Page 23 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 23

PAGINA  A  3-A
              ©RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3740




           D IN   A C T IV IT A T E A                                         Rezerve  de  sporire  a  eficienţei



           C O M IT E T E L O R   D E   F E M E I                                           economice  la  !.  M.  Barza


                                                                                     (Urmare  din  pag.  I)     pra  reducerii  cheltuielilor dc  produc­  rc,  Ia  susţinerea  lucrărilor  miniere
               In  sfera  preocupărilor  coti­                                                                  ţie.  Costul  extracţiei  de  minereu  şi   \ă  se  folosească  pe  scară  mai  largă
             diene  ale  comitetelor  şi  comi­  Lectorate                                                      al  lucrărilor  de  pregătire  este  încă   torcrctarca  şi  lemnul  impregnat  cu
             siilor  dc  femei  din  Întreprin­                                 Tehnicienii  şi  inginerii,  specialiştii   ridicat  Măsurile  luate  pentru  creşte­  durată  mare  de  întrebuinţare.  In  u-
             deri.  instituţii,  din  cartierele  o­  La  Deva,  tn  sala  Sfatului  popu­  din  întreprindere, au analizat pe  larg   rea  productivităţii  muncii  vor  duce.   /.ina  de  preparare  este  necesar  sâ  se
             raşelor  şl  de  la  sate,  sînt  cu­                            posibilităţile  dc  care  dispun  în  ve­  implicit,  şi  la  reducerea  cheltuielilor   studieze  modalităţile  de  reducere  a
             prinse  o  scrie  dc  activităţi  cui-   lar  orăşenesc  s-a  tinut  un  lecto­  derea  traducerii  în  viaţă  a  cifrelor   de  producţie.  Aceasta  însă  nu  în­  consumului  de oţel  şi  reactivi  în  pro­
                                                                              stabilite,  pentru  creşterea  continuă
                                             rat  al  femeilor  din  cvartalul  23
             tural-educativc.  Ele  sint  orga­                               a  eficienţei  economice  a  întreprin­  seamnă  totul.  Ponderea  mare  a  chel­  cesul  tehnologic.  Reducerea  cheltuie­
                                             August.  Aici,  tovarăşa  dr.  Pa-
             nizate  In  colaborare  cu  comite­  raschiva  Jurca  a  vorbit  celor  75   derii  Dc  mal  mulţi  ani  întreprinde­  tuielilor  de  producţie  în  întreprin­  lilor  de  producţie  va  trebui  sâ  se
             tele  de  cultură  şi  artă  de  pe   de  femei  prezente despre   rolul  rea  a  fost  dotată  cu  numeroase  ma­  dere  o  constituie  fondul  de  salarii   facă  şi  pe  seama  scăderii  amortis­
             lingă  sfaturile  populare  orăşe­  mamei   in educarea tinerelor  fele.  şini  şi  utilaje  —  au  arătat  tovarăşii   Dar  forţa  de  muncă  nu  este  raţional   mentelor  care  se  plătesc  pentru  uti­
             neşti  şi  raionale,  cu  comitete­  In  numeroasele  exemple  cu  care  a   lîmil  David,  Marin  Mlhalachc,  Voicu   folosită.  In  sectoarele  de  deservire   lajele  ce  nu  se  află  în  funcţiune  prin
             le  locale  ale  Uniunii  Generale                               Colinda,  Bela  Enedey,  Gavriiu  Bog­  este  menţinut  un  număr  prea  mare   punerea  celor  care  nu  sînt  necesare
                                             fost  susţinută  expunerea  şi  în
             a  Sindicatelor  şi  ale  U.T.C.  In   caracterul  el  documentar,  partici­  dan  şi  alţii  —  dar  dacă  se  analizea­  de  muncitori.  Mecanizorca  operaţii­  producţiei  la  dispoziţia  forului  tute­
             sălile  caselor  de  cultură,  ale   pantele  au  găsii  răspunsuri  com­  ză  rezultatele  obţinute  acestea  nu   lor  ar  permite,  în  condiţiile  concen­  lar,  cît  şi  pe  calea  eliminării  din  ac­
             cluburilor  şi  ale  căminelor  cul­  petente  la  multe  întrebări  sînt  in  pas  cu  înzestrarea  tehnică.   trării  producţiei,  ca  o  mare  parte   tivitatea  întreprinderii  a  cheltuieli­
             turale,  un  număr  tot  mai  marc                               S-au  făcut  multe  studii,  încercări  de   dintre  aceştia  să  fie  trecuţi  în  munci   lor  neeconomicoase  —  plăţi  de  loca­
             dc  femei  participă  cu  viu  inte­  In  regiunea   noastră  funcţio­  aplicare  a  unor  metode  de  exploata­  productive.  Astfel,  producţia  şl  pro­  ţii,  dobînzl  şi  penalizări  care  încar­
                                                                                                                                                   că  preţul  de  cost.
