţiile
G A V R IL TO PICA mene cereşti, expunerea concisă a rile teoretice de popularizare sînt giilor", sau „Ştiinţa ne învaţă că ş! cercetările proprii, sutele de no­
unor cunoştinţe despre planete,
induse în broşurile „Ţara Haţegu­
lumea este o evoluţie fără început
tiţe şl informaţii presărate In pe­
pină la prezentarea marilor astro­ lui" şi „Vulcanlsmul". şi fără sftrşit". sau „Pretutindeni riodice sînt o mărturie elocventă
nomi sau a melodelor noi în a­ In afară de toate acestea, tre­ lumină, pretutindeni mişcare, pre­ a dăruirii sale, pentru ridicarea
ceastă ştiinţă. buie amintită întreaga activitate de viaţă". culturală a poporului, pentru pro­
tutindeni viată, căci mişcarea e
Preocupările de astronomie ale
cercetător şi popularizator a! ştiinţei lui Gavril Todica l-au impus a- propagandă în favoarea ştiinţei. retic, uneori Gavril Todica desci­ gres.
Susţinerea necesităţii culturii ştiin­
Deşi cu caracter general şl teo­
O trăsătură distinctivă a activi­
lenliei, nu numai in ţară, dar şi in
ţifice este concretizată în nume­
străinălale. Încă în anul 1905, a­ roase materiale ca, „Rolul social frează şi redă aspecte din care ne tăţii sale de publicist şi populari­
zator al ştiinţei o constituie îmbi­
cesta devine membru al Societăţii al ştiinţei", „Cum sc realizează face să înţelegem principiul lup­ narea armonioasă a problemelor
filologia. îşi continuă studiile in cii. Revista „Transilvania", nr. 6, de Astronomie din Franţa şi apoi progresul", „Transformarea ener­ tei care există în mod obiec­
Germania, la Altenburg, unde. la din anul 1913. de exemplu, îl pre­ al Socîelăţii de Astronomie din giilor", „Mici însemnări din marele tiv in natură. Ideea aceasta este ştiinţei cu cele de ordin cultural-
cursul de chimie industrială, se re­ zintă pe Todica ca unul din acti­ Belgia. domeniu al ştiinţelor" ş.a. Amin­ mai ales dezbătută In legătură cu literer Pentru a uşura înţelegerea
marcă drept unul dintre cel mai viştii de frunte ai ASTREI pe lă- învăţătura lui Darvvin, făcînd deo­ temei făcea apel la literatură, d«
buni sludenti. Aceasta, de altlel, rîmul popularizării ştiinţei : „Stă­ Gavril Todica era, însă, familia­ tim şi activitatea Iui Todica, de sebirea între acesta şi Malthus. tind fragmente din operele Iui E-
determina şl propunerea so in­ ruie de ant cu însufleţire şi un zel rizai în aceeaşi măsură cu unele conferenţiar al ASTREI, în cali­ Gavril Todica s-a încercat şi în minescu, Coşbuc, Iosif, Vlahuţâ,
tr-un post important îf, cadrul u­ de admirat pentru îndrumarea pu­ probleme ale chimiei, fizicii, ma­ tate de membru corespondent al ramurile ştiinţelor social-istoricc, sau din scriitori străini — OvidiUi
nei societăţi de produse chimice blicului nostru la cetirea scrierilor „Secliunii ştiinţifice". Una din economie politică, filologie, folclor. Lucreţiu, Juvcnal, Shakespearc.
