Page 25 - Drumul_socialismului_1967_01

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA !
Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica

a ambasadorului R.S.F. Iugoslavia

oraşului
Skupştinei
preşedintelui
Preşedintele Consiliului de Stat al
CARNET Republicii Socialiste România, Chivu Skoplie. in semn de recunoştinţă pen­
Stoica, a primit marţi dimineaţa pe tru ajutorul acordat de statul român
ambasadorul RS.F Iugoslavia la in urma cutremurului din anul 19C3.
CULTURAL Bucureşti, lakşa Petrici care a predai
un mesaj de mulţumire din partea (Agerpres)

Mecanicii Petre Pienaru şi Cor­
nel Crişan, de la S.M.T Alba Iu- Prezentarea scrisorilor de acreditare
lia, execută montarea generală a
unui tractor.
ANUL XIX. NR. 3741 MIERCURI 11 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Foto: V. ONOIU de către trimisul extraordinar şi ministrul

plenipotenţiar ai Izraelului

SPRE Republicii Socialiste România, Chivu o convorbire cordială cu trimisul ex­
Preşedintele Consiliului de Stat al
traordinar şi ministrul plenipoten­
Stoica, a primit la 10 ianuarie pe tri­ ţiar al Izraelului, Eliezer Doron.
La solemnitatea prezentării scri­
misul extraordinar şi ministrul pleni­ sorilor şi la convorbire au luat parle
potenţiar al fzraelului la Bucureşti,
DEZVOLTAREA Eliezer Doron, care şi-a prezentat Grigore Geamânu, secretarul Consi­
scrisorile de acreditare.
liului de Stat, şi Corneliu Mănescu,
Au luat cuvînlul Eliezer Doron şi
Ministrul Izraelului a fost însoţit
Chivu Stoica. ministrul afacerilor externe.
După ceremonia prezentării scriso­ de membrii legaţiei.
rilor de acreditare, preşedintele Con­
C O N T I N U Ă siliului de Stat, Chivu Stoica, a avut (Agerpres)

A „Voinicul" a intrat în probe

„Voinicul", primul spărgător de tru, fiind prevăzute cu înlăriturî
A G R I C U L T U R I I gheaţă construit la Şantierul naval pentru navigaţia printre blocurile de
gheaţă. De asemenea, ele Sînt înzes­
din Olteniţa, a intrat în probe. Cei
2.200 de cai putere ai motoarelor au trate cu instalaţii de salvare, de re­
trecut cu succes la primul examen. morcaj şi împotriva incendiilor, pre­
O altă navă asemănătoare se află cum şi cu staţii de scafandru. Apa­
R E G I U N I I in construcţie pe acest şantier. ratele moderne, materialele şi pro­
cedeele superioare folosite la con­
‘Spărgătoarele de gheaţă care se
strucţia lor asigură noilor nave
o
deplasează cu o viteză de 13,5 no­
duri r(25 km) pe oră, sînt destinate să automatizare complexă şi o exploa­
asigure navigaţia pe Dunăre in tot tare raţională.
cursul anului. Ele pot tăia gheaţa
de grosimi pinâ la o jumătate de me­ (Agerpres).
Ocupîndu-se de problemele privind la un an la altul şi realizările di­ eroziunii solului, eliminării excesu­
dezvoltarea agriculturii, în cuvinla- ferite obţinute de unităţi şi brigăzi lui de umiditate, corectării acidităţii
rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la care îşi desfăşoară activitatea în şi trecerii unor terenuri la categorii s-a amintit câ: anul trecut, cu a­
Plenara C C. al P C R, din 21-23 de­ condiţii asemănătoare de sol şi cli­ superioare de folosinţă prin planta­ ceeaşi ocazie, s-au ascultat şi apro­
rea lor cu pomi şi viţă de vie. Pe
cembrie 1966 se arată că în anul 1967 mă scot in evidenţă rezervele însem­ această linie va trebui ca uniunile Dezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1967
şi in anii "următori „Există mari po­ nate care nu au fost pe deplin va­ bat foarte multe din propunerile care
sibilităţi şi rezerve de a obţine o pro­ lorificate. cooperatiste şi consiliile agricole să s-au făcut şi de această dată. Dacă
ducţie agricolă superioară celei pla­ In vederea înfăptuirii în mod e­ sprijine mai îndeaproape conduceri­ conducerea tehnică s-ar fi preocupat
nificate". In acest scop, un accent xemplar a obiectivelor stabilite de le unităţilor în aplicarea proiecte­ de îndeplinirea lor, desigur că nu
deosebit trebuie pus pe folosirea mai Congresul al IX-lea al partidului lor întocmite. Paralel cu extinderea mai era nevoie ca mare parte dintre
raţională a mijloacelor de produc­ cu privire Ja dezvoltarea intensivă plantaţiilor pomiviticole se impune ele să fie considerate iar propuneri
ţie, pe organizarea judicioasă a mun- şi multilaterală a agriculturii şi acordarea unei atenţii deosebite în­ SE IMPUNE COORDONAREA menite să facă ordine‘ în activitatea
cr zi a producţiei. creşterii eficienţei economice a în­ grijirii plantaţiilor tinere şi a celor de producţie.
J serie de rezerve existente pen- tregii activităţi desfăşurate de uni­ aflate pe rod. De asemenea, se cer Discuţiile care s-au purtat in adu­
hu dezvoltarea continuă a agricul­ tăţile agricole pentru acest an, în eforturi susţinute pentru creşterea nare, îndeosebi de către reprezentan­
turii regiunii au fost scoase în evi­ faţa cooperativelor agricole, gospo­ şi eşalonarea producţiei de legume. canizarea rampelor de descărcare' sl ţii băncii de investiţii si ai benefi­
denţă şi cu prilejul conferinţei or­ dăriilor de stat şi staţiunilor de ma­ Pentru ridicarea gradului de renta­ încărcare a agregatelor, centralizarea ciarului, au scos în evidentă cu preg­
ganizaţiei reg:onale de partid, care a şini şi tractoare au fost puse sar­ bilitate a legumîeulturii este nece­ MAI BUNĂ operaţiilor de preparare a betoane­ nantă necesitatea corelării optime în­
avut loc în anul trecui. Cu această cini de mare răspundere Penlru ri­ sar să se ia măsuri concrete şi ope­ lor şi a confecţiilor metalice, întoc­ tre compartimentele de activitate
ocazie n fost apreciat faptul că uni- dicarea pe o treaptă superioară a ni­ rative în scopul îmbogăţirii sorti­ care concură Ja realizarea construc­
lăţile agricole au obţinut unele rezul­ velului agriculturii regiunii au fosl mentelor şi specializării producţiei. mirea graficelor de execuţie de că­ ţiilor industriale.
tate bune în ceea ce priveşte sporirea stabilite măsuri concrete şi eficiente Totodată un accent mai mare se va tre şefii de Ioturi şi maiştri, iar în
producţiei vegetale şi animale, pre­ menite să asigure sporirea continuă pune pe irigarea suprafeţelor culti­ funcţie de acestea asigurarea bazet „Este surprinzător faptul că se dis­
cum şi pe linia consolidării din punct a producţiei de cereale, plante tehni­ vate cu legume, pe extinderea cul­ A EFORTURILOR lehnico-maleriale a fiecărei lucrări. cută despre viitoarele construcţii in­
de vedere economic şi organizatoric ce. legume, fructe, carne, lapte, lină turilor duble şi îngrijirea lor, O hotărîre bună, linînd seama de spe­ dustriale de la suprafaţă, fără a se
Ca urinare a preocupării organiza­ şi ouă. O sursă importantă şi permanentă cificul şantierului, este aceea de a aminti măcar de legătura permanen­
ţiilor de partid penlru mobilizarea In ceea ce priveşte creşterea pro­ de venituri pentru cooperativele a- nu mai ataca lucrări cu valori sub tă care trebuie să existe între con­
eforturilor cooperatorilor, mecaniza­ ducţiei vegetale, se prevede ca o gripole şi gospodăriile de stat o con­ 500 000 lei, pînă ce acestea nu au ducerile loturilor şi conducerile ex­
torilor şi lucrători lot din gospodă­ atenţie deosebită să fie acordată fo­ stituie sectorul zootehnic. Principa­ asigurate. toate condiţiile, pentru ca ploatărilor miniere — spunea tova­
riile de stat la înfăptuirea sarcini­ losirii cît mai raţionale a fondului lele sarcini stabilile in acest dome­ Prilej de trecere în revistă a re­ . eut fală. de ^uul.^tr.^cuţ cu 42 la^su* ^ răşul inginer Ioan Porapiliu. Aceas-
lor ce Le-au stat în faţă. producţia funciar, utilizării cu eficienţă -spo­ niu de activitate se referă la creş­ zultatelor şi carenţelor activităţii lă. Productivitatea muncii va trebui' dxeculîă sa' nu dureze moi mult de lă legătură trebuie neapărat .întări­
la hectar şi pe cap de animal a spo­ rită a îngrăşămintelor, extinderii terea numerică şi calitativă a efec­ trecute, adunarea de dezbatere a sar­ sa înregistreze sî ea o creştere dc 90 de zile. Paralel cu traducerea în tă şi permanentizată".
rit simţitor. mecanizării şi irigaţiilor — ca fac­ tivelor de animale. Penlru asigura­ cinilor de plan de la şantierul 16,5 la sută. Care vor fi căile ce viată a măsurilor amintite se impu­
Făcînd o analiză temeinică a re- tori esenţiali ai' agriculturii moder­ rea unei matei corespunzătoare, cu T.C.M.M. Valea Jiului a ocazionat şi le propun a le urma constructorii ne şi asigurarea unei asistente teh­ Slaba organizare a staliei de uti­
zultnlrlor înregistrate, trebuie sub­ ne O problemă de mare însemnă­ potenţial productiv ridicat, factorii totodată exprinjarea hotâririi colec­ laje şi transporturi, care deserveşte
liniat câ ele nu reflectă însă de­ tate pentru ridicarea potenţialului de bază asupra cărora se va acţio­ tivului de aici de a nu precupeţi de la şantierul TC.MM. pentru rea­ nice mult îmbunătăţite de către per­ şantierul, a fost în anul trecut rodul
nii parţial posibilităţile existente în productiv al pămînlului este iniţie­ na sînt: creşterea producţiei de nu­ nici un efort pentru realizarea sar­ lizarea cu succes a acestor sarcini? sonalul lehnico-ingîneresc existent.
regiune. Oscilaţiile producţiilor de rea de acţiuni în vederea combaterii treţuri pe unitatea de suprafaţă, or­ cinilor sporite din anul 1967. Planurile de măsuri tehnico-organi- fată doar cîteva obiective care, tra­ aceleiaşi lipse de colaborare, avînd
ganizarea mai bună a muncii la fer­ în final repercusiuni grave în rea­
me. a selecţiei şi reproducţiei. îm­ Aclivilalea recent încheiată pe 1966 zalorice şi politice prezentate le-au duse în fapt, vor conduce la realiza­ lizarea producliei şi a preţului de
bunătăţirea condiţiilor de adâposli- nu lc-a adus constructorilor de aici scos în evidentă pe cele mai impor­ rea acestor sarcini sporite. Depinde
re şi îngrijire a animalelor. Expe­ satisfacţiile dorite. Planul producţiei tante, iar participanţii la discuţii au însă de seriozitatea şi operativitatea cost. Iată de ce interesele economice
rienţa unităţilor agricole fruntaşe, valorice, pentru a li realizai, a fost., adus completări de valoare. Ele sînt: cu care ele vor fi transformate în ale celor două subunităţi apartinînd
restructurat în luna decembrie. Nici
A C T U A L I T Ă Ţ I care an rle an obţin producţii şi ve­ productivitatea muncii — indicato­ mecanizarea în proporţie de 80-100 la realităţi împlinite. Afirmaţia nu este aceluiaşi trust trebuie să fie comune.
nituri sporite din zootehnie, dove­
rul care califica drept satisfăcătoa­
deşte însemnătatea ce trebuie acor­
dată aplicării întregului complex de re sau nesatislăcătoare folosirea for­ sută a lucrărilor de terasamenle, me­ intîmplătoare In discuţiile purtate I. CIOCLEI
măsuri agrotehnice pe suprafeţele ţei de muncă — nu a fost realizată.
H U N E D O R E N E destinate producerii de furaje. în­ Şirului de rezultate nesalisfăcâtoare i
se mai adaugă o altă latură nevral­
pajiştilor
grijirea
naturale şi a
plantelor de nutreţ cultivate, fertili­
zarea terenului, extinderea culturilor gică : nereali/.area planului fizic şi
a indicatorilor economico-financiarî
duble şi intercalate sint factori care planificaţi. Din 106 lucrări, au fost
A fost pusă sub tensiune linia electrică condiţionează în măsură holărîloare realizate şi dale în folosinţă bene­
Paroşeni-Hunedoara nivelul rezultatelor obţinute în creş­ ficiarului doar 90 de obiective. Pre­
terea animalelor De aceea, conduce­ ţul dc cost a fost de asemenea de­
A fost pusă sub tensiune linia electrică de 229 kilovolţi Pa­ rile unităţilor agricole au datoria să păşit cu valori însemnate.
roşeni-Hunedoara, in lungime de 67,6 km S-a creat astfel o nu scape din vedere rezolvarea aces­ lată un balast care cîntăreşlc greu
mai mare siguranţă in alimentarea cu energic electrică a în balanţa activităţii desfăşurate anul
Combinatului siderurgic Hunedoara şi a altoi întreprinderi tor probleme.
industriale. O dată cu darea în exploatare a noii linii s-a e- trecut şi în anumite condiţii chiar
fecluat legătura prin reţea de înaltă tensiune între marile penlru 1967.
centrale termoelectrice Paroşeni-Luduş-rşalniţa, ceea ce asi­ (Continuare in pag. a 3-a) Sarcinile de plan pe 1967 au cres-
gură o mai bună funcţionare a întregului sistem energetic
naţional.
Executarea acestei linii, care traversează masivul Retezat,
a cerut proiectanţilor şi constructorilor eforturi deosebite
Modern complex de deservire la Alba Iulia M E S A G E R I
Reţeaua de deservire a cooperativei meşteşugăreşti „Mure­
şul" din Alba Iulia se dezvoltă în permanenţă. Aceasta, cu
scopul de a satisface cerinţele mereu crescinde ale localnici­ AI CONFORTULUI
lor. Cu mult interes au primit cetăţenii din Alba Iulia darea
în folosinţă a noului complex de deservire. In complex func­
ţionează secţii de confecţii comandă penlru bărbaţi şi femei,
confecţii încălţăminte, confecţii haine piele, tricotaje şi o uni.- Se vorbeşte în ul­ lind un preţ ' mediu sesori de mobilă. Ca-
tate foto. Secţiile au fost înzestrate cu mobilier modern şi tima vreme tot mai pe garnitura de mo­ briela Costin, Nicolae
încadrate cu personal corespunzător. mult de setea cu care bilă şi făcînd un cal­ Popescu, Ch. Deche-
omul muncii caută cul sumar înseamnă şan, Petru Pur da, Gri-
să-şi înfrumuseţeze că peste 14.100 de fa­ gore Popescu, Lucia
Plenare lărgite ale consiliilor agricole
căminul, universul milii au încercat bu­ Ţirlea, Sa un Ronef,
Ieri, în regiunea Hunedoara s-au ţinut ultimele plenare său familial. E un n- curia intrării in case­ Gh. Popescu, Cateri-
lărgite ale consiliilor agricole raionale şi orăşeneşti La ordi­ devăr demonstrat de le lor a acestor me­ na Joltiş, toii din o­
nea de zi a acestora a figurat stabilirea sarcinilor de pro­ zeci şl mii de exem­ sageri ai confortului raşul Deva, am putea
ducţie ale cooperativelor agricole pentru anul 1967. Tot cu ple. Oameni de di­ şi bunăstării Sînt admira in apartamen­
acest prilej s-a dezbătut modul de întocmire a dărilor de verse profesii şi ca­ două cifre deloc mo- tele lor elegante gar­
seamă şi a planurilor de producţie tegorii. sociale işi a­ nituri de mobilă de
La plenare au participat preşedinţi, ingineri şi contabili menajează case, apar­ diferite tipuri, ince-
din cooperativele agricole, specialişti de la consiliile agricole tamente elegante, plnd cu cele fabri­
şl lucrători ai uniunilor cooperatiste confortabile. La loc cate îti regiune la
de frunte in odăile n- Semnificaţii Brad, Alba Iulia, Pe­
cestora stau mobile troşani, Haţeg, Sebeş,
La un singur film, peste 160.000 spectatori de diverse tipuri, li­ Deva şi pină la cele
nii şi culori. Acesta fabricate la Constan­
Filmul „Vizita conducătorilor de partid şi de stat in regiu­
nea Hunedoara" se bucură de un deosebit succes pe ecrane­ e un element însem­ deşte, care ascund in ta, Bucureşti, Tg. Mu­
le cinematografelor din regiunea noastră. Numai pînă în pre­ nat care împreună cu ele multiple şi boga­ reş, Gherla, Arad, II-
zent au fost înregistraţi peste 160.000 de spectatori. Numărul altele alcătuiesc inti­ te sensuri. Ele vor­ va ş.a.m.d. Numai
lor continuă să crească prin spectacolele prezentate in raioa­ ma şi agreabila geo­ besc cil se poate de e­ sumele acestor nouă
nele Alba, Sebeş, Haţeg şi oraşul regional Hunedoara. metrie a căminului. locvent, de creşterea garnituri cumpărate
El a devenit de mul­ nivelului de viaţă al in ultimele zile ale
tă vreme indispensa­ anului 1966 se ridică
Trei titluri de Maeştri ai sportului bil oricărei familii. oamenilor muncii. la aproape 80.000 lei.
Orice gazdă iţi va lnchipuindu-ne o Zilnic, in casele
Pentru rezultatele deosebite obţinute în decursul anilor, to- vorbi cu pasiune şi cu vi2ită la cele peste oamenilor se instalea­
varâşii Loghin Culeanu, (asociaţia „Textila" Sebeş). Kiss Tibe- mindrie despre aceas­ 14.000 de case in care ză obiecte, garnituri
riu şi Csaszar Frederic, (asociaţia sportivă „Preparatorul" Pe- au poposit sus-nu- de mobilă. Cu fieca­
trila) au fost declaraţi Maeştri ai spoitului în ramura navo- tă avuţie. Unde e fă­ miţii mesageri ne vor
modele. La această disciplină regiunea Hunedoara are un cută, cit e de bună, intimpina in praguri re zi ce trece, con­
fortul general, bună­
bogat palmares: două recorduri naţionale, de patru ori con­ de frumoasă, cum e g a z d e zîmbitoare. starea, cresc tot mai
secutiv titlul de campioană naţională pe echipe (1963-1966) şi aşezată şi altele. Mîn- Vom putea citi în
unele performnnţe foarte apropiate de recordurile mondiale dria e legitimă. privirile lor şi desci­ mult, viaţa devine
Am în faţă cîteva fra în gesturi sim­ mai demnă, mai fru­
cifre dintr-un bilanţ. moasă. Cetăţeanul de
Şcoală de 16 clase In anul care de cu- ple, bucuria de a a- la sat ori de la oraş
rînd s-a scurs, s-a vea, de a se mîndri vorbeşte cu căldură
In a doua jumătate a lunii decembrie, în microraionul II vindut in regiunea cu interioare frumoa­ şi cu mindrie de fru­
din zona Gojdu a oraşului Deva, a început construcţia unei Hunedoara mobilă în se, îngrijite, mobilate museţea şi farmecul
noi şcoli cu 16 clase. valoare de peste 85 modern, cu gust şi propriului său cămin.
In prezent s-au terminat săpăturile fundaţiilor, urmînd să culoare. In casele ce­
înceapă turnarea betoanelor. milioane Iei. Stabi­ lor mai proaspeţi po­ GH. JURCA
înainte de Intrarea fn schimb, minerii din brigada condusă de comunistul Constantin Gheorghîu. care
lucrează în sectorul at VlII-Iea al E. M. UrieanI, se Sntîlnesc Ja ziuă".
Foto 2 N. MOLDOVEANA