                                                                                                                ductivitatea  muncii  ar  creşte  sim­
             res  la  simpozioane,  lectorate,   nează   69 de  lectorate  frecventa­  re de  mare productivitate.  Ele au dai   ţitor,  fără  să  se  facă  cheltuieli  in
             fntilniri  cu  brigăzile  ştiinţifice   te  de  un  număr  de  peste  5.200   rezultate  dar  n-au  fost  extinse  şl  Jn   plus.      Aplicind  planul  de  măsuri  întoc­
             de  unde  desprind  învăţăminte   de  femei  din  întreprinderi,  instl-   alic  sectoare  unde  condiţiile  de  zâ-   în  discuţii  s-a  relevat faptul  că  în­  mit,  colectivul  de  muncă  al  între­
                                                                                                                                                   prinderii  miniere  Barza  va  face  noi
             preţioase  de  cultură  generală,   lu|ii  şi  de  femei  casnice.  cămînt  permilcau  acest  lucru.  De  a­  treprinderea  minieră  Barza  consumă   paşi  pe  calea  creşterii  eficienţei  eco­  Munca  strungarului   Calrlnoîu  Stavarachc  este  apreciată  de  mecani­
             de  creştere  şi  educare  a  co­                                ceea  se  impune  ca  în  acest  an  să  se   mari  cantităţi  de  materiale  explozi­  nomice.  Participanţii  la  discuţii  au   cii  de  locomotive  de  la  Depoul  C.F.R.  Slmerla.  El  se  străduieşte  sa  exe­
                                                                              insisle  în  mod  deosebit  asupra  îm­
             piilor,  dc  consolidare  a  fami­  Brigăzi  ştiinţifice         bunătăţirii  organizării  muncii.  In  a­  ve,  de  susţinere,  pentru  preparare   arătat  că  acest  lucru  este  pe  deplin   cute  piese  de  bună  calitate  care  sA  corespundă  solleltărtlor  locomollvel°r
             liei.                                                                                                                                                                                                             Foto:  N.  MOLDOVEANU
                                                                              cest  scop  s-a  scos  în  evidenţă  nece­  şi  altele,  depâşlndu-se  deseori  consu­  posibil,  că  dispun  de  reale  rezerve   aflate  tn  parcurs.
                                                                              sitatea  concentrării  producţiei,  fapt   murile  specifice  De  aceea  este  ne­  pentru  realizarea  integrală  a  sarci­
                                               La  fiecare  sfirsit  de  săplămînă,   care  ar  duce  la  utilizarea  mai  raţio­  cesar  sâ  se  la  măsuri  de  aplicare  a   nilor  de  plan  pe  anul  1067,  la  toţi
            Simpozion                        salcie   $i comunele   regiunii sînt  nală  a  forţei  dc  muncă,  maşinilor  şi   celor  mai  optime  scheme  de  puşca-  indicatorii.
                                             străbătute  de  numeroase  brigăzi   utilajelor,  la  creşterea  productivită­                                                                Panouri  din  beton  cu  zgură
                                             ştiinţilico  formate  din  medici,  ju­  ţii.  Extinderea  sistemului  de  cointe­
            Pe  tema  „Creşterea  natalităţi şi   rişti,  profesori,  specialişti  în  agri­  resare  materială  aplicat  în  1966  la
          consolidarea  familiei"  a  fost  or­  cultură  Dineul  Mic  este  locul   unele  sectoare  —  au  arătat  vorbito­                                                                                           nul  asemănător,  construit  din  cără­
          ganizat  de  curînd  un  simpozion   unde  o  poposit  duminică  brigada   rii  ar  duce  la  îmbunătăţirea  calită­  D I N   P O Ş T A                                      Panourile  din  beton  cu  zgură,  ar­  midă  şl  mai  uşor  decit  acesta  cu
           In  sala  clubului  „Sidcrurgistut"   ştiinţifică  ce  se  deplasează  în  co­  ţii  minereului,  la  economisirea  forţei                                                 mate  metalic  folosite  ca  pereţi  des­  aproximativ  60  la  sută.  El  poale  II
          din  Hunedoara.  Cu  acest  prilej,   munele  şi  satele  raionului  Orăş-   de  muncă.                                                                                     părţitori  sînt  noi  materiale  de  con­  utilizat  foarte  bine  in  construcţia
          au  vorbit  celor  aproape  700  de   tie.  In  sala  căminului  cultural,   In  adunare  s-au  făcut  dese  refe­                                                          strucţii  realizate  de  un  colectiv  de   blocurilor  de  locuinţe,  de  la  parter
          participante,  doctorul  Mihal  Cră-   membrii  săi  au  explicat  pe  larg   riri   la   cuvîntarea   tovarăşului     D E           I E R I                                specialişti  din  cadrul  Trustului  re­  plnă  la  ultimul  nivel.  Incepînd  din
          ciunescu,  procurorul   loan  Rete-   noile  legi  cu  privire  la  creşterea   Nicolae  Ceauşescu,  rostită  la  plena­                                                    gional  de  construcţii  Cluj.  Tehnolo­  acest  an,  unitatea  amintită  va  pro­
          gan  sl  profesorul  Constantin  Ior­  natalităţii  şi  întreruperea  cursului   ra  C.C  al  P.C.R.  din  21-23  decem­                                                    gia  lor  de  fabricaţie  este  simplă,  Iar   duce  In  serie  panourile  din  beton
          govan.  Citeva  mame  din  sală  au   sarcinii  şl  au  răspuns  la  nume­  brie,  vorbitorii  arătînd  că  şi  la  Bar­                                                    produsul  realizat  nu  are  nevoie  de   cu  zgură.
          vorbit  despre  dragostea  lor  fată   roase  întrebări  La  această  întîl-   za  exislâ  condiţii  pentru  ridicarea   Sărbătoarea         Fabricii  chimice din Orâştie,   tratament  termic.  Un  perete  despăr­
          de  copil  şl  au  relatat  din  expe­  nire  au  participat  şl  150  dc  femei.   continuă  a  eficienţei  economice  a  în­               fabrica  „Vidra", I R.I.L ,  în­  ţitor  din  beton  cu  zgură  este  cu               (Agerpres)
                                                                                                                                                       treprinderea  de  plante  me­
                                                                              treprinderii.  Pentru  aceasta  însă  este
                                                                                                                                                                                      circa  50  lo  sută  mal  ieftin  decit  u-
          rienţa  ce  au  dobîndlt-o  în  creş­  Duminică,  brigada  ştiinţifică  se  va                                                               dicinale,  cooperativa  meş­
          terea  şl  educarea  copiilor.  Sim­                                necesar  ca  pe  lingă  îmbunătăţirea         majoratului                teşugărească  „Viaţă  nouă"
          pozionul  s-a  Încheiat  cu  un  film   deplasa  înlr-o  allă  comună  a  ra­  activităţii  productive  propriu-zise,                        etc.
           artistic  educativ.               ionului.  la  Romos.             să  se  acţioneze  în  mod  deosebit  asu­  Peste  350  de  tineri  con­  Se  remarcă  îndeosebi  bo­                   Televizorul
                                                                                                                      structori  de  la  I.C.S.  Hu­
                                                                                                                      nedoara  şi-au  dat  întîlnire   găţia   de   sortimente  din                                      modernului  „Dacie",  fabricat   anul
                                                                                                                      la  clubul  „Constructorul"      masă  plastică  produsă  de      A  teşit  de  pe  banda  de  montaj  un
                                                                                                                      din  localitate.  Cu  acest  pri­  fabrica  chimică,  gama  va­  nou  tip  de  televizor,  denumit  „Intim",   trecut;  are  geam  de  protecţie  ca
                                                                                                                      lej,  tinerilor  li  s-a  vorbit   riată  de  blănuri  şi  confec­  pregătit  încă  din  anul  precedent  de   „Grlgorescu"  şi  este  destinat  încăpe­
                                                                                                                      despre  drepturile  şi  îndato­  ţii  din  piei  naturale  şi  imi­  specialiştii  uzinelor  „Electronica"  din   rilor  mal  mici,  avind  un  ecran  de  47
                                                                                                                      ririle  ce  le  au  ca  cetăţeni   taţie  produse  de  iscusiţii   Capitală.  După  cum  ne  informează   cm  în  diagonală.  El  se  caracterizea­
                                                                                                                      majori  ai  patriei  noastre.    blănari  de  la  fabrica  „Vi­  Inginerul  şef  al  întreprinderii.  Eugen   ză  prin  stabilitate  în  funcţionare  şl
                                                                                                                        Comitetul  U.T.C.  pe  în­     dra".  Expoziţia  mal  cuprin­  Statnic,  primele  bucăţi,  din  cele  9.000,   performante  înalte,  difuzoare  de  ca­
                                                                                                                      treprindere  s-a  îngrijit  sâ   de  şi  alte  exponate  realiza­  clte  se  vor  produce  luna  aceasta,  vor   litate  superioară,  întreţinere  şi  depa­
                                                                                                                      facă  din  această  zi  o  ade­  te  de  colectivele  celorlalte   fl  livrate  unităţilor  comerciale  tn  ur­  nare  uşoare.
                                                                                                                      vărată  sărbătoare  de  neui­    întreprinderi  din   Orăştie.  mătoarele  zile.
                                                                                                                                                                 IOAN  ELENA
                                                                                                                      tat.  Mulţi  din  tineri  care  au         corespondentă          Noul  televizor  este  o  variantă  a                 (Agerpres)
                                                                                                                      trecut  pragul  maturităţii  au
                                                                                                                      participat  Ja  concursul  „Ci­
                                                                                                                      ne  ştie,  ciştigâ0   organizat
                                                                                                                      pe  două  teme:  „Cunoaşteţi          Transversala
                                                                                                                      îndatoririle  tinerilor  ma­                                                    10                 tul  medicului i  Echilibrul  psihic
                                                                                                                      jori?"  şl  „Poeţii  patriei  cin-       nord-est                                                  al  femeii  gravide,-  16,30  Refrene
                                                                                                                      15  tinereţea".  Participanţii                                                                     îndrăgite;  17,40  Limba  noastră.
                                                                                                                      la  concurs  au  dat  răspun­      La  Exploatarea  minieră           IANUARIE  1967               Vorbeşte  acad.  prof.  Al.  Graur i
                                                                                                                      suri  bune,  dovedind  sâ  sint   Barza  s-a  terminat  recent                                     18,35   „Să-mi  cînti  cobzar"  —
                                                                                                                      pregătiţi  pentru  viaţă.        un  important  obiectiv  mi­                                      vechi  melodii  populare;  19,05  Ac-
                                                                                                                         ARON  r.  PADUREANU           nier.  începută cu  multă  vre­                                   iualitotea  muzicală;  20,30  Gau-
                                                                                                                                 corespondent          me  în  urmă,  transversala                                       deamus    (emisiune  pentru  stu­
                                                                                                                                                       nord-est  a  ajuns  în  stadiu
                                                                                                                                                       final.  Lucrările  s-au  desfă­                                   denţi);  21,35  O  Istorie  a  muzicii
                                                                                                                              Expoziţie                şurat pe  o  lungime  de  peste                                   în  capodopere:   „Baladele"   de
                                                                                                                                                       430  metri  şi  au  fost  execu­    PROGRAMUL  f :  5.06  Program   Chopin.  Prezintă  George  Bălan;
                                                                                                                            industrială                tate  de  brigada  condusă  de    muzical  de  dimineaţa;  6,15  Actua­  22,30  Moment  poetic.  „Saşa  Pană";
                                                                                                                                                       comunistul  Nicolae  Chiţac.      litatea  agrară;  6,45  Emisiune  pen­  22,45  Melodii  pe  placul  tuturor.
                                                                                                                        Din  iliiţiativa  Comitetului   In  prezent,  legătura  între    tru  pionieri;  8,00  Sumorul  pre­
                                                                                                                      raional  Orâştie  al  P C.R.,  Ia   puţul  Elena  şi  puţul  auxi­  sei ,'  8,25  Moment  poetic  interpre­                      H
                                                                                                                      casa  raională  de cultură  din   liar  se  realizează  prin  in­  tat  de  Ioana  Bulcă i  9,35  Cîntă  la
                                                                                                                      localitate  a  fost   organi­    termediul  acestei  transver­     vioară  Panică  Stănescu  —  Româ­           viziune
                                                                                                                      zată  o  expoziţie  care  o­     sale.                             neşti ;  10,15  Formaţia  dirijată  de
                                                                                                                      glindeşte  realizările  obţinu­    GHEORGHE  SALAGEA               Enrico  Fanciotti  ;  11,20  Pe  sce­
                                                                                                                      te  anul  trecut  de  colectivul          corespondent             nele  cluburilor.  Radioreportaj  de   10,00  Pentru  copil:  „Povestiri
                                                                                                                                                                                         la  Fabrica  do  maşinl-unelte  Bucu­  pe  degete"  de  Victor  Sivetidis;
                                                                                                                                                                                         reşti»  11.45  Din  înregistrările  ta-   Pentru  pionieri  şl  şcolari:  „1001
                                                                                                                                                                                         rogotistului  Ion  Murgu;   12,10  de  întrebări";  18,50  Publicitate;
                                                                                                                                                                                         Opere  prezentate  de  orchestra  de   19,00  Telejurnalul  de  seară >  19,20
                                                                                                                         Din  fişa  de  întrecere  a  rihtuiloarei  Maria  Roşia,  de  la  Fabrica   studio  a  Radiotelevizlunii:  „Ovi-   Buletinul  meteorologic;  19,23Sea­
                                                                                                                     „Ardeleana"  din  Alba  lulia,  atrag  atenţia  cîteva  amănunte:  depă­  diu"  de  Constantin  C.  Nottara ;   ră  de  poezie  populară  româneas­
                                                                                                                     şirea  repetată  şi  substanţială  a  planului  lunar  de  producţie,  a  pre­  13,19  Scrisori  pe  portativ;  15,30   că;  19,45  Pagini  din  istoria  fil­
                                                                                                                     vederilor  de  calitate  şi  evidenţierea  conseculivâ,  lună  de  lună.  Iată   Caleidoscop  muzical;  16,15  „Flori   mului  tn  România  (III);  20,10  O
                                                                                                                     aşadar  considerente  care  ne  îndreptăţesc  sâ  subliniem  hărnicia  şi   şi  melodii"  —   muzică  uşoară ;  invitaţie  pentru  cel  care  n-au
                                                                                                                                                                                         16.40  Luminile  rampei.   înregis­  vizitai...  Virful  cu  Dor»  20,30  Is­
                                                                                                                 l   priceperea  acestei  muncitoare.                                    muzical  din  Galaţi;  17,10  Cadran   toria  teatrului  universal.  Prezin­
                                                                                                                                                                                         trări  din  spectacolele  Teatrului
                                                                                                                                                                                                                         tă  conf.  univ.  dr.  Ovidiu  Drîmba.
                                                                                                                                                                                         cultural;  18,03  In  Jurul  globului;  Exemplificări  din  Gabriele  D’An-
                                                                                                                                                                                         18.40  Dialog  cu  ascultătorii;  20,00   nunzîo :  „Gioconda".  Oscor  Wil-
                                                                                                                                                                                         Radiogazeta  de  seară;  21,05  Edi­  d e:  „Evantaiul  d-nei  Winderme-
                                                                                                                                                    creşterea  numărului  şl  a  productivi­
                 (Urmare  din  pag.  1)                                                                                                             tăţii  animalelor.  Se  Impune  necesita­  ţie  radiofonică  „Ion  Luca  Cara-   re" ;  23,00  Telejurnalul  de  noap­
                                                                                                                                                                                                                         te ;  23,10  închiderea  emisiunii.
                                                                                                                                                                                         gtale".  Caragiale  scriitor  naţional
          unităţile  amintite  nerealizarea  efec­  POSIBILITĂŢI  INSUFICIENT  VALO­                                                                tea  ridicării  calitative  a  întregii  ac­  şi  universal;  22,20   Arii  celebre
                                                                                                                                                    tivităţi  economice  a
                                                                                                                                                                        cooperativelor
          tivelor  planificate  a  determinat  di­                                                                                                  agricole,  astfel  îneît  să  se  asigure   din  opere /  22,50  Melodii  cu  dedi­
          minuarea  producţiei  de  lnpte  cu  pes­                                                                                                creşterea  neîncetată  a  producţiei  şl   caţie.                        Timpul  probabil
          0  problemă  esenţială—   RIFICATE  PENTRU  DEZVOLTAREA                                                                                   reducerea  preţului  de  cost  al  aces­  tec  vesel"  —  muzică   uşoară ;
          te  120.000  litri
                                                                                                                                                                                           PROGRAMUL  II:  7,55  „Un  cîn-
                                                                                                                                                    teia.  In  acest  scop  va  trebui  ca  or­
                                                                                                                                                    ganele  de  partid  şi  de  stat  să  nu  se
                                                                                                                                                    mulţumească  cu  cilrele  medii  înre­  9,03  Suita  dobrogeană  de  Anatol   PENTRU  24  ORE
          organizarea  reproducţiei                                                                              zarea  judicioasă  a  muncii  la  ferme­  gistrate  la  nivelul  raionului,  ci  să   Albin;  suita  „Tara  Hălmagiului"   Vreme  umedă  şl  favorabilă  pre­
                                                                                                                                                                                         de  Nicolae  Boboc;  10,05  Antolo­
           Urmărind  factorii  care  au  condus   CREŞTERII ANIMALELOR                                           le  zootehnice,  pentru  aplicarea  pe   urmărească  modul  cum  sînt  valorifi­  gie  de  literatură  universală;  11,07   cipitaţiilor  sub  formă  de  ninsoare.
          la  o  asemenea  situaţie  se  constată                                                                scară  largă  a  metodelor  avansate  de   cate  In  fiecare  unitate  rezervele  de   Melodii  de  George  Grigoriu;  12,10   Vlnt  moderat  din  est,  cu  rotire
          că  specialiştii  şi  conducerile  coope­                                                              creştere  a  animalelor.  La  unele  u­  care  dispune.                 Ştiinţa  în  slujba  păcii;  13,15  Mu­  spre  nord.  Temperatura   aerului
          rativelor  agricole  nu  s-au  preocupat                                                               nităţi  cum  sînt  cele  din  Lăpugiu,   Procentul  do  natalitate  la  bovine
          cu  Insistenţă  de asigurarea  unor con­  nutriţie  ceea  ce  dovedeşte  o  slabă   cest  aspect  în  raionul  llia,  lucrurile   Burjuc,  Bîrsâu,  Bampotoc  .etc.  deşi   va  putea  fl  îmbunătăţii  dacă  se  va   zică  populară  Interpretată  de  Ilea­  va  îl  cuprinsă  ziua  între  minus  0
          diţii  corespunzătoare  de  îngrijire  şi   preocupare  din  partea  conducerilor   nu   stau   prea   bine.   Producţia   multe  din  neajunsuri  erau  cunoscu­  acorda  atenţie  sporită  îngrijirii  şi   na  Sârărolu  şl  Ion  Lipan;  13,30   şi  minus  7 grade,  Iar  noaptea  între
          hrânire  a  tineretului  femei  pentru  a   unităţilor  pentru  asigurarea  unor   de  lapte  de  vacă  şi  oaie  nu  s-a  reali­  te.  ele  nu  au  fost  analizate  temeinic   hrănlrii  raţionale  a  efectivului  matcă,   Concert  de  prînz;  15,10  Cîntece   minus  4  şi  minus  9  grade.  Dimi­
          intra  la  reproducţie  la  virsta  norma­  cantităţi  îndestulătoare  şi  din  sorti­  zat  conform  prevederilor  iar  livrări­  de  către  consiliile  de  conducere,  iar   organizării  pe  baze  ştiinţifice  a  re­
          lă.  Slab  a  fost/organizat  procesul  de   mente  variate  de  nutreţuri.  le  la  carne  nu  s-au  efectuat  la  nive­  dacă  aceste  analize  s-au  făcut  au  a­  producţiei  şl  selecţiei.  In   acelaşi   vechi  şi  astăzi  tinere;  16,15  Sfa­  neaţa  ceată.