din Bombay. Bun patriot, Gavril de popularizare a ştiinţelor", îar o tematicii. Temeinice şi sistematice „prelegerile poporale", ţinute de In lucrările cu conţinut economic Remarcăm şt faptul că limba
Todica a refuzat această ofertă, notă din „Cosînzeana", nr. 10, din experienţe efectuează asupra unor acesta la Geoagiu, în cursuf anu­ şi social se intilnesc destule cle­ scrierilor sale face înţelese poporu­
hotărindu-sc pentru munca de răs- 30 mai 1925 îl califică drept „emi­ elemente sau compuşi chimici, cum lui 1910, sc intitulează „Cuptoa­ mente utopice, idealiste. Deşi în lui cunoştinţele transmise, că To­
pindire a ştiinţei şi culturii In nentul nostru enciclopedist". sînt : azotul, apa oxigenată, acidul rele de uscat pname". Este intere- diversele sale materiale surprinde dica era în permanenţă preocupat
propria toră. In vederea desfăşurării unei ac­ sulfuric ş.a. sontă orientarea în ce priveşte multe şi dureroase situaţii şi ano­ dc exprimarea artistică, literară, a
De o modestie rară. dar hotă­ tivităţi temeinice dc răsplndire a alegerea temei, avînd în vedere malii, propunerile şi sugestiile da­ conţinutului. Unele pagini, scrise
rî! să sc dedice ştiinţei, răspândi­ cunoştinţelor ştiinţifice, o editat re­ te pontru remediere apar de mul­ de el, posedă reale calităţi lite­
rii acesteia în popor, în anul 1905 vista „Convorbiri ştiinţifice", „mo­ te orî naive. Totuşi, există şl rare, cum este şi acest exemplu
se stabileşte In Geoagiu (raionul destă în haină, bogată in cuprins, o serie de aprecieri juste ale si­ în care descrie calamităţile dc pe
Orăştie), fiind numit contabil la variată în idei, instructivă de la tuaţiei economice şl politice din urma unei mari inundaţii pe Valea
banca „Gcogeann", funcţie pe care primul articol pină la ultima ştire", Tradiţii şi personalităţi taedorene vremea respectivă, clemente de Geoagiului: „Puria apel căzută mă­
o îndeplineşte pină )n anul 1924. după cum însuşi o caracterizează. critică la adresa partidelor şi sta­ tura tot cc-i stătea în calc. Cinci­
Dc la această dată 9-a ocupat în Este demn de reţinut şi faptul că tului burghez. zeci şt două de sălaşurl s-au pră- ,
exclusivitote cu ziorlslica şl popu­ cele 15-20 de pagini erau scrise, buşit. Garduri de pe lingă grădini
larizarea ştiinţei. L-o atras cu deo­ cu puţine excepţii, de ocelaşi unic Astronomia şl chimia t-au uşurai dezvoltarea, în zona respectivă, a Un număr impresionant dc ar­ au dispărut. Din multe sămănăturl
sebire aslronomio, pentru care, cu redoctor, corector şl colaborator opropicrea de fizică şi matematică. pomiculturii. ticole semnează Gavril Todica in nu a rămas nimic. Din sălciile şl
sacrificii materiale, şi-a procurat — Gavril Todica. Dovadă articolele „Telegrafia fă­ Fără îndoială, înv cea moi mare favoarea păcii şi împotriva războ­ arinii dc pe lingă vale, nimic. Pe
un mic observator astronomic, a- Primul articol o! celui dinţii nu­ ră sirmă", „Progresele radlo-lole- parte din activitatea de cercetă­ iului. Războiul este considerat marginea din jos de sat era nu­
vind astfel posibilitatea să Iacă măr al revistei — „Ne trebuie grafiei1'. „Din imperiul razelor in­ tor şi propagator al ştiinţei, To­ drept „duşmanul cel mai declarat mai o Dunăre" („Din carnetul unul
observaţii proprii. cultură ştiinţilică" expune cu cla­ vizibile". dica a fost materialist. In artico­ al civilizaţiei şl culturii" („Convor­ naturalist").
In şirul personalităţilor proemi­ Moreo parte a operei Iul Gavril ritate programul activităţii sale .* In domeniul ştiinţelor naturale, lul despre „Viaţa celulei şi viaţa biri ştiinţifice" anul I, nr I, pag. Toate acestea conduc spre con­
nente ale trecutului meleagurilor Todica este slrlnsâ în volume, o „Ca problemă generală de la re­ cercetătorul s-a exprimat cu ace­ organismului" de exemplu, autorul 32) şi îndeamnă la luptă pentru cluzia că Gavril Todica a fost o
hunedorone, un loc important ocu­ alta se găseşte răspîndită în pe­ zolvarea căreia nu ne putem retra­ eaşi competentă, abordind proble­ sesizează legătura generală şi ne­ curmarea lui. In favoarea păcii interesantă personalitate a cultu­
pă Gavril Todico, asiduu cercetă­ riodicele vremii, iar unele lucrări ge, nl se impune răspîndtrea ştiin­ me din cele mai interesante. Nu­ cesară dintre celulele care alcă­ sînt oduse argumente pe înţelesul rii româneşti din Transilvania şi că
tor şl popularizator ol stîintel. au rămas în monuscris. ţelor şi popularizarea... lor". meroase articole din „Convorbiri tuiesc organismul, fiecare celulă oamenilor din popor : „Cu cheltuie­ moştenirea lui trebuie cercetată
S-a născut la 3 februorie 1877, în Dintre volumele publicate men­ Cercetările astronomice şi meteo­ trăind pentru sine, dar, în ace­ lile pentru fronturi s-ar putea şi valorificata. Gavril Todica râ-
comuna Iclodul Mare, lingă Gher­ ţionăm doar clteva titluri: „Stu­ rologice le începe In iulie 1906 dar ştiinţifice** confirmă dragostea şi laşi timp, producind o lucrare fo­ menţine toate universităţile de pe mîne nu numai pentru locuitorii
la. într-o familie de plugorl să- dii ştiinţifice". „Instlluţll economi­ le amplifică inccpînd cu anul 1911, preocupările pentru studiul natu­ lositoare pentru organismul din glob... Scobirea tranşcclor dc pc satului Geoagiu, dintre care unii
rocî. Al 4-leo din cei 13 copii ai ce financiare", „Ţara Haţegului", după omenajarea, în podul pro­ rii — „Viaţa celulei şi viaţa orga­ care face parte. De altfel, acest toate fronturile echivalează cu sco­ şi-l mal amintesc încă (a murit in
familiei Todica. după terminareo „Din carnetul unul naturalist", priei case dc locuit, a micului său nismului", „Urgiile Naturii", şi articol a fost socotit, încă în anul birea unei albii noi pentru întreg 23 aprilie 1946), ci pentru toti cei
claselor primare, Gavril urmează „Poşta, telegraful, (elcîonur, „Ha­ observator astronomic. Aceste ob­ 1913, de către M. Lin, Sntr-o re­ cursul Dunării". („Convorbiri ştiin- care au luat contact cu opera sa,
liceul în oraşele Gherla, Năsăud, des", unele tipărite in Orăştie, al­ servaţii, ca şt explicarea fenome­ multe altele. cenzie pe marginea volumului „Ha­ lifice** anul II. nr. 1, pag. 8-9). La o pildă de muncă stăruitoorc. un
Dej, nîslrito, Broşov şl Alba lu- tele în diferite centre culturale nelor cereşti neobişnuite, ou con­ Instructiv şi interesont este şi des", drept „material de serioase un moment dat lansează chiar i- exemplu de cărturar care şl-a de­
lio, unde şl-a luat şl bacalaurea­ ale Transilvaniei. Chiar şl numai stituit subiectele a numeroose ar­ jurnalul pe care-l ţine Todica din meditaţii materialiste", deea transformării cazărmilor in dicat întreaga viaţă pentru dezvol­
tul. Se înscrie apoi la facultatea din această Înşiruire de titluri ne ticole publicate în diverse revis­ 1906 pină în 1926, tipărit în „Pu­ fn privinţa modului în care în­ şcoli („Paradoxe", 1913). tarea ştiinţei şi culturii româneşti,
de chimie din Bucureşti, ceea ce încredinţăm că, în ce-l priveşte pe te. şi mal ales în cea proprie, sub blicaţiile Muzeului judeţului Hu­ ţelege Todica mişcarea, se pot da
nu-î împiedică să-şi completeze cu­ Gavril Todica, avem de-a face cu titlul comun „Zări din Univers1*. Este evident că acest om, de o pentru luminarea poporului.
noştinţele prin audierea sl a al­ un cărturar integru, aşezot în rîn- In cadrul oceslor preocupări, te­ nedoara" (nr. 1-2, 1926] sub titlul multe exemple : „Credinţa Indis­ modestie rară, a lucrat foarte CONSTANTIN CLEMENTE
tor cursuri, cum ar fi filozofia si dul cărturarilor şi scriitorilor epo­ matica este destul de variată : de „Din carnetul unui naturalist". pensabilă în producerea fenome­ mult şi In diferite domenii. Broşu­ ION ILÎESCU

i