Page 36 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 36
r m * i h a a 4 - a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3743~
W A
J k I P A M & l ^
încheierea sesiunii Platforma electorală a P.C . din Japonia
R.D. 6ermană
Comitetului pentru TOKIO 12 (Agerpres) — Partidul Comunist din Japonia
Intîlnire Partidul Comunist din Japonia a candidează în 123 de circumscripţii
energie electrică dat publicităţii platforma sa electo electorale. Printre candidaţi figurea
W . Ulbricht — rală în vederea alegerilor pentru Ca ză şi preşedintele Comitetului Cen
mera Inferioară a Dietei japoneze. In
tral, Sanzo Nosaka. Luînd cuvîntul
ai Comisiei Econo politica internă, platforma cheamă la mitingul electoral din prefectura
A. G reciko alegătorii la luptă împotriva polî(i Sukiyabashi, din Tokio, Nosaka a de
mice a 0. N. 0. cii partidului de guvernâmînt, îm clarat că alegerile generale din Ja
sistem electoral
potriva actualului
BERLIN 12 lAgerpres). — Pre pentru revizuirea constituţiei şl pen ponia. vor fi o importantă luptă po
litică. Ele vor stabili dacă Japonia
pentru Europa şedintele Consiliului de Stat al tru crearea unui guvern dc coaliţie va continua actuala linie politică a
R.D. Germane, Waller Ulbricht, l-a
democratică. Pe plan extern, Parii
primit pe mareşalul Uniunii Sovie Partidului liberal-democrat sau vor
GENEVA 12. — Corespondentul tice, A. A. Greciko, prim-locliitor dul Comunist cheamă la lupta pentru constitui un pas pe calea democrati
Agerpres, H. Liman, transpaHe t U .R SS — Ţinutul Krasnoiarsk. Cea mai mare întreprindere a Si al ministrului apărării. La Intîlni- abolirea aşa-zisului Tratat de secu zării, a luptei împotriva politicii re
Cea de-a 25-a sesiune a Comite beriei — Combinatul de bumbac din Kazanţevo — In secţia de ţesăto> re au participat Erich Honecker. rltate japono-american. pentru pro acţionare şi războinice, pentru inde
tului pentru energie electrică al rie a Intrat în funcţiune a treia parte a sectorului de producţie. membru al Biroului Politic al C.C. movarea unei politici de pace, inde pendenţă. pace şi o viaţă mai bună
pendenţă şi neutralitate.
Comisiei Economice a Naţiunilor Acum sub acelaşi acoperiş funcţionează 1288 de maşini. al P.S.U.G., şi generalul de armată pentru poporul japonez.
Unite pentru Europa, s^a încheiat Heinz Hoffmann, ministrul apără
printr-o dezbatere publică, -la care rii naţionale al R.D.G. Au fost dis
au participat numeroşi specialişti, cutate probleme de interes reci C om entarii p e m a rg in e a
precum şi membrii comitetului. Paris: Consiliu ministerial restrîns proc.
Vicepreşedintele comitetului, A
drian Georgescu, adjunct al minis m esajului preşedintelui
trului energiei electrice din Re consacrat pregătirii întrevederilor R.P. Polonă
publica Socialistă România şl G.
van Mele, directorul societăţii bel- . Johnsou
giene pentru coordonarea produc franco-vest-germane Festivitatea de ia
ţiei şl transportul energiei elec WASHINGTON 12 (Agerpres). ~ rul „New York Times" critică mesa
trice, au prezentM (referate asu Mesajul asupra „Stării Uniunii" jul preşedintelui Johnson despre care
pra evoluţiei producţiei de ener PARIS 12 Corespondentul Ager bilă, sau, în orice caz de dorit, o re Now a Huţa prezentat de preşedintele Johnson în afirmă că „a fost cel mai puţin
gie electrică şi îndeosebi a Inter- ! pres, Georges Dascal, transmite: activare a acordurilor franco-vest- faţa membrilor Congresului S.U A strălucit discurs al său de cînd a
conectării reţelelor. Un. consiliu . ministerial restrîns, germane din octombrie 1963, puse la NOWA HUŢA 12 (Agerpres). — 6uscilă numeroase comentarii in ajuns la putere". „Pacea însoţită de
Adrian Georgescu a schiţat ta consacrat problemelor externe, â a dosar în ultimul timp. datorită rapor Cu prilejul încheierii celei de a cercurile politice şi de presă din Wa victorie pe care el o doreşte în Viet
bloul rapidei dezvoltări a indus vut ljoc joi la Paris, sub preşedinţia turilor mai apropiate între Bonn şi doua etape a construirii combina shington. nam — scrie ziarul — depăşeşte po
triei energiei electrice In Repu generalului de Gaulle, în scopul de a Washington, spre regretul Parisului tului metalurgic „V. 1. Lenin" de Recunoscînd că in mesajul său pre sibilităţile sale De aceea, în mesajul
blica Socialistă România. pregăti întrevederile franco-vest-ger — regret exprimat şi de generalul şedintele Johnson nu a adus nimic său asupra Stării Uniunii, apărarea
mane, care se vor desfăşura vineri de Gaulle cu prilejul conferinţei sale la Nowa Huţa, a avut loc o festi nou în ce priveşte liniile cunoscute viguroasă a politicii actuale nu pu
şi sîmbătă la Paris, cu prilejul vizi de presă din 26 oct. 1966. vitate la care a participat ale politicii externe americane, ob tea să nu lase să se întrevadă un R.P. .CHINEZA. — Muncitorii
tei cancelarului Kiesinger şi a mi Asupra acestei probleme, notează Jozel Cyrankiewicz, preşedintele servatorii din Washington subliniază ton lugubru, care frizează pesimis Je la uzina electrică de condensa
nistrului afacerilor externe al Ger observatorii, divergenţele între con Consiliului de Miniştri al R.P. Po că „singura surpriză a mesajului a mul. Este un fapt nefericit că el in toare Sian, au reuşit să producă
maniei occidentale, Wjlly Brandt. La cepţia franceză şi cea de la Bonn lone. In numele conducerii parti constituit o veste proastă: contribua dică liotârîrea de a continua un răz primul condensator de 1.000.000
consiliu au participat primul minis subzistă. De asemenea, există puţine dului şi guvernului, el i-a felicitat bilii vor trebui să plătească fiscului, boi îndelungat şi amar, în loc să He volţi, primul de acest tip în
tru Georges Pompidou, ministrul a şanse în ce priveşte o apropiere în pe constructorii si colectivele de peste cîteva luni, cu 6 la sută mai caute, prin noi iniţiative, uşa păcii". China
facerilor externe Maurice Couve de tre tezele franceze şi cele vest-ger- muncitori ai combinatului şi a mult decît în prezent". Pentru agen
Murvjlle şi ministrul economiei şi mane în problema intrării Marii vorbit despre marea importantă ţia France Presse „nu există nici o
al finanţelor Michel Debre. Britanii în Piaţa comună, problemă a construcţiei acestui obiectiv in îndoială că hotârîrea şefului execu
Convorbirilor franco-vesl-germane a cărei rezolvare favorabilă intere dustrial pentru dezvoltarea Între tiv de a impune o suprataxă fiscală
li se acordă la Paris o anumită în sează în mod deosebit R F C. gii economii naţionale a ţării. Vor se datoreşte numai sporirii angaja Reuniunea Consiliului Asociaţiei Băncilor
semnătate, ţinînd seamă de faptul că Vietnamul va prezenta, de aseme bitorul a amintit că In prezent mentelor americane în Vietnam"
noul cancelar vest-german şi-a ex nea, un subiect important în cadrul combinatul produce de 2.5 ori mat De altfel, după cum rezultă din din Liban
primat recent punctul său de vedere discuţiilor. Se reaminteşte la Paris mult o|el decît toate uzinele me comentariile transmise de corespon
asupra a numeroase probleme de po opoziţia absolută a tezelor prezente denţii din Washington ai agenţiilor
litică internaţională, care ar putea in această problemă: Franţa, după talurgice din Polonia antebelică occidentale de presă, atenţia Congre BEIRUT 12 (Agerpres). — Consi tenta de a aprecia temeinicia unei
3â situeze raporturile franco-vest-ger- cum a repetat şi ministrul de exter şl că datorită acestui fapt, consu sului se va îndrepta în special asu liul Asociaţiei Băncilor din Liban a rcreri privind revocarea Consiliului
mane pe un teren nou. De la acesle ne Couve de Murville, consideră că mul de otel pe cap de locuitor a pra problemelor economice. Potrivit linul miercuri o reuniune în care a de administraţie al unei bănci decla
convorbiri nu se aşteaptă însă rezul în substanţă răspunderea în declan crescut de la 30 kg în 1938, la 271 agenţiei Associated Press, cererea examinat situaţia creată In urma vo rate In stare (alimentară. In urma pro
tate imediate, concrete şi precise, da: şarea şi continuarea acestui război kg în 1965. preşedintelui de sporire a impozite tării de către Camera Deputaţilor a testelor membrilor Asociaţiei Bănci
se crede că această întrevedere între aparţine Statelor Unite, că Statele In prezent, producţia combina lor, „nu a fost primită cu un entu legii cu privire la „situaţia băncilor lor, de comun acord cu primul minis
conducătorii francezi şi vest-germani Unite trebuie să înceteze bombarda tului de la Nowa Hula este de ziasm prea mare* de personalităţi în stare de încetarea plăţilor". Con- tru şi cu ministrul de finanţe, a fost
va permite cel puţin o informare e mentele asupra R.D. Vietnam şi că 3.700.000 tone otel, cu 400.000 tone influente ;n Congres Senatorul stliul a hotărit să ceară şefului sta redactat un text care reda acest drept
xactâ asupra perspectivelor raportu trebuie să recunoască Frontul Naţio mai mult decît prevedea planul Frank Carlson, membru al comisiei tului, Charles Helou, să retrimită a tribunalelor. Totuşi, legea a fost vo
R. S. CEHOSLOVACA. — Oţe- rilor franco-vest-germane propriu nal de Eliberare din Vietnamul de financiare a Senatului, a declarat că
lăria din Ostrava-Kuncice a pro zise, cit şi în legătură cu tendinţele sud ca reprezentant al poporului Iniţial al celei de-a doua etape a se va opune sporirii impozitelor, în- ceastă lege — denumită „legea Intra" tată fără luarea in considerare a a
construcţiei sale. «
dus peste prevederile planului pe noi atribuite politicii externe vesl- sud-vielnamez, care luptă pentru in trucit „acest lucru va face să se în — Camerei, pentru o a doua lectură cestui amendament. Asociaţia cere ca
anul trecut 40000 de tone de otel. germane In legătură cu aceasta, ob dependenţa şi suveranitatea sa naţio răutăţească şi mai mult situaţia eco (Camera Deputaţilor este parlamen la a doua lectură, textul să (ie modi
In foto : Una din halele otelăriet. servatorii consideră ca foarte posi- nală. nomiei". In general, observatorii se tul unicameral al Libanului — N R ). ficat în mod corespunzător.
Columbia aşteaptă la o opoziţie din partea In cererea adresată preşedintelui Adunarea generală a Asociaţiei
Congresului faţă de cererile preşe Helou, Asociaţia, care iniţia) a cerut Băncilor — alcătuită din proprietari
şi personalităţi executive ale bănci
adoptarea unui asemenea act, a ară
dintelui, mulţi congresmeni pronun-
Cereri pentru
Eforturi de raţionalizare normalizarea relaţiilor ţîndu-se în favoarea unei reduceri .şi tat că legea a fost votată fără a sc lor libaneze — a fost convocată pen
Une seama de acordul Intervenit în
tru ziua de 17 ianuarie în
vederea
mai mari a cheltuielilor destinate
discutării situaţiei Instituţiilor banca
tre ea şi guvern în legătură cu arti
programelor interne, în locul unei
9 sporiri a impozitelor colul nr. 6. In textul original, acest re libaneze în urma votării „legii In
cu ţările socialiste Intr-un editorial publicat joi, zia articol lipsea tribunalele de compc- tra".
financiară în BOGOTA 12 (Agerpres). — Im
portante ziare şi mari industriaşi,
comercianţi, precum şi reprezen | 0 Tribunalul militar extraordinar întrunit în oraşul
Recenta declaraţie a preşedintelui adică deficitul acestuia, atît timp cit 80 milioane dolari din care debito tanţi ai diferitelor cercuri ale o Proiect de şosea care să Alep a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte
chilian Eduardo Frei, prin care a preţurile obţinute la exporturile de rul. guvernul chilian, a utilizat 31 piniei publice columbiene se pro împotriva a doi mari latifundiari din Siria care opu-
nunţa hotârîrea guvernului său de a cupru o vor permite In schimb, cre milioane. nunţă pentru normalizarea relaţii $ nindu-se efectuării reformei agrare, s-au făcut vinovaţi
nu mai solicita împrumuturi exter ditele externe destinate proiectelor Revista „El Chile" din Santiago lor cu ţările socialiste. „Această lege Europa de Asia de asasinarea a trei cetăţeni care au participat la ope
ne pentru finanţarea bugetului na de tip reproductiv vor fi solicitate notează că decizia guvernamentală normalizare, scrie ziarul „El Tiera- raţiunile de confiscare a pâmînturilor moşiereşti şi de
ţional, continuă să suscite comenta referitoare la creditele externe nu po", ar fi utilă, deoarece ar con TOKIO 12 (Agerpres). de 50 de autobuze cu mo | împărţire a lor ţăranilor săraci din satul Ali-sad*jara.
rii în cercurile politice şi în presă. inspiră prea mult optimism alita tribui la lărgirea pieţei externe In acest proces au compărut şi 32 de complici ai celor
toare Diesel, dotate cu in
Unele sectoare interpretează măsura vreme cît datoria externă a stalului pentru mărfurile noastre, ar des Asociaţia Internaţională stalaţii de aer condiţionat. doî moşieri, din care 15 au fost achitaţi, iar restul con**
parte din dificultăţile financiare ale Corespondentă chilian, în prezent d e p ă ş i n d chide largi perspective schimbu a Inginerilor consultanţi | damnaţi la închisoare pe diferite termene.
ca un indiciu al faptului că o bună
elaborează în prezent pro
1.800.000000 dolari, rămine o reali
rilor în domeniul culturii, sportu
ţării ar fi fost înlăturate graţie mă tate mai mult decît incomodă. Unii lui, şliinlei şl învâtămîntului". iectul de construire a unei _ 0 A c ţ i u n il e g r e v is te a le ş o fe r ilo r d e c a m io a n e d i n
surilor menite să îmbunătăţească co presupun că Chile şi-ar putea lichida „Este important să înţelegem şosele transcontinentale, Operaţii de | S p a n ia s -a u s o ld a t c u o v ic to r ie . G r e v i ş t ii a u o b ţin u t s a
merţul exterior. ca şi pînâ acum Sursa obişnuită a datoria externă pînâ în anul 1970 taptul că a renunţa la comerţul care să facă legătura Intre tis fa c e r e a u n o r a d in r e v e n d ic ă r ile lor c u p r iv ir e la m a -
Pentru a aprecia limitele reale ale resurselor pentru finanţarea defici Dar acest lucru nu se afirmă în şi la relaţiile cu ţările socialiste, Asia şl Europa. Şoseaua transplantare a | fo ra re a sa la riilo r.
decizie), e necesar să se menţioneze tului bugetar este Agenţia Interna cercurile oficiale, considerîndu-se că înseamnă a menţine înapoierea In va 11 formată din două
următoarele aspecte. In primul rînd, ţională de Dezvoltare din Statele U ar fi cu totul improbabilă o astfel de industria şi agricultura Colum porţiuni r partea nordică, inimii la clini 0 Peste un milion de exemplare ale revistei „Look".
declaraţia preşedintelui Frei nu în nite — organism ce manipulează a- performanţă în condiţiile cînd ea de biei", a declarat diplomatul co cu o lungime de 10.800 km, B in care au apărut primele capitole ale căr(ii „Moar-
seamnă că Chile va înceta să pri 6istenţa economică externă, îndeosebi pinde de un complex de factori ca- lumbian Hector Chiarri, iar direc va începe din Turda pîn.1 NEW YORK 12 (Ager | tea unui preşedinte", scrisă de William Manchester,
mească orice fel de credite externe, spre ţările slab dezvoltate Anul tre pricioşi, între care primează preţul torul Asociaţiei agricultorilor, tn Vietnam, iar partea su pres). — Doi chirurgi de s-au epuizat In cîteva ore după punerea lor In vin-
ci doar că nu le va mai solicita cu cut, Agenţia Internaţională de Dez de vînzare a) cuprului pe piaţa in Apolinar Diaz, a precizat că rela dică, lungă de 7.000 km. _ zare, în cursul acestei săptămini. Cu toate că tirajul
scopul de a finanţa bugetul naţional, voltare a autorizat un împrumut de ternaţională, supus la fluctuaţii ne va lega Indonezia de Irak. la Centrul medical din I revistei a fost sporit cu 500.000 de exemplare, cererea
prevăzute ţiile cu ţările socialiste vor con Richmond, Virginia, Ri- a devenit atît de mare îneît a început să înflorească
tribui „la lărgirea sortimentului Pentru realizarea proiectu chard Cleveiand şi Richard B o bursă neagră Ia care un exemplar, al cărui cost este
Guvernul chilian a hotărît, de a- lui. se prevede folosirea
cemenea, să renunţe la creditele care exportului columbian şi la îmbu Şoselelor existente în a- Lover, au executat cu suc | de 50 de cenţi, este vîndut acum cu doi dolari. Sute de
se obţin de la Fondul Monetar Inter nătăţirea situaţiei balanţei de ces o serie de operaţii de abonaţi s-au plîns că nu au primit revista şi şi-au ex-
naţional — organism controlat de plăti". ccsastă regiune a lumii. transplantare de inimi de „ primat teama ca exemplarele lor să nu ii dispărut din
Statele Unite După terminarea lucrărilor la cîini morţi la clini vii. | depozite sau la poştă.
Oficialităţile socotesc că o astfel de construcţie, pe şosea Din zece animale, nouă au
de politică încurajează exporturile şi Canada vor circula autobuze, care supravieţuit între 4 si 48 % La C iu d a d d e Mex/co a n in s m ie r c u r i p e n tr u p rim a
descurajează. în acelaşi timp, impor vor face legătura între ore. fără a primi vreun oară fn u l ti m u l sfert d e se c o l. U n v a l d e frig I n s o lit d e
turile, ceea ce contribuie la sporirea Asia şi Europa. Ele vor tratament. In alte expe n in s o r i a b u n d e n t e s-a u a b ă tu t zile le t r e c u te a su p r a r e
cantităţii de devize aflate în posesia In 1966 numărul parcurge în 24 de ore rienţe, In cursul cărora g iu n ilo r d in n o r d u l şi c e n t r u l M e x ic u lu i.
Băncii centrale. 500—600 km, acoperind în s-a aplicat un tratament Ia rn a n e o b iş n u it d e g re a a p r o v o c a t m o a r te a a 16 p e r
In rezumat, poziţia actuală a au şomerilor treaga distantă care sepa speciei după operaţie, un so a n e .
torităţilor chiliene faţă de creditele ră As va de Europa in cline a trăit cu inima gre-
externe nu exprimă atît un fenomen 14—20 zile. La început, 0 Un nou incident a avut loc miercuri la frontiera
nou, cît o măsură ce se înscrie în era de 266.000 (ată cinci săptămini, iar dintre Siria şi Izrael, la punctele situate în apropierea
cadrul eforturilor de raţionalizare fi transportul va fi deservit altul trei luni. — satelor arabe Dirbachien (Siria) şi Noueitira (Izrael).
nanciară, într-un moment cînd, pre OTTAWA 12 (Agerpres). — Da I Schimbul de focuri a durat mai bine de o oră. Inci
ţurile la cupru — principalul produs tele oficiale publicate la Ottawa dentul a încetat numai după intervenţia Comisiei in-
de export — au înregistrat o creşte arată că in luna decembrie, anul | ternaţionale pentru armistiţiu.
re generatoare de speranţă. Nimeni trecut în Canada existau 266.000
nu poate prezice însă cu exactitate de şomeri, ceea ce reprezenta a 0 A g e n f i a C T K a n u n ţă c ă e p id e m i a d e g rip ă c a te
cît va dura această conjunctură fa proape 4 la sută din totalul for tei %( _ a bfntuit fn r e g iu n e a M o r a v i a d e n o r d d in C e h o s l o v a c i a
vorabilă de muncă. Numai în decembrie, I Si a a fe c ta t 138.000 d e p e r s o a n e e s t e In d e s c r e ş t e r e . S»
V. OROS numărul şomerilor a crescut cu m ic ş o r e a z ă c a z u r ile d e î m b o l n ă v i r e fn s p e c ia / la copit-
Corespondentul Agerpres 28000 m P e d e altă p a rte , s-a c o n s t a ta t că d u p ă g rip ă la p a c ie n ţii
Ia Rio de Janeiro I tn v lr s lă se p r o d u a a n u l a c e s ta c o m p lic a ţii.
0 In Comisia senatorială pentru probleme externe,
I condusă de senatorul William Fulbright, au început
n u l u i ca t e m e l i a „ b r îu lu i b o m b e l o r , fn c a d r u l a t a c u audieri In legătură cu situaţia internaţională şi poli
d e a p ă r a r e “ m e d i t e r a n e a n , rilo r s i m u l a t e . I tica externă a Administraţiei. Miercuri, In cadrul unei
şedinţe închise, în faţa membrilor comisiei a luat cu-
Pentagonul în Africa c o m p o n e n t p r i n c ip a l al s is n ic a b a z ă aeriană a S .U .A . I vîntui secretarul dc stat al S.U.A., Dean Rusk.
W h e e l u s F ie ld n u e s te u
t e m u l u i
„scutul
a/rtcan*'.
P e n t a g o n u l d i s
în A fr ic a
D u p ă c u m r e l a te a z ă p r e sa
a m e r i c a n o , aci se află d e p u n e d e a lte 30 d e b a z e I
p o z i t e d e bombe atomice. m i l it a r e , a m p l a s a t e n u n u
I n c o n d iţ i il e i n t e n s i f i c ă W h e e l u s F ie ld d in L ib ia S .U .A . şi m e m b r i ai f a m i Mai trebuie să e x p l i c ă m ce m a i p e l i t o r a l u l . n o r d i c al
rii l u p te i d e e li b e r a r e n a e s te cca m a i tn a re d i n ‘b a liilo r a c e s to r a . I n f ie c a r e a n p r i m e j d i e r e p r e z i n t ă t o a te Africii, ci şi in z o n e l e t r o I LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI
ţio n a lă în A fr ic a , P e n t a g o z e l e d e a v ia ţ i e d i n A fr ic a . t r a f ic u l a e r ia n a l a e r o d r o a c e s te a p e n t r u p o p o r u l li p ica le a le a c e s tu i c o n t i
n u l a c o r d ă o d e o s e b it ă a t e n D e s p r e a c e a s tă b a ză , m e r i m u l u i se c ifr e a z ă la a p ro .vi: b ia n ? „ U n b u t o i cu p u l b e n e n t. B a z e m a r i ca cea e n
ţie a ş a - n u m i t u l u i „s c u t a tă să vorbim c e v a m a i amn- *n a t i v 130000 d e d e c o lă r i şi re în i n i m a ţării44 — a s t f e l g le z ă , la S i m o n s t o w n
nunfit. „Uriaşa bază a f o r a te r iz ă r i. C o n d i ţi i le c l i m a (R .S .A .), b a z e le p o r t u g h e z e * România— R. 0. 0. 14-14 (7-7)
fr ic a n " , fă r ă să p r e c u p e ţ e a s d e n u m e ş t e p r e s a lib ia n a cca
că in a c e s t s c o p f o n d u r i şt m a l m a r e b a z ă a m e r i c a n ă d i n A n g o l a şi M o z a m b ic ,
e f o r t u r i u ria şe . d i n A f r i c a d e ş i n u a p a r ţ i n d i r e c t S t a I In preliminariile C. M. de handbal
C e se a s c u n d e s u b d e n u Pe tem e internaţionale N u m a i la cifrira k i l o m e te lo r U n ite , s in i u t il i z a t e
m i r e a d e „s c u t a f r i c a n " ? tri d e T r i p o l i se e x p e r i m e n d e P e n t a g o n , p r i n i n t e r m e
P re sa d i n S .U .A . a f i r m ă d i u l s i s t e m u l u i N A .T .O ., în
te a z ă a r m a - r a c h e t ă . I n c a I STOCKHOLM 12 (A- nă. La capătul unul joc
că „ s c u tu l a f r i c a n " e ste u n * tir u l m a n e v r e l o r , c a re c u s c o p u r i a g r e s iv e , î m p o t r i v a gerpres). — pasionant, In care scorul
ţe lo r a e r i e n e m i l it a r e a m e te r ic e fa v o r a b il e p e r m i t a-
s i s t e m d e a p ă r a r e a A f r i p r i n d a ta c u r i a e r i e n e s i m u p o p o a r e lo r A fr ic ii. a fost modificat în ulti
r ic a n e d e p e lito ra lu l M ă rii m c r i c a n il o r să fa că z b o r u r i | Aseară, în 8 oraşe sue-
cii A p ă r a r e , d a r î m p o t r i v a la te , p a r t i c i p ă a v io a n e a le P o p o a r e le a f r i c a n e d u c o mele secunde, întîlnirea
M e d it e r a n e e s te u n u l d i n d e a n t r e n a m e n t şi d e r e c u * deze s-au disputat pri
c u i ? I n c o n j u r i n d c o n t i n e n to r ţe lo r a e r i e n e m i l i t a r e a lu p tă h o tă r ilă î m p o t r i v a b a mele intîlniri din cadrul a luat sfîrşît cu-uri re
c e le m a i a n i m a t e c e n t r e n o a ş te r e in to t c u r s u l a n u
t u l a f r i c a n cu b a z e m i l it a r e m e r i c a n e d i n /(alta, S p a n i a . z e l o r m i l i t a r e a le S U .A . şi I celei de a 6-0 ediţii a zultat de egalitate: 14-14
d i n s i s t e m e l e d e a p ă r a r e d in lui, să t r a n s p o r t e t r u p e şi
şi i m p u n i n d m u l t o r fări d i n tot f e l u l d e în c ă r c ă t u r i fn R .F .G . şi a lte ţă ri. D e a s u ţă r ilo r m e m b r e a le N .A .T .O ., * campionatului mondial (7-7).
A fr ic a p a c te m ilita r e . P e n E u ro p a., A fr ic a şi A sia " — V i e t n a m u l d e s u d şi a lte p ra t e r it o r i u l u i l ib i a n se iau d e o a r e c e î n ţe l e g f o a r t e b i masculin de handbal In Astă seară, de ia ora
t a g o n u l se s t r ă d u i e ş t e «A s c rie z i a r u l a m e r i c a n „C h r i s - r e g iu n i a le Astei f i A fr ic i i continuu fotografii din v ă z n e că, i n c a z u l u n u l c o n flic t fl 7. Peste 3.000 de specta- 20,30, la Boerlange echi
î n ă b u ş e m iş c a r e a p o p o a r e H a n S c ie n c e M o n ito r " . P o l’tC. d u h , d i n z o r i şl p i n ă - n m i l it a r , p o p u l a ţi a A fr ic i i ® tori au urmărit din tri pa ţării noastre întilneşte
lo r p e n t r u i n d e p e n d e n t ă t r i v i t d a t e l o r d i n a c e s t zia r, n o a p t e r ă s u n ă urnitul b o m a r f i p r i m a c a r e a r a v e a ELVEŢIA. — Lucerna. — Doctor Bruno Vogt, chi bunele cochetei săli „E- formaţia Canadei. Staţii
re a lă , în c e a r c ă să c r e e z e şi i n b a ză şi î n j u r u l a c e s te ia B a z a W h e e l u s F ie ld o c u b a r d i e r e lo r cu r e a c ţie şi al d e s u f e r i t d e p e u r m a p r e rurg şef la spitalul din Lucerna, cu pacientul său We Q riksdalhallen" din Stoc- le noastre de radio vor
să in i r e ţ in ă în această z o n ă tr ă ie s c p e s te 8.000 d e p e r pă o p o z iţie e x t r e m d e a a v io a n e l o r d e v ln ă t o a r e , se z e n ţ e i a c e s to r b a ze. beri Neepflin de 15 ani, căruia i-a grefat complet bra kholm cel mai aşteptai transmite pe programul I
a l u m i i, r i n d u i e l i a v a n t a s o a n e d i n c o m p o n e n ţ a f o r v a n ta jo a s ă , ea e ste c o n s i d e M. P. ţul sting, in cursul unei operaţii care a durat trei ore. desfăşurarea meciului.
jo a se p e n t r u im p e r i a li ş t i . ţ e l o r m i l it a r e a e r i e n e a le ra tă d e s t r a te g ii P e n t a g o a u d e x p l o z i i l e r a c h e te lo r şi Circulaţia sanguină s-a restabilit şi rana este în curs ■ meci al preliminariilor: Sîmbătă este zi de o
de vindecare. România — R.D. Germa- dihnă
Lunedoana-LV v a. 40 085
Rodajţia ţi administraţia ilarului sţr. Dr. Petru Crora nr. 35, telefon 12 75, 1583. 23 17, 8317, Taxa plâtltâ tn numerar, «onform aprobârll Direcţiei Generale nr. 263328 din 6 noiembrie 1849. Tiparul. întreprinderea poligrafici
-