          reproducţie  şi  la  categoria  vaci  cu                             lul  sarcinilor  stabilite.  Cu  toate  că   vut  un   caracter  formal.  In   u-   limp  se  cere  ca  şi  îngrijitorii  să  fie
          lapte.  Numai  aşa  se  explică  de  ce  în                          la  producţia  de  lapte  marfă  s-au  de­  nolc   locuri   deşi   s-au   stabilit   cointeresaţi  mai  mult  In  obţinerea
          anul  trecut  procentul  de  natalitate  a  Să  fie  înlăturată      păşit  prevederile  contractuale,  valo­  planuri   de   măsuri   acestea   au   de  rezultate  superioare,  prin  aplica­
          fost  mai  mic  de  G0  la  sută.  In  unele                         rificarea  a  mai  puţin  de  59  la  sută   rămas  doar  simple  însemnări  pe  hir-
          cooperative  agricole  printre  care   risipa  de  furaje!           din  producţia  totală  obţinută  denotă   lie.  Multe  din  lipsurile  arătate  pu­  rea  în  ţoale  unităţile  a  principiului
          cele  din  Burjuc,  Lăpugiu,  Bîr-                                   că  se  menţine  încă  ridicat  consumul   teau  fi  înlăturate  dacă  comisiile   retribuţiei  suplimentare.
          sâu,   Bejan   etc.   natalitatea   la   In  legătură  cu  asigurarea  bazei  fu­  intern,  ceea  ce  lipseşte  unităţile  de   de  revizie  îşi  făceau  pe  deplin  dato­  O  mare  grijă  trebuie  acordată  asi­  ÎNTREPRINDEREA  MINIERA  DEVA
          bovine  se  situează  sub  această  me­  rajere  s-au  semnalat  o  serie  de  nea­  posibilitatea  de  a  încasa  venituri  bă­  ria.  Dar  în  11  cooperative  pinâ  la   gurării  bazei  furajere,  creşterii  pro­
          die.  La  Burjuc,  de  pildă,  de  la  cele   junsuri.  In  primul  rînd  încă  de  la   neşti  sporite.  Ca  urmare  a  neajunsu­  începutul  lunii  decembrie  nu  se efec­  ductivităţii   păşunilor  şi  fînetelor,
          239  vaci  şi  Juninci  s-au  obţinut  doar   întocmirea  planurilor,  unele coopera­  rilor  semnalate  veniturile  obţinute   tuase  nici   o   revizie.   Adunări­  precum  şi  sporirii  producţiei  de  nu­  Strada Piaţa Unirii  nr. 9
          101  viţei.  Asemănător  se  prezintă  lu­  tive s-au  înscris cu  deficit  la  cea  mai   din  zootehnie sînt  mai  mici cu aproa­  le  generale  ale  cooperatorilor  nu   treţuri.  In  aceeaşi  măsură  este  im­
          crurile  şi  în  celelalte  unităţi.  Nici   mare  parte  din  sortimentele  de  nu­  pe  20  la  sulă  faţă  de cele  planificate.   nu  tras  la  răspundere  consiliile  de   portant  ca  furajele  sA  fie  de  bună   angajează  Imediat:
          pentru  acest  an  nu  s-au  luat  măsuri   treţuri,  calculînd  raţii  insuficiente   Diminuarea  acestora   a   influenţat   conducere  pentru  nerespectarea  pre­  calitate,  tar  risipa  să  se  înlăture  cu   —  doi  şefi  de  depozite
          corespunzătoare  în  scopul  înlăturării   chiar  şi  numai  pentru  întreţinerea a­  negativ  asupra  situaţiei  financiare  a   vederilor  planurilor  de  producţie  şi   desăvirşire.
          neajunsurilor  care  s-au  manifestat   nimalelor,  fără  a  mai  lua  în  consi­  cooperativelor  agricole,  fâcînd   ca   financiare.  Ar fi  existat  astfel  posibi­  Creşterea  ponderii  zootehniei  în   Condiţii  de  angajare:
          în organizarea  reproducţiei. Ca  dova­  derare  necesarul  pentru  producţie.   fondul  de  acumulare  şi  valoarea  zi-   litatea  ca  la  nivelul  fiecărei  unităţi   ansamblul  producţiei  şi  a  venituri­  —  studii  —  7  clase  elementare  sau  liceul;
          dă  în  anul  trecut  au  rămas  nemon­  Astfel  de aspecte s-au  întilnit la  Bur­  lei-muncâ  să  nu  se  ridice  la  nivelul   şi  al  raionului  sâ  se  realizeze  inte­  lor  obţinute  de  cooperativele  agri­
          tate  aproape  1000  vaci  şi  viţele.  E­  juc,  Bejan,  Lăpugiu  etc.  Pare  însă   prevederilor.    gral  sarcinile  stabilite  pentru  secto­  cole  este  de   neconceput  fără  o   —  vechime  —  6  ani  in  funcţii  administrative  din  care  4  ani
          xistenţa  unei  asemenea  stări  de  lu­  şi  mai  de  neînţeles  faptul  că  nici                     rul  zootehnic.  Printr-un  control  şi  în­  preocupare  sistematică  pentru  orga­  ca  magaziner.
          cruri  denotă că  acţiunea  de reproduc­  cantităţile  de  nutreţuri  produse  nu   Un  principiu      drumare  mal  eficientă,  o  contribuţie   nizarea,  conducerea  si  planificarea
          ţie  se  desfăşoară  la  voia  înlîmplârii,   sînt  gospodărite  cu  chibzuinţă.   In                  mai  substanţială  la  îmbunătăţirea  ac-   judicioasă  a  activităţii  la  fermele  de   Salarizarea — 1.200  lei  lunar.
          ea  fiind  lăsată  numai  pe  seama  bri­  luna  decembrie,  peste  1000  tone  fi-                    livitâţii  desfăşurate  in  zootehnic  şi-o   animale,  pentru  generalizarea  expe­  Informaţii  suplimentare  se  dau  de  către  serviciul  personal  al
          gadierilor  şi  a  îngrijitorilor  de  ani­  nuri  se  mai  aflau  încă  pe  cîmp.  A­  care  a  fost  neglijat  puteau  aduce  consiliul  agricol  raio­  rienţei  înaintate  a  unităţilor  frun­
          male.  Atunci  se  pune  în  mod  firesc   poi,  în  numeroase  unităţi  furajele   Pe  lîngâ  cauzele  arătate,  un  alt   nal  şi  uniunea  raională  a  coopera­  taşe.  Este  bine  ca  pe  baza  unei  ana­  întreprinderii.
          întrebarea:  cum  îşi  duc  la  îndeplini­  nu  au  fost cîntărite  şi  predate  briga­  factor  care  n  concurat  la  înregistra­  tivelor  agricole.  lize  temeinice  a  condiţiilor  specifice
          re  specialiştii  din  unităţi  şi  medicii   dierilor  zootehnici  pe  bază  de  pro-   rea  de  rezultate  nesatisfăcătoare  a   De  asemenea,  biroul  comitetului   din  fiecare  unitate  să  se  urmărească
          veterinari  sarcinile  ce  lc-au  fost  în­  ees-verbal,  favonzindu-se  astfel  risi­  fost  şi  lipsa  de  preocupare  manifes­  raional  de  partid  trebuia  să  urmă­  ridicarea  continuă  a  gradului  de  ren­
          credinţate ?  Următorul  exemplu  nu   pa.  Pe  lingă  cele  arătate  mai  trebuie   tată  de  consiliile  de  conducere  ale   rească  mai  îndeaproape  felul  cum  a   tabilitate  a  sectorului  zootehnic.  Spo­
          poate  fi  calificat  decît  ca  o  lipsă  de   adăugat  că  raţiile  nu  se  alcătuiesc  în   cooperativelor  pentru  permanentiza­  fost  dusă  la  îndeplinire  indicaţia  bi­
          răspundere  faţă  de  soarta  sectorului   mod  ştiinţific,  hrânirea  animalelor   rea  şi  cointeresarea  materială  a  în­  roului  Comitetului  regional  de partid,   rirea  greutăţii  animalelor,  reducerea   Autobaza  transport  auto  Hunedoara
          zootehnic.   La   cooperativa   agri­  nu  se  face  diferenţiat  în  funcţie  de   grijitorilor  Numai  aşa  se  explică  dc   de  a  se  analiza  periodic  în  fiecare   mortalităţilor,  obţinerea  de  produc­
          cola  din  Bejan,  brigada  din  satul   potenţialul  lor  productiv,  iar eviden­  ce  se  înlîlnesc  dese  fluctuaţii  în  rîn-   unitate  situaţia  sectorului  zootehnic.   ţii  ridicate  şi  constante  de  lapte,
                                                                                                                  In  acest  caz  s-ar  fi  putut  interveni
          Tîrnăvila,  nu  a  fost   repartizat  nici   ţa  consumului  de  nutreţuri  lasă  de   durile  îngrijitorilor,  iar  in  majorita­  mai  operativ  şi  hotărît  pentru  înlă­  sint  sarcini  pentru  a  căror  înfăp­  cu sediul în Calea Stufit nr. 2
          un  reproducător,  in  timp  ce  la  o  al­  dorit.                  tea  unităţilor  ei  sînt  retribuiţi  cu   turarea  a  o  serie  de  lipsuri.  tuire  organizaţiile  de  partid  poartă
          tă  brigadă  pentru  22  viţele sc  ţin  pa­  Conducerile  unor  unităţi  au  dai   plată  fixă.  Nerespeclînd  indicaţiile               o  mare  răspundere.
