Page 27 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3741

F O R M E M U L T I ' L E Autobaza transport auto Hunedoara

La un pas de... racordare

DE EDUCARE A ELEVILOR care nu irjai cores- oamenii de la I R.EJI cu sediul în Calea Stufit nr. 2

In comuna Pctieşii pundeau. au uitat un amănunt, r e c r u t e a z ă :
Cultivarea în rîndul tinerelului rezultate frumoase, patru dintre ei mai mult pe ete.vii care au o situaţie s-a simţit nevoia — Mai bine mai destul de esenţial : elevi pentru specialitatea lăcătuş monlatori agregate energetice şi
şcolar a pasiunii, a dorinţei de a cu­ calificîndu-se pentru faza republi­ mai slabă la învăţătură. Ajutorul’ a- montării unui trans­ lîrziu, decît nicio- racordarea transfor­
noaşte şi de a-şi însuşi comorile şti­ cană cordal a dus la îmbunătăţirea situa­ formator de eijp'gjp matorului la reţea. de transport.
inţei şi culturii esle una din preocu­ In scopul dezvoltării interesului şi ţiei la învăţătură. Aşa, de exemplu, electrică. Cerinţele S-a ajuns — vorba
pările de căpetenie ale organizaţiilor dragostei faţă de ineşeria aleasă, un la sfirşilul anului şcolar, din totalul repetate ale cetăţeni­ cîntecului — la un Condiţiile de primire sînt:
ae partid din şcoli. Pentru continua rol important l-au avut concursurile de 255 elevi'înscrişi în clasele IX-'Xl, lor, intervenţiile de­ pas de., racordare.
îmbunătăţire a muncii de educaţie a pe meserii organizate la Grupul şco­ au promovai 253 de elevi putaţilor au găsit e- ÎNSEMNĂRI „Comppzitprul" — — 7 clase elementare;
elevilor din raionul Orăştie, biroul lar Cugir aşa cum a fost „Cel mai Cu ţoale că în activitatea organi­ epu la tovarăşii dc în cazul ele faţă
comitetului raional de partid a luat bun strungar", „Cel mai bun fre­ zaţiilor de partid din şcoli s-au ob­ lâ întreprinderea re­ I R.E.JI. - ar fi bi­ — serviciul militar saţişfăcut;
o şerie de măguri polilico-organizn- zor", sau recentul simpozion organi­ ţinut rezultate bune pe linia îndru­ gională de electrici­ ne şă creeze şi ulti­
(orice pentru folosirea multiplelor zat la Liceul agricol Geoagiu pe te­ mării dctivilăţii Qiganizaţjilor U.T.C. tate Hunedoara dată — şi-au zis lo­ mele „note." Nu de — domiciliul sţabil în Hunedoara;
forme de educaţie ce le avem la in- ma: „Drumul spre înalta calificare se mai conslaţă că în unele şcoli, a­ La incep.ptu) lunji calnicii In sfîrşii, nu alta, dar să nu iasă — virsta maximă 35 ani.
demînă, menite să dezvolte răspun­ începe de pe băncile şcolii". dunările generale ale organizaţiilor dpeembrie au venit vom mai avea neca­ cu cîntec.
derea elevilor faţă de învăţătură, Pregătirea politico-ideologjcâ a e­ U.T..C. sini slab pregătite, djriginţii electricienii I.RE.II.- zuri cu curentul elec­
formarea trăsăturilor înaintate dc levilor, educarea lor în spiritul pa- nu sînt invitaţi pentru a lua parte ului, au montat 'trans­ tric. A. DANUŢ Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul autobazei.
caracter, pentru dezvoltarea conşti­ In dezbateţi şi nu întotdeauna se după o sepsoare a
inţei socialiste a acestora. stabilesc cele mai corespunzătoare formatorul, au înlo­ Dar (^h, dacă n-ar tovarăşului Dumitru
Tinind cont de rolul şi importanta masuri pentru îmbunătăţirea disci­ cuit liniile aeriene mai fi acest „dar") Crlntea
pe care o au adunările generale, or­ plinei şcolare, iar combativitatea şj
ganizaţiile de bază U.T C. din şcoli Viafa de partid sau alte acte de indisciplină mai lasă
ganizaţiile de partid au îndrumat or­
intransigenţa fa|ă de unelp abateri
pentru a dezbate teme cu un bogat încă de dorit din partea multor e­ întreprinderea minieră deva
conţinut educativ, prin care să dez­ în şcoli levi.
volte interesul elevilor faţa dc prin­ Considerăm că esle de datoria or­
cipala lor îndatorire patriotică, să ganizaţiilor de partid din şcolile ra­ strada Piaţa Unirii nr. 9
crească răspunderea personală faţă ionului nostru, să ajute în perma­ angajează imediat:
de însuşirea temeinică a cunoştin­ nenţă organizaţiile şi comitetele
ţelor. Teme ca: „învăţătura, îndato­ tnotismului înflăcărat sînt sarcini că­ U.T.C pentru a dezbale cu tineretul — dpi conducători auto pentru I.M.S.;
rire patriotică a fiecărui elev". rora organizaţiile .U.T.C. le acordă o şcolar probleme izvorîte din viaţa
„Drumul spre nota 10". „înaintaşi importanţă deosebilă. Trebuie să a­ şi preocupările specifice colectivului — un conducător auto pentru camionetă T.V.;
ai ştiinţei româneşti", „Prin rezulta­ vem în vedere că elevii sînt la vir.ya fiecărei şcoli, fiecărei clase în parte, Salarizarea se face în funcţie de gradul ce îl posedă fiecare
te bune. răsplătim grija ce nc-o cinci simt nevoia să fie călăuziţi pen­ care să ducă la îmbunătăţirea mun­
poartă partidul şi guvernul'’ şa. au tru a căpăta răspuns la multiplele cii. să ridice răspunderea elevilor conducător auto.
fost mult apreciate de către tinere­ probleme ale vieţii, să-şi însuşească pentru îndeplinirea îndatoririlor lor Fabrica „Căpri­ Infornţaţii suplimentare se dau de către serviciul personal al
lul şcolar, lucru ce a făcut ca elevii cunoştinţele politice şi ideologice pc linie de organizaţie şt învăţătură. oara" Sebeş. Cea
să-şi dea mai bine seama de impor­ care sâ-i ajute la formarea lor 'mul­ Organizaţiile de partid de lă Gru­ mai bună reco­ întreprinderii.
tanţa însuşirii temeinice a cunoş­ tilaterală. Sub conducerea organiza­ pul şcolar Cugir, Liceul Aurel Vlai- mandare a hărni­
ciei şi priceperii
tinţelor predate. ţiilor de partid, organizaţiile'U.T.C. cu Orăştie vor trebui să aibă mai muncitoarei Vale-
In munca de educare şi creştere asigură ţinerea cu regularilale de in­ mult în atenţia lor îmbunătăţirea ria Helgiu, o dau
a tineretului şcolar, o mare eficien­ formări politice, citirea piesei, se disciplinei in rîndul unor elevi care cifrele. Lunar, la
ţă practică o au cercurile pe mate­ popularizează documentele de partid nesocotesc prevederile regulamentu­ rubrica de între­
rii organizate în cadrul şcolilor cu şi de stat, asigui induse in felul a- lui şcolar, nu frecventează cu regu­ cere, din dreptul
elevii. Spre exemplu, la Liceul a­ cesla însuşirea de către elevi a prin­ laritate cursurile, nu-şi’ însuşesc te­ numelui ei, se con­
gricol Geoagiu, funcţionează cercu­ cipalelor probleme ale politicii parti­ meinic cunoştinţele’ predate, mani­ semnează depăşi­ Părintele interceptării
rile de pomicultuiă-viiiculUnâ, le­ dului nostru. festă chim atitudine lipsită de res­ rea planului cu
gumicultura, matematică şi fizică, Organizaţiile U.T C., cadrele didac­ pect faţă de cadrele didactice, faţă 18-20 la şută. De
în cadrul cărora îşi desfăşoară aeti- tice, cu sprijinul organizaţiilor de de alţi tovarăşi’mai în virsta, se com­ remarcat că pro­
vilalea peste 00 de elevi In cercul panici, şi-au adus o contribuţie în­ portă necivilizat în colectivele din dusele fabricate de
de viticultură condus de tovarăşa semnată la mobilizarea elevilor care fac parte iar in familie şi so­ ea se bucură de a-
profesoară Aneta Lefter, s-a înfiin­ pentru orele de consultaţii, precum şi cietate au o ţinută vestimentară ne- precierî calitative convorbirilor
ţat un curs de viţă de vie, unde ele­ la menţinerea ordinci şi disciplinei corespunzâtoare, şfidind bunul gust. deosebite
vii au executat aitoiii in uscat, stra­ în cadrul internatelor Rezultate bu­ Pentru â elimina deficienţele ce
tificarea butaşilor altoiţi, forţarea, ne s-au obţinut la Liceul agricol mai există io şcoli, organizaţiile de
fasonarea, plantarea in biIoane Au Geoagiu, Liceul Cugir, şcolile gene­ partid voi fi îndrumate să manifeste Foto: I. TEREK Tocmai cind atmosfera începuse să J. E. s-a grăbit sâ ia primul tren
fost, de asemenea, executate de că­ rale ele 8 ani din Vinerea. Şibot ele, mai multă preocupare pentru a aju­ devină anostă la Washington, s-a stîr- spre Washington. Intr-un suflet s-a
tre elevi şi lucrări de recoltare, fa­ care nu reuşit să organizeze orele de ta acti.vilatea organizaţiilor U.T.C., nit o aprigă controversă intre Robert năpustit in cabinetul ministrului de
sonare, stratificare şi păstrare a ma­ meditaţii mai bine, să folosească la întregul corp didactic, în vederea lvennedy, fostul ministru de justiţie, justiţie al preşedintelui Grant, un n-
terialului pentru altoire. maximum timpul de studiu cu elevii. sporirii contribuţiei acestora Ia în­ şi J Edgar Hoover, directorul F B I. nume Edwards Pierrepont. In pre­
La Liceul din Cugir, în cadrul Spre exemplu, la Liceul din Cugir deplinirea nobilei «misiuni încredin­ (Biroul federal de investigaţii — zenţa oficialităţilor ministerului a
cercurilor de matematică, fizică, chi­ există o planificare precisă a orelor ţate de partidul nostru de a creşte n.t.), penii u a se şti cine a dat per­ pus banda pe care fusese înregistra­
mie, limba şi literatura română s-a de consultaţii la obiectele matemati­ si educa tinăra generaţie chemată să misiunea să se intercepteze convor­ tă convorbirea dintre Bell şi asis­
reuşit să se lărgească orizontul de că, fizică, română şi altele. Aceasla contribuie la opera de cleşâvîrşire a birile telefonice ale anumitor cetă­ tentul său.
cunoştinţe primite cu ocazia orelor a dat posibilitatea ca responsabilii construcţiei socialiste în ţara noastră. ţeni, violîndu-se in felul acesta drep­ Ministrului de justiţie nu-i venea
de curs, ceea ce a dat posibilitatea cu învăţătura din birourile organiza­ SABIN BÂIEŞANU turile lor constituţionale. să-şi creadă urechilor. „Doamne,
ca o seric de elevi, participanţi la ţiilor U.T.C. să urmărească cine par­ activist al Comitetului raional Deşi acest lucru nu este cunoscut ce-or sâ mai născocească ?" spuse el.
olimpiadă (faza regională) să obţină ticipă la consultaţii, să-î mobilizeze dc partid Orăştie îndeobşte, interceptarea convorbirilor Hoower preeizâ : „Aţi auzit o în­
telefonice se desfăşoară in S U.A. de registrare a primei conversaţii tele­
aproape 100 de ani. fonice interceptate".
Primul caz de iniei ceplnrc a unei „Ce naiha-i aia telefon?" — dori
Pensii pentru ţăranii cooperatori convorbiri telefo- să afle ministrul
fonice s-a petrecui
de justiţie.
la 10 martie 1870, „Esle o invenţie
în laboratorul Un a unui scoţian,
Intre 1G-27 ianuarie începe muncit cu hărnicie de-a lun­ ceasla, ţăranii cooperatori pen­ zut. De asemenea, peste 2,4 Alexander Graham Alexander Graham
plata pensiilor ţăranilor coo­ gul multor ani pentru întări­ sionari au dreptul la un spor milioane cooperatori au sem­ Bell. din Boston. Bell Inlrucît nu
peratori bâtrîni şi a celor care rea continuă a cooperativei rţe pensie de 5 sau 10 lei lunar nat adeziuni şi au contribuit Bell lucrase de mai mul Li vreme Ja e cetăţean american, am vrut să ştiu
şi-au pierdut capacitatea de lor. a întregii agriculturi so­ pentru fiecare f> ani de contri­ cu 5 sau 10 lei lunar la fon­ un dispozitiv de vorbire, botezat de cam ce avea de gind. Cred că fraza
muncă Se îndeplineşte aslfel, cialiste Totodată, beneficiază buţie personală lunară în va­ dul necesar pentru plala spo­ el „telefon". In camera alăturată se „Walson, vino încoace, am nevoie de
prin grija stalului nostru so­ de pensii cooperatorii care loare de 5 sau 10 lei lâ fondul rului de pensii. afla asistentul său, Tom Walson. In dumneata" este o frază in cod, pe
cialist, dorinţa firească a nu­ şi-au pierdut capacitatea de suplimentar de pensii. Mem­ Venind în ajutorul pensio­ ziua. aminlilă, Bell a rostit în recep­ care n-am avut încă timpul s-o des­
meroase generaţii de ţărani muncă, precum şi copiii or­ brii cooperatori, care după narilor din unităţile care nu tor următoarele cuvinte: „Watson, cifrez".
ca, prin munca lor, să-şi asigu­ fani, îndeplinindu-se astfel o pensionare continuă să lucre­ au depus integral contribuţia la vino încoace, am nevoie de dum­ „Dar ce rost are să interceptez
re la bătrineţe mijloacele de obligaţie a colectivităţii de a ze, primesc, pe lingă pensia fondul de pensii, recenta ple­ neata". convorbirile telefonice?" — întrebă
existenţă un trai lipsit de acorda grijă celor ce nu sînt integrală, şi retribuţia pentru nară a Uniunii Naţionale a Co­ Walson s-a precipitat în camera ministrul.
griji. in deplinătatea forţelor de zilefe-muneu prestate. La a- operativelor Agricole de Pro­ învecinată şî l-a îmbrăţişat pe Bell: „Eu aş spune altfel, excelenţă. Ce
Potrivit statutului Casei dc muncă. ceasla se vor adăuga ajutorul ducţie a hotăi ît ca acestora să telefonul se născuse. rost are un telefon, dacă conversa­
pensii a membrilor coopera­ După cum s-a calculat, în- acordat de cooperative in pro­ Ii se plătească totuşi pensia, Dar fără ca vreunul din ei să ştie, ţiile nu sînt interceptate ? Nu vă daţi
tori, au dreptul la pensii băr­ cepînd din această lună, bene­ duse şi veniturile de pe lotu­ dar în raport cu procentul de seama ce reprezintă invenţia asta ?
baţii care au împlinit 65 de ficiază de pensii 1 116 000 de co­ rile personale. depunere a contribuţiei, ui­ o a treia persoană asculta conversa­ Dacă o să se instaleze telefoane, vom
ani şi femeile care au ajuns operatori Plata se face din Producţiile bune şi venituri­ mind ca diferenţele să fie a- ţia lor. Era un tînâr investigator al pulea asculta ce se vorbeşte şi aşa o
la 60 de ani. Cuantumul pen­ fondul umc pe ţară, alcătuit le sporite obţinute de cele mai chitale pe măsura depunerii serviciilor guvernamentale, J. E. Ho­ sâ venim de hac spionilor, comuniş­
siei esle in funcţie de numâr.ul prin contribuţia anuală a co­ multe cooperative agricole au contribuţiei restante. over, pe numele său, care, plin de tilor, delicvenţilor juvenili şi chiar a­
anilor lucraţi în cooperative, operativelor agricole cu o co­ C. ZLAVOG ambiţie, voia să-şi croiască un loc vocaţilor".
acordîndu-se asLfel o plată bi­ tă de 3,5 la şută din valoarea făcut ca fondul de pensii si „Nu ştiu ce sâ spun. întreaga po­
nemeritată acelora care au producţiei globale. Pe lingă a- se realizeze la nivelul prevă redactor la Agerprcs de frunte în Ministerul Justiţiei. veste îmi pare cam neconsliluţiona-
lă" — replică ministrul
„Dar cum o să-i prindem pe tică­
loşi, dacă n-o sâ le interceptăm con­
vorbirile telefonice ?" — se miră
L a I, F. B aia de Criş Hoower.
„Sînt ministrul de justiţie al State­
lor Unite şi nu pot aproba intercep­
Tinărul Ilie tarea convorbirilor de orice fel, dacă
Gros, din secţia acest lucru nu se dovedeşte in inte­
nasturi a I.O.l.L resul ţârii. Pe de altă parte, dacă nu
Deva. se bucură Un capitol deficitar : gospodărirea .ştiu nimic despre treaba asta. în­
de stima şi apreci­ seamnă că nu o aprob, nu-i aşa ?"
erea tovarăşilor „întocmai, excelenţă. Semnaţi, vă
săi de muncă. A- rog, această scrisoare în care se spu­
cesle considerente ne câ nu ştiţi nimic despre faptul
pornesc din price­ bazei materiale penfry cazare că interceptez convorbirile telefoni­
perea profesională ce şi aceasta împuternicire îmi va fi
şi operativitatea de-âjiins".
Nici prin gînd nu-i trecea lui Ed­
cu care el se achi­ fn anul care a trecut stalul a in- un cearşaf şi o pătură. Aceasta în sînt aprovizionate magazinele sînt, în problemă fiind lăsată numai în sea­ wards Pierrepont, cînd a semnat scri­
tă de sarcinile în­ .vestit sume importante pentru îmbu­ condiţiile in care în magazii se află cele maî multe cazuri, din sortimen­ ma conducerii întreprinderii forestie­ soarea cu pricina, câ toţi ceilalţi mi­
credinţate. nătăţirea continuă a condiţiilor de 318 pături de lină, 458 de cearşa­ te care nu sînt solicitate de foresti­ re. Consecinţele controlului slab e­ niştri de justiţie care i-au succedat
viaţă ale muncitorilor forestieri. A- furi şi peste 500 de feţe dc pernă. Şi eri. iar gestionarii nu respectă ora­ fectuat sînt evidente. Conducerea în­ vor semna o scrisoare similară: a­
cesle eforturi depuse în vederea con­ încă un exemplu: in diverse planuri rul stabilit, care corespunde timpu­ treprinderii este răspunzătoare pen­ ceasta pînă mai deunăzi, cînd Curtea
struirii de noi obiective sociale, s-au de măsuri a fost prevăzut in repetate lui liber al muncitorilor tru modul în care sînt gospodărite Supremă a SU.A. a dorit sâ ştie
concretizat şi la întreprinderea fo­ rînduri un obiectiv care, deşi sim­ Biroul Comitetului regional de cabanele forestierilor şi de aceea va despre ce e vorba.
restieră Baia de Crîş in construcţia plu, nu şi-a găsit nici pînă în pre­ partid a stabilit o serie de măsuri trebui sâ ia măsuri imediate pentru E adevărat că Alexander Graham
de cabane trainice şi confortabile zent rezolvarea Esle vorba de ame­ care sâ ducă la îmbunătăţirea condi­ a le crea muncitorilor din parchete Bell a inventat telefonul, dar lînă-
puse la dispoziţia muncitorilor fo­ najarea unor rafturi sau dulapuri ţiilor de viaţă ale forestierilor, la condiţii cît mai bune de viaţă, să rul J. E. Hoover esle cel care a fă­
restieri. In prezent această unitate pentru păstrarea alimentelor. Pentru permanentizarea muncitorilor. Aces­ traducă in fapte planurile întocmite cut ca această invenţie să fie cu a-
dispune de 32 de cabane, avînd asi­ tovarăşii din conducerea întreprinde­ te măsuri sînt cunoscute atît de Co­ în prima jumătate a anului trecut şi devârat de folos americanilor care
gurat spaţiul necesar pentru cazarea rii obiectivul este minor, dar pen­ mitetul raional de partid Brad, cit nereallzate nici pînă în prezent. trăiesc îrt frica şi respectul legii.
Spre dezvoltarea continui muncitorilor la fiecare gură de ex­ tru muncitorii din parchete, o strielă şi de Consiliul local al sindicatelor activist al Comitetului regional ART BUCHWALD
NICOLAE FARA
necesitate Ea este diclală de faptul
Brad, dar nu s-a urmărit îndeaproa­
ploatare, precum şi de un dispensar.
In plus conducerea întreprinderii îm­ că alimentele sînt pâslrate în came­ pe aplicarea lor în viaţă, această Hunedoara al P.C.R. (Din „New York Herald
preună cu Uniunea raională a coope­ re, pe mese, la căldură, unde piinca Tribune*')
a agriculturii regiunii rativelor de consum Brad, au luat — se usucă iar celelalte alimente se al­
terează.
aşa cum se susţine — unele măsuri
încă din toamnă penLru ca magazi­ Se amintea la începutul articolului,
nele din parchete să fie aprovizio­ că pentru muncitorii forestieri s-a
(Urmare din pag. I) cuparea pentru folosirea la întreaga nate din abundenţă cu alimentele so­ construit un dispensar medical la
capacitate a utilajelor şi reduce­ licitate de muncitori. Certej, punct de exploatare cu pon­
rea preţului de cosi pe hectarul de Cu alle cuvinte, întreprinderea fo­ dere mare în producţia întreprinde­
Un bun prilej pentru înlăturarea arătură normală trebuie să fie înso­ restieră Baia de Criş are asigurată rii. Aici s-ar putea acorda aproxima­
neajunsurilor care s-au manifeslal în ţită de masuri care sâ asigure extin­ baza materială pentru cazarea mun­ tiv 100-120 de consultaţii medicale
activitatea unităţilor, pentru descope­ derea gamei de lucrări agricole exe­ citorilor in bune condiţiuni. Se cu­ zilnic. Dar nu se acordă nici una,
rirea de noi rezerve de creştere a cutate mecanizat, îmbunătăţirea ca­ vine însă, analizat modul în care este deoarece dispensai ul nu este înca­
producţiei agricole îl constituie adu­ lităţii şi scurtarea termenelor dc e- utilizată această bază materială şi e- drat cu personal medical şi dotat cu
nările pentru dezbaterea şi aprobai ea fecluare a lor Conducerile Ş.M.T. au fieaci laica măsurilor luate împreună aparatură corespunzătoare Totuşi în
planurilor dc producţie şi financiare datoria sâ urmărească mai îndea­ cu U.R.C.C. Brad Pentru aceasla inventarul întreprinderii figurează
pe acest an. In legătură cu aceas­ proape realizarea zilnică a normelor vom da curs exemplelor care vorbesc ca „dispensar" şi, ca sâ fie cit de cît
ta, de mare însemnătate este faptul stabilite pe fiecare utilai, aslfel înoîl de la sine despre felul cum sînt gos­ folosit a fost transformat în... ma­
ca în toate unităţile să fie stabilite lucrările agricole sâ poală fi execu­ podărite cabanele forestiere. Cabana gazie.
obiective reale şi mobilizatoare, a că­ tate în condiţii optime şi să scadă dc la Ponor, bunăoară, a fost con­ Ţoale aceste construcţii şi mate­
ror înfăptuire sâ se urmărească cu preţul lor de cost. struită cu 7 ani in urmă, dar nu i riale au costat bani pe care stalul l-a
întreaga răspundere de eălie fiecare Rentabilizarea tuturor gospodării­ s-a făcut nici o reparaţie care să în­ investit pentru ca la punctele de ex­
lucrător din agricultură lor de stat constituie una din pro­ trunească exigenţele calităţii. Conse­ ploatare muncitorii forestieri sâ aibă
In fala organizaţiilor de partid din blemele caro necesită să fie rezolva­ cinţa? Cind a plouat afară, a plouat condiţii optime de muncă şi viaţă.
cooperativele agricole ou fost puse te în cel mai scurt timp. In acest şi în cabană, iar cind se va topi ză­ Faptele relatate au fost cunoscute şi
sarcini deosebit de importante pri­ scop se impune ca eforturile lucră­ pada, muncitorii vor trebui sâ se des­ dc organizaţia de partid şi de sindi­
vind consolidarea unităţilor şi ridi­ torilor din G.AŞ sâ fie îndreptate curce singuri cat, dar nimeni n-a tras la răspun­
carea cooperativelor ramase in ur­ spre folosirea cu eficienţă economica In planul întreprinderii a fost pre­ dere conducerea întreprinderii pen­
mă la nivelul celor fruntaşe Pentru mai ridicată a bazei lehnico-materia- văzută, prinlre altele, construirea de tru feluj cum sînt gospodărite caba­
aceasta sînt necesare măsuri mai e- le, mărirea producţiilor la hectar şl bucătarii izolate şi camere pentru nele, deşi era datoria organelor res­
ficicnte privind organizarea produc­ pe cap dc animal şi reducerea pre­ uscarea echipamentului Prevederea pective s-o facă
ţiei pe baze ştiinţifice, ridicarea rolu­ ţului dc cost al'produselor. Impor­ din plan este salutară. Pusă în prac­ Atît conducerea întreprinderii, cît
lui adunărilor generale, promovarea tant este ca în fiecare unitate sâ se tică ar duce la îmbunătăţirea condi­ şi cea a U.R.C.C, Brad susţin că „ş-au
principiului muncii colective, extin­ aplice cu strictele principiul gosj)o- ţiilor de viaţă. Conducerea întreprin­ luat măsuri de aprovizionare cores­
derea retribuţiei suplimentare în dăririi socialiste ja nivelul brigăzilor, derii însă, n-a urmărit realizarea a- punzătoare cu alimente". Situaţia a-
toate sectoarele de aclivîlale, asigu­ urmărindu-se mai îndeaproape mo­ ceslui Qbiectiv la toate cabanele, rală însă că noţiunea de „corespun­
rarea unor proporţii corespunzătoa­ dul de realizare b veniturilor şi chel­ muncitorii fiind nevoiţi să-şi prepa­ zător" este pentru tovarăşii din con­
re între fondul de acumulare şi cel tuieli lor planifieale. re mîncarea şi să-şi usuce îmbrăcă­ ducerile unităţilor amintite su.b ni­
de consum, îmbogăţirea nivelului de Slâ în posibilţlalea unităţilor agri­ mintea de lucru în dormitoarele co­ velul cerinţelor minime Altfel cum
cunoştinţe profesionale ale coopera­ cole ca obiectivele prevăzute de con­ se poate explica faptul că piinea se
torilor şi altele ferinţa organizaţiei regionale de mune. Pe accaslâ linie se înscrie şi traijsportâ in parchete o singură da­
preocuparea slabă a administraţiei
Mecanizatorii sînt chemaţi şi ei partid cu privire la dezvoltarea in­ pentru asigurarea curăţeniei şi a len­ lă pe şăplămînâ şi atunci în condi­ ..,„Dc ,fclul C.JW maistrul coordoneazS activitatea muncitorilor din subordine, depinde in bună măsură
şâ-şi aducă o contribuţie mai mare tensivă şj multilaterală a agriculturii jeriei de pal In majoritatea cabane­ ţii neeorespunzăloare, deşi se pro­ calitatea lucrărilor. Maistrul Dum.tru Domnaru din atelierul dc freze al Fabricii chimice din Orăslie slie
la sporirea producţiei agricole. Preo­ să fie înfăptuite cu succes. lor muncitorii nu sînt dotaţi decît cu duce în Vaţa şi Baia de Criş? Meze­ ^.?i UfrV ,Ue acccV c Prcof“Pâ Îndeaproape de îndrumarea lucrătorilor Fotoreporterul l-a surprins
lurile şi preparatele de carne cu care
dmd indicaţii de execuţie a unei piese frezorului Fcrdinand Dclmondo. P