Page 37 - Drumul_socialismului_1967_01

ion »’*

Secretarul general al Comitetului Central al P. C. R.,
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E . U N IT I-V A I
Nicolae Ceauşescu, a primit, pe ministrul afacerilor

externe al Olandei, Joseph tuns

Secretarul general al Comitetului ministrul afacerilor externe, şi Geor- schimb de păreri referitor la dezvol­
Central al Partidului Comunist Ro­ ge Elian, ambasadorul României în tarea relaţiilor de colaborare dintre
mân, Nicolae Ceauşescu, a primit vi­ Olanda. România şi Olanda şi la probleme
neri după-amiazâ, la Predeal, pe mi­ Ministrul afacerilor externe olan­ actuale ale situaţiei internaţionale.
nistrul afacerilor externe al Olandei, dez a fost însoţit de Joost B. Haver- In timpul convorbirii s-a exprimat
Joseph Luns, care face o vizită în korn van Rijsewijk, ambasadorul O­ satisfacţia pentru dezvoltarea rela­
ţara noastră. landei la Bucureşti. ţiilor economice, culturale şi de cola­
Au participat Corneliu Mănescu, Cu acest prilej a avut loc un borare multilaterală dintre cele două
ţâri, cît şi pentru condiţiile existente
de extindere a acestor relaţii. S-a
subliniat de asemenea că dezvoltarea
Preşedintele Consiliului de Miniştri, colaborării dintre România şi Olan­
ANUL XIX. NB. 3744 SiMBATA 14 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BAN) da contribuie la crearea unui climