Page 26 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 26
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3741
CARNET C F A T Â -N FA'fĂ
Amintiri despre C U F A P T E L E
al Vill-lea concurs
anii de şcoala" îmbunătăţirea necontenită a descr- de conducerea cooperativei care a
al artiştilor amatori virii populaţiei, reclamă si din par- improvizat o comisie de „experţi"
tea lucrătorilor cooperativelor meş pentru a cerceta calitatea obiectului,
teşugăreşti, prestarea ireproşabilă a care era intr-adevăr impracticabil.
serviciilor de orice natură. Clienta a primit banii înapoi, dar nu
Aminlirile au o „aro- Roşca, Emil Condurachl, Colectivul de conduce la Geoagiu, de exemplu, Raidul nostru prin unităţile Coope si obiectul pe care si l-a dorit. Oare
mă" specifică, rezulta- Al. Graur, Emil Pop, re al Casei raionale de activează in prezent o rativei meşteşugăreşti „Molul" din e bun acest procedeu ? Considerăm
tâ dintr-un amestec de Stanciu Stoian ş.a.), cum cultură din Orăştie a echipă de teatru, o for Brad a urmărit să surprindă even că asemenea anomalii pot si trebuie
nostalgie, melancolie, se să-şl organizeze timpul luat măsura ca în peri maţie corală, un taraf şi tualele progrese pe drumul dezvol să dispară.
ninătate si linişte. Cind (Nicolae Apostolescu, oada lunilor de iarnă — solişti vocali şi instru tării deservirii populaţiei. In secţia
cei care le deapănă sînt Vasile Mîrza, St. Milcu, timp în care au loc fa mentişti. Aceste forma Încălţăminte la comandă, tovarăşul Numeroşi cetăţeni se pling de a
proeminente figuri ale Paul Popescu — Nevea- zele inferioare ale con ţii au prezentat specta Şerb Ştefan ne-a declarat: titudinea necorespunzătoare afişată
Stiintei şi culturii — cum nu, Cristofor Simioneşcu cursului al VUI-lea — cole atit în localitate cit de Tod Nicolae, responsabilul unei
frizerii din Brad, care vine deseori
— In ultimele luni, lucrurile s-au
este cazul cârtii „Amin ele.), care trebuie şă fie formaţiile sale artistice si în satele vecine. îndreptat mult. Totuşi, mai sînt ne în stare de ebrietate la serviciu, a-
tiri despre anii de şcoa adevăratele criterii ale a să se deplaseze cu re Pentru al VUI-lea con postrofînd şi jignind clienţii.
lă" — amintirile sînt în legerii profesiei (Miltiade gularitate pe scenele că curs al artiştilor amatori mulţumiri. Mai ducem lipsă de u
cărcate şi cu o mare for Filipeşcu, G. Nicolăescu- minelor culturale să se pregătesc si formaţii nele materiale. Cred însă că putem Nemulţumiri manifestă cetăţenii si
ţă educativă. Plopsor, T. Popovici, R. teşti. Acest fapt, pe lin le de cor din Aurel Vlai- (ace mai mult, mal bine... cu privire la calitatea vopsitului la
Despre funcţia educa Radulet, R Ripan) etc. gă că ajută la autocon cu şi Romos, corul de In cadrul aceluiaşi complex se află secţia de boîangerie din Baia de
tivă a modelului s-a scris Ideile cuprinse în cartea trolul calităţii propriei femei din Balşa. forma şi secţia croitorie pentru bărbaţi. Criş, unde lucrează Danciu Vasile.
şi se scrie în literatura la care ne referim sînt activităţi, vine în spri ţia de căluşari din Vine Aici, deservirea clienţilor nu înre De mai multă răspundere in muncă
de specialitate. Autorii mult mal variate şi mult jinul membrilor formaţii rea, brigăzile artistice gistrează lipsuri sensibile, iar nevo trebuie să dea dovadă si Jude Pe
cărţii pe care o pre- prea bogate pentru a pu- lor Săteşti din comune de agitaţie din Pricaz, ia unor retuşuri tru, de la secţia de
le vizitate. Sibot şi Balşa. la îmbrăcăminte es reparaţii aparate
de uz casnic, care
te sporadică.
Co
Pînă în prezent forma In perioada care ur lectivul de lucră neglijează terme
0 CARTE PENTRU TINERET ţia de taraf, echipa de mează formaţiile artisti tori este hotâr-ît RAID PRIN UNITĂŢILE nele de execuţie a
dansuri şi soliştii vocali ce ale casei raionale de să confecţioneze lucrărilor angajate.
şi instrumentişti au vi cultură vor continua să îmbrăcăminte de COOPERATIVEI Tovarăşul pre
zentăm nu sl-au propus tea fl catalogate şl cla- zitat localităţile Ludeşli prezinte spectacole pe calitate superioară. şedinte Oprişa Con
scenele căminelor cultu
să scrie pe această temă. sifîcate. Ca un fir rosu si Aurel Vlaicu ; micro- rale, astfel ca în perioa Şi • a îmbunătăţit MEŞTEŞUGĂREŞTI stantin, ne-a rela
Insă. în mod indirect, însă străbate de-a lun- estrada, cu spectacolul da de desfăşurare a con simţitor activitatea tat unele aspecte
vorbind despre viata lor gul cârtii ideea ei de ba „Caleidoscop muzical", a cursului al VUI-lea, a şi secţia de repa privind desfăşura
de şcolari, aceste perso ză, formulata expres, vizitat comunele Beriu si proape toate centrele co rat radio şi tele „MOŢUL" DIN BRAD rea muncii şi mai
nalităţi ale ştiinţei şi cul sau lăsată să se înţelea Foit ; corul, grupul vo munale să fie vizitate de _________ _ ales deservirea
turii noastre oferă elevi gă : dragostea de mun cal şi un grup de so cel puţin una din forma vizoare din com populaţiei.
lor exemple de viată şi că. pasiunea cunoaşterii lişti de muzică popu ţiile proprii ale casei de plexul de la Brad,
de muncă harnică, pasio care au constituit pentru lară au prezentat pro cultură. unde în urmă cu cîteva luni au exis — Mai există încă multe sesizări
nată pentru descoperirea fiecare din autorii ei grame în comuna Vine tat lipsuri serioase, care constau mai care impun măsuri energice pentru
Sprijinul metodic prac
rea. Toate spectacolele
tainelor ştiinţei şi a pro chezăşia succeselor deo au fost bine primite de tic dat formaţiilor cultu ales în tărăgănarea efectuării repa reducerea numărului lor. Comitetul
fesiei pe care o practică. sebite obţinute în profe raţiilor. Seclia cu acelaşi profil de executiv al cooperativei va acorda
Rîndurile concise, scri sie. Am putea afirma — către sulele de specta rale de la sate a fost în la Gurabarza, condusă de Tudor Ale o alentie specială bunei deserviri la
se cu emoţionantă since fără teama de a exagera tori si mai ales de artiş soţit de un 'instructaj fă xandru, se străduieşte să ofere o toate sediile, dar mai ales acolo
ritate, cu patetism con — că rîndurile cărţii sînt tii amatori din satele res cut cu toti instructorii bună deservire a muncitorilor mi unde anumiţi responsabili nu se com MEDI TAŢI E Foto: N. MOLDOVEANU
vingător, sînt străbătute strofele unui iran închi pective. de formalii care partici neri. dar aici îşi pune amprenta lip portă conştiincios cu clienţii. In şe
de la prima pînă la ulti nat muncii conştiincioa In localităţile raionului pă la cel de-al VlII-lea sa aparatelor de măsură, pe care dinţa de lucru de la sfîrşitul anu
ma pagină de o părin se, harnice si pasionate. a mai prezentat specta concurs al formaţiilor de conducerea cooperativei nu se gră lui precedent, conducerea cooperati
amatori.
tească dragoste pentru „Generoşi nu pot fi de- cole si brigada artistică beşte să le procure. vei a abordat problema sesizărilor
tineretul patriei noastre, cît oamenii care au ce de agitaţie a cooperati Măsurile care au fost Din unele discuţii purtate cu cli oamenilor muncii, elaborîndu-se un
căruia 1 se adresează, da" — scrie în primele vei meşteşugăreşti „Via luate, precum şi deplasă enţii la seclia ceasornicărie, din ace: plan de măsuri concrete. Printre a
rile efectuate în raion de
sfătuindu-1, fără a-1 dă pagini ale cărţii acade tă nouă" din Orăstie. ✓ către metodiştii casei ra eaşi localitate, se desprinde făptui cestea se prevede sancţionarea ace
dăci, sl îndrumîndu-1 fă micianul Eugen Angeles- Alături de preocupa că aici se respectă termenele de re lor responsabili de secţii care nu se
ră nici o ostentaţie pe cu. Cei peste 40 de au rea pentru formaţiile ionale de cultură, soco paraţie. In schimb, la Gurabarza, e- ridică la nivelul cerinţelor, ajungin-
tim că vor fi de un real
dagogică. tori ai acestei cârti — proprii, colectivul de lu folos artiştilor amatori xişlă sqctia croitorie de mică serie, du-se pînă la schimbarea lor din
In paginile cârtii, ti academicieni, profesori, crători al casei raionale care încă nu-şl justifică existenta funcţie.
neretul şcolar găseşte oamerai de stiintă si cul de cultură a ajutat şi for de la sate. prin producţia slabă pe care o dă, Măsurile preconizate sînt bune.
sfaturi $1 îndrumări pre tură — şi-ou manifestat maţiile săteşti. Cu spriji NICOLAE GASTONB prin lipsa de interes a responsabilei Ele trebuiau insă aplicate mai de
ţioase cu privire la di din plin această calitate. nul dat şi prin munca metodist Ia Casa raio Vlegea Maria si a unora dintre lu mult. Conducerea cooperativei are
feritele aspecte ale vieţii perseverentă a colecti nală de cultură din crătoarele de aici. datoria ca măcar de acum încolo să-şi
sale i cum să înveţe (Al. r. drAgan vului căminului cultural, Orăştie îndeplinească cu fermitate îndatori
Deci, printre faptele pozitive care rile sale, în scopul îmbunătăţirii con Handbal
încep să răzbată în ultimul timp şi tinue a deservirii populaţiei. Aceasta
care ar trebui să aibă o tot mai mare cu atît mai mult, cu cit unii res
greutate, mai există multe carenţe ponsabili de secţii, gîndesc cam aşa : BERLIN 9 (Ager- toria formaţiei S. C. română Rapid Bucu
P E S C U R T a căror perpetuare trebuie oprită „Reclamaţii mai fac si unii clienţi pres). — Turneul in Leipzig, care în finală reşti a ocupat locul trei
a învins echipa Lolco-
ternaţional de handbal
fără amînarc.
ţeleagă greutăţile responsabililor dc
Nu este plăcut pentru nimeni ca foarte ambiţioşi, care nu vor să în feminin de la Bran motiv Rangsdorf (R. D în clasamentul final.
La turneu au partici
$ La căminul cultural din Miercurea, raionul ratori, precum şi asupra altor probleme ce au in dorindu-şi un lucru, să-l comande la secţii". Intr-adevăr, mai există unii denburg (R. D Germa Germană) cu scorul de
Sebeş, a fost organizată o seară culturală deose teresai pe cetăţenii din sat. un atelier, iar apoi să-l aştepte săp- cetăţenii cu pretenţii exagerate, dar nă) s-a încheiat cu vic- 11-7 (5-2). Formaţia pa t opt echipe.
bit de plăcută. Cu acest prilej — ne scrie tova @ Biblioteca clubului din Gurabarza a numă tămîni întregi, şi în cele din urmă de aici şi pînă la a da vina numai
răşul loan Rodcanu, activist al Comitetului raio rat in anul trecut peste 1200 de cititori. Dintre să descopere că este inutilizabil. A pe aceşti clienţi e o cale lungă. So
nal U.T.C. Sebeş — echipa de teatru a prezentat aceştia — corespondentul nostru IMihai Susan — şa s-a întîmplat cu E. Gherghely licitudinea trebuie să caracterizeze pe Baschet
piesa „Vlntul" de Valentin Munteanu, iar fanfara, evidenţiază cuiva care au citit cele mai multe cărţi. care si-a comandat o rochie la seclia
un program de cîntece populare. Soliştii vocali Nicolae Ciocan, muncitor la sectorul Musanu 11 toti responsabilii de secţii, pe toti
şi recitatorii au întregit programul cu cîntece şi din cadrul întreprinderii miniere Barza, Galea croitorie pentru femei si 1-a fost în- lucrătorii cooperativei, chemaţi să BERLIN 9 (Ager- naţional de la Halle. final : 1. Ungaria (î
poezii. Aurelia, casnică, Florin Miclea şi Eugen Motriuc, mînatâ cu defecţiuni mari de către rezolve cit mai bine şi mai prompt pres). — Selecţionata In ultimul joc tinerele puncte; 2. Cehoslova
Q Secţia de teatru de pe lîngâ clubul din Cu- elevi la Liceul din Gurabarza, au citit fiecare în responsabila Clej Elisabeta. Clienta cerinţele populaţiei I feminină de baschet baschetbaliste maghia cia 5 puncte; 3. R. D.
gir — ne informează tovarăşul Alexandru Epure, tre 40 şi 70 cărţi. a refuzat rochia, pretinzînd înapoie (tineret) a Ungariei a re au învins cu scorul Germană 4 puncte; 5.
— desfăşoară o activitate fructuoasă. Artiştii a ® Peste 500 de cetăţeni din comuna Mihalţ, rea banilor. Litigiul a fost „aplanat" GH. LIMBEANU de 62-53 (26-18) echipa
matori care activează aici sînt cunoscuţi nu nu raionul Alba, au participat într-o singură zi la cîştigat turneul inter- Poloniei. Clasamentul Polonia 3 puncte.
mai în localitate dar şi în comunele vecine Vi vizionarea filmului documentar „Vizita condu
nerea, Şibot etc. In noua stagiune ei au prezentat cătorilor de partid şi de stat în regiunea Hune
patru spectacole cu „Muşcata din fereastră" de doara", Filmul — după cum ne informează tova
Victor loan Popa, pregătind în acelaşi timp încă răşul C. Purcilean — a stirnit un viu interes in
două piese de teatru. rîndul spectatorilor. Printre cărţile donate ducerile fotografice ane studenţilor din învătă- V o l e i
Q Colectivul de artişti amatori ai Spitalului ® Brigada artistică de agitaţie a cooperativei Bibliotecii Academiei de xate, am retrăit entuzias mîntul superior, critici
unificat din Brad a prezentat pentru pacienţii in „Retezatul" din Haţeg, instruită de tovarăşul Ale PEGETI cărturarul ardelean Ti- mul mulţimii din preaj lor de specialitate si o
ternaţi la Sanatoriul T.B.C. din localitate piesa xandru Chiriţâ, a prezentat în localităţile Ponor, motei Cipariu, în anul ma clădirii Adunării, cînd bogată discotecă ce con
de teatru „O noapte furtunoasă" de I. L. Cara- Stei şi Sălaşul de Sus, noul text „In rit 1867, data parafării ac sute de oameni au pă ţine discuri imprimate de Echipa selecţionată lemininâ do
giale. Interpretată la un bun nivel artistic, piesa mul timpului". Spectacolul — ne scrie tovarăşul tului de naştere al aces truns în sală scandînd vechile firme străine volei a Mexicului, îşi continuă
s-a bucurat de succes. Nicu Sbuchea — s-a bucurat de aprecierea cetă teia, se afla şi un tratat printre urale si ovaţii : „His Masters Voice" si turneul în tara noastră, evoluind
ţenilor din satele respective. PE FILE de armonie. Volumul este „Trăiască Unirea", „Tră „Telefunken", iar din în cursul acestei săptămîni în Ca
® Una dintre brigăzile ştiinţifice ale Comite ® Asociaţia surdo-muţilor din regiunea Hune iască Cuza Vodă, ale 1953, de întreprinderea
tului raional pentru cultură şi artă din Uia a po doara cu sediul în Sebeş, — ne scrie Dorin Lă- socotit documentul de sul Moldovei şl al Mun „Eleclrecord" din Bucu pitală. Oaspetele vor juca joi. de
posit în mijlocul cetăţenilor din comuna Cârmă- daru — a oferit in sala festivă a Liceului eco început al cabinetului teniei", „Trăiască Româ la ora 18.00, în sala Floreasce u
zineşti. Aici, membrii brigăzii — ne scrie tova nomic din Sebeş, în faţa a ciica 300 spectatori, ÎNGĂLBENITE muzical de pe lingă cel reşti. Rapid, iar vineri de la aceeaşi oră
răşul Vasile Boroancă — au dat ample explica un program artislic alcătuit din dansuri popu mai de seamă centru de nia, una si nedespărtitfi". Un loc la fel de im- vor întîlni formaţia IC F. Dumi
ţii in legătură cu recentele măsuri luate de partid lare şi pantomime Merită apreciată strădania informare ştiinţifică şi Cu aceeaşi firească emo portcint, in cadrul cabi nică, de la ora II. în sala Fio*
şi guvern în vederea sporirii natalităţii popu instructorului artistic Maria Mureşan, care a reu culturală din tara noas ţie, am mai parcurs un netului muzical al Biblio reasca, echipa mexicană va sus-
laţiei, asigurării pensiilor pentru ţăranii coope şit să pregătească un spectacol bun. tră Ceva mai tîr- document muzical origi tecii Academiei Republi line jocul revanşă cu Rapid.
ziu, în 1874, în fon nal, mărturie a preţuirii cii Socialiste România. îl
durile sale au intrat de care s-a bucurat peste ocupă cele peste 8.000 de
s B Q Q Q 1 S 1 Q 0 9 piese la fel de preţioase : hotare primul domnitor manuscrise muzicale ro
drama lirică „Attila" şi al Principatelor Unite. Es mâneşti şi străine, care Ş a h
ţat descoperirea unui dispozitiv laser funcţiona cu ajutorul unor turbine Idila cu cîntece „Ţiga te vorba de manuscrisul servesc scriitorilor în e
care poate reduce simţitor, sau înlă mici cu gaze şi va atinge viteza de nii", apartinînd cunoscu Iul Al. Papadopol Cali- laborarea diferitelor stu
tura total, pericolul accidentelor dc 100-160 km/h. Primele trenuri pro tului reprezentant al cul machi, care redă imnul dii monografice, lucrări
automobil. Calilicînd această desco pulsate urmează a intra în circula turii moldoveneşti în se in limba greacă alcătuit antologice şi de muzico AUCKLAND 10 fAgerpres)
perire drept o importantă îmbună ţie peste doi ani. colul al XlX-lea, Gh. A- de E. I. Francudi, în o logie. De un real folos După 11 runde, în turneul inter
tăţire tehnică în vederea securită sachi, cursuri practice de noarea Iui Alexandru le-au fost, bunăoară, lui naţional de şah de la Christchurch
CORONOGRAFUL precizie nemaiatinsâ pini acum. ţii circulaţiei cu automobilul, vice STAŢIE ŞTIINŢIFICA muzică vocală, manuale loan Cuza. Alături de Mihail Jora, Cristian (Noua Zeelandă), în clasament con
După cum anunţă agenţia TASS, preşedintele Societăţii. John Farese, de vioară, precum si arii piesele autohtone sînt Ghenea si Grigore Băr- duce marele maestru intemation, l
un coronograf similar va intra în a declarat că folosirea acestui dis SUBMARINA populare, balade, colin păstiate si numeroase al găoariu — autorii cărţi Iuri Averbach (U.R.S.S.), cu 10
MOSCOVA. — In Gaucazul de curînd în funcţiune în regiunea Ir- pozitiv ajută la eliminarea acciden bume si tipărituri muzi
nord, la o înălţime de 2.000 metri, a kutsk din Siberia. ® telor cauzate de situaţii neprevăzu de, doine, hore. De-a lun cale cuprlnzînd creaţii ale lor „George Enescu", puncte. Şahistul fi 1 ipinez Cordo-
fost montat un aparat pentru studie te. Dispozitivul, amplasat în partea Specialiştii sovietici au realizat gul celui aproape un se compozitorilor univer „Din trecutul culturii mu so se află pe locul doi cu 3 j
rea coroanei solare, unic ca mări din fată a automobilului, indică prin proiectul unei slutit ştiinţifice sub col de funcţionare, în de sali : cele nouă simfonii zicale româneşti" si. res puncte, urmat de Sarapu (Austra
me în lume. Coronograful permite DISPOZITIV LASER CARE anumite semnale, ce se pot citi la marine care, scufundată la adînci- pozitele cabinetului mu beethoveniene. oratorii pectiv, „Dinu Lipatti, lia), cu 8 puncte.
să se facă cercetări asupra tempe PREVINE PERICOLUL bord, viteza altor automobile, pre mea de 300 ra. .va fi dotată cu ge zical s-au adunat aproa le Iul Bach, „Patrie", compozitor şl interpret"
raturii, componentei chimice şi den ACCIDENTELOR DE AUTOMOBIL cum si orice alt obstacol. „Dacă a neratoare de forţă, aparatură elec „Variations chromati- — materialele documen
sităţii în diferite regiuni aje coroa cest sistem laser, g spus Farese, de tronică, instalaţii de televiziune, pe- pe 23.000 de astfel de do ques" si „Rome" de Bizet, tare găsite aici. De ase
menea, datorită interesu
nei solare, precum şl să se măsoare DETROIT. — Societatea „The Ra termină că viteza este prea mare, el riscoape, aparate de filmat si de fo cumente rare, reprezen- precum şl diferite lucrări B o x
cîmpul magnetic din Soare, eu o dio Corporation of America" a anun atrage atenţia şoferului prin sem tografiat. Aceaslă staţie va dispune tînd cîte o părticică din semnate de Dvorak, Glin- lui stirnit specialiştilor
străini de
partiturile,
nale sonore sau luminoase. Dacă a de o autonomie completă sub apă. trecutul nostru cultural Ica, Gluck, Gounod, Gri- manuscrisele, tipăriturile,
cesta nu le observă, atunci dispozi COMBUSTIBIL PENTRU 290 ORE si istoric. La recoman reproducerile si discuri PHILADELPHIA 10 (Agerpres),
tivul laser reglează automat viteza darea bibliotecarului de eg. Haendel, Haydn, le muzicale existente, a
automobilului în raport de viteza ce Atelierele de construcţii navale Liszt, Massenet, Mozart, cest cabinet muzical în In cadrul unei conferinţe de
lui din fată, sau îl opreşte Ia apro din Komarno (Slovacial au lansat serviciu, am răsfoit — Meyerbeer, Mezzelti, presă care a avut loc la Housloo,
pierea vreunui obstacol". nu tară emoţie — origi treţine relaţii de colabo campionul mondial de box la ca
prototipul unui vas comercial, care Mascagnî. Palestrina, tegoria „grea", Cassius Clay, a
va naviga pe Dunăre. Măsurînd 101 5 nalul „Horei Unirii", scri Puccini, Rossini, Ra- rare cu altele similare anunţai că în cazul că va termina
LOCOMOTIVA CU REACŢIE m lungime. 14,18 m lăţime si 8,4 m să în 1859 de AI. Fie- meau, Schumann, Smeta- din aproape 60 de ţări victorios meciul de Ia 6 februarie
înălţime, vasul, care cîntăreşte 2.000 chtenmacher. pe versu ale lumii, cu salangexul său Ernîe Terrel, ei
întreprinderea căilor (erate din tone, esle prevăzut cu un rezervor na, Schubert, Strauss si îşi va pune titlul în joc în faţa lui
Anglia studiază. în colaborare cu cu combustibil care-i va permite să rile lui Vasile Alecsan- alţii. Stă la îndemîna ADINA
Societatea „Rolls Royce". proiectul navigheze, fără întrerupere, timp dri, neuitatul bard de l-a compozitorilor, muzicolo CONSTANTINESCU Floyd Patersson. Clay a anunţat
că dacă va boxa cu Patersson, me
unei locomotive cu reacţie. Ea va de 290 ore, cu viteza de 18.5 kra/h Mircesti, Privind si repro gilor, profesorilor şî redactor la Agerpres ciul se va desfăşura la Tokio.
11 artistice de agitaţie Posta emisiu tino; 20,30 Teatru radiofonic. Ci trebări la care nu s-a răspuns In*
R. P, A GERMANIEI.— nii; 13,03 Tribuna radio,- 18,40 clul „Maeştri ai dramaturgiei uni
Prlnlr-o intîmplare, chi- Jurnal agrar 20,00 Radiogazeta de versale" : William Shakeaspeare că/ 21,05 Film artistic: „Sensnxo
fnlştli uzinelor „Degussa" seară. 21,00 Melodii-magazin : Că — „Henric al IV-lea" (partea I); deasupra oraşului" — o product!.»
au produs „apă uscată". IANUARIE 1967 lătoriile muzicale ale lui Gulliwer; 22,06 Interpreţi ai operetei „Con a studiourilor Iugoslave? . \5
După cum se ştie. aci 22,40 Mic album c o r a l 23,00 Ora tesa Mărită" de Kalman ; 22,30 Telejurnalul de noapte? 22,45 în
dul siliclc este hidrofob. melodiilor lirice. Moment poelic : 23,52 Din albumul chiderea emisiunii.
Chlmiştli de aici au fă E E 0 PROGRAMUL II : 7,45 Valsuri melodiilor de dragoste.
cut un amestec con- din operele ; 8,15 Dansuri de es
slînd dio 90 la sută apă tradă ; 9.03 Simfonia a IlI-a de Timpul probabil
Şl 10 Ja sulă acid silîcic PROGRAMUL 1: 5.06 Program Gheorghe Duraitrescu ; 10,05 Lec
şl l-au agitat puternic. muzical de dimineaţă ; 6,15 Ac tură în premieră; 11.07 „Trenul ve
Sub ochii lor, apa a dis tualitatea agrară : 6,45 Emisiune seliei" — muzică uşoară; 12,10 : stavizfcjBfc PENTRU 24 ORE
părut dintr-odată şl s-a penlru pi o d ieri ; 8 00 Sumarul pre Cu scrisorile în fală ; 13,30 Con Vreme rece, cu cer noros, tem
transformat intr-o pulbe sei ; 8,30 La microfon, melodia cert de prînz; 14,30 Itinerar fol porar senin in cursul nopţi Lo
re albă. Pulberea s-a do preferată; 10,15 Muzică populară cloric muzical; 15,10 Ecranul me 18.00 Pentru copii A.B.C, Pen cal vor cădea ninsori. Vînt ^ado
vedii a fi stabilă şi a interpretată de Poliua Manoilă si lodiilor; 16.15 Pe teme medicale,- tru pionieri si şcolari — Neobişnu rat din nord sî nord-vest. Tîinpc-
putut fl păstrată mult Radu Simion ; 10,55 Poemul sim-’ 17,10 Patru piese spaniole de Ma- ita călătorie în lumea cărţilor; „La ralura aerului staţionară; nc i, t a
timp în recipiente. După fonic „Don Juan" de Richard nuel de Falia; 17,40 Cronica li hanul Ancutei", ecranizare după va fi cuprinsă între —8 şi — U
părerea unor experţi a Strauss; 11,30 Culori pe portativ; terară de M. Manolescu; 18,35 Cjn- romanul lui Mihail Sadoveanu ; qrade, iar ziua între 0 si —5<i a l .
ceasta constituie o des 12,25 Pagini din opera „Grădinări tă Anca Agemolu şi Eduardo Via- 18,50 Publicitate,- 19,00 Telejur
coperire foarte Impor tă din dragoste" de Mozart; 13,30 nello; 19,05 Ciclul „Figuri şi njo- nalul de seară; 19,20 Buletinul PENTRU URMĂTOARELE 2 ZIL£
tantă cu utilizări nepre Intîlnire cu melodia populară si
mente din istoria muzicii româ
văzute. interpretul preferai ; 14,08 Sport ; neşti" : Mihail Jora ? 19,40 Opera meteorologic; 19,23 Desene ani Vreme umedă, cu cerul a upe*
IN FOTO: In Ioc de 16,40 Din comoara folclorului nos mate ; 19,30 Legenda ciocîrliei — rit, favorabilă precipitaţiilor sub
apă de Ia robinet, folosi tru; 17,10 Ani de ucenicie. Cercu preclasică : fragmente din opera montaj muzical-coregrafic,- 19,50 formă de ninsoare. Temper, tura
„Dido şi
Aeneas" de Purceii;
rea „apei uscate". rile literare în sprijinul brigăzilor 20,15 Recitalul pianistei Maria Fo- Aventurile Iul Robin Hood ; 20,20 în uşoară creştere la sfîrsiti t-
întrebări la care s-a răspuns... în
lervalului.
“— —****"** ■"— — T I