          tru  reproducători.  Deoarece  în  mul­  dovadă  de  uşurinţă  în  ceea  ce  pri­  dale  de  Uniunea  Naţională  a  Coope­  ☆               In  scopul  îmbunătăţirii  activităţii                     r e c r u t e a z ă :
          te  unităţi  nu  s-a  făcut  lotizarea  tine­  veşte  aplicarea  măsurilor  de  co­  rativelor  Agricole  cu  privire  la  apli­  Sintetizlnd  problemele  analizate,  to­  şi  creşterii   rentabilităţii  sectorului
          retului  femei  destinat  reproducţiei,   interesare  a  cooperatorilor  la  ac­  carea  principiului  retribuţiei  supli­  varăşul  Ghcorghe  Călin,  prim-sccre-   zootehnic  al  cooperativelor  agricole,   elevi  pentru  specialitatea  lăcătuş  montatori  agregate  energetice  şi
          în  numeroase  brigăzi  se  cresc anima­  ţiunea   de   strîrigere   a   furaje­  mentare  în  unele  locuri  s-a  făcut  o   tar al  Comitetului  regional  Hunedoa­  tovarăşul  Gheorghe  Călin  a  indicat
           le  de diferite  vîrsle şi  sexe.  Acest  lu­  lor,  la  îmbunătăţirea  păşunilor  şi   remunerare  exagerată  a  muncii  în­  ra  al  P.C R.  a  făcut  unele  aprecieri  xbTTOUÎUl   Comitetului   raional  de   de  transport.
          ciu  a  avut  repercusiuni  negative  a­  fineţelor  Nesatisfăcâtoare a  fost  pre­  grijitorilor,  ei  nefiind  stimulaţi  sâ   pozitive  asupra  rezultatelor  obţinute  |  partid  lila  ca  periodic  să  analizeze
           supra  desfăşurării  dirijate  a  repro­  ocuparea  pentru  extinderea  suprafe­  obţină  producţii  animaliere  cît  mai   în  sectorul  zootehnic  în  anul  trecut   situaţia  creşterii  animalelor  pentru   Condiţiile  de  primire  sînt:
          ducţiei.  Trebuie  arătat  că  o  mare   ţelor  ocupate  cu  trifoliene,  iar  acţi­  mari.  Asemenea  cazuri  se  înlîlnesc   de  câtie  cooperativele  agricole  din   ca  neajunsurile  să  fie  cunoscute  şi
           vină  în  această  privinţă  o  poartă  şi   unea  de  asigurare  a  silozului  în  une­  la  cooperativele  agricole  din  Brâniş-   raionul  llia  şi  a  dat  o  serie  de  indi­  înlălurate  la  timp.  De  asemeneo,  a   —  7  clase  elementare;
           specialiştii  de  la  centrul  regional  de   le  cooperative  s-a  neglijat  complet.   ca,  Bejan,  Burjuc  şi  altele  In  plus,   caţii  in  vederea  îmbunătăţirii  activi­  recomandat  ca  la  nivelul  raionului
           reproducţie  şi  selecţie  care  nu  în­  In  astfel  de  condiţii  nici  nu  se  poale   neîncadrarea în  prevederile  normelor   tăţii  de  viitor  şi  înfăptuirii  sarcini­  să  se  formeze  colective  din  care  să   — serviciul  militar  satisfăcut;
           drumă  şi controlează  îndeaproape ac­  concepe  ca  rezultatele  în  sectorul   stabilite  pentru  îngrijitori  a  dus  la   lor  stabilite  in  această  privinţă  de   facă  parte  activişti  de  partid  şi  spe­
           tivitatea  operatorilor  însâinînţălori.  zootehnic  sâ  fie  la  nivelul  cerinţe­  depăşirea  simţitoare a consumului  de   către  plenara C.C.  al  P.C.R  din  21-23   cialişti,  aceştia  urmind  să  se  deplo-   —  domiciliul  stabil  în Hunedoara;
             Nerealizarea  efectivelor  la  ovine,   lor.                      v.ile-muncâ  planificate.          decembrie  1966                   seze  în  unităll  pentru  a  sprijini  în   —  vîrsta maximă  35  ani.
           porcine  ş>  păsări,  sc  datoreşte  îndeo­  După  cum  se  ştie,  eficienţa  şi  ren-   Existenţa  deficienţelor  amintite  îşi   Cu  toate  cu  faţă  de  anii  trecuti   mod  concret  cooperativele  agricole
           sebi  procentului  ridicat  de  mortali­  labilitatea  în  creşterea  animalelor  se   găseşte  explicaţia  în  slaba  preocupa­  rezultatele  sint  mai  bune  —a  subli­
                                                                                                                                                    în  înlăturarea
                                                                                                                                                                    deficientelor  cart*
           tate  înregistrat.  In  principal  mortali­  apreciază  prin  nivelul  producţiilor  şi   re  a  consiliilor  de  conducere  ale  co­  niat  vorbitorul  —  ele  nu  reflectă  pe   mai  persistă  in  sectorul  zootehnic,   Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul autobazei.
           tăţi le  au  fost  provocate  de  boli  de  veniturilor  obţinute.  Nici  sub  a-  operativelor  agricole  pentru  organi­  deplin  condiţiile   existente  pentru  mai  ales  în  perioada  dc  iarnă.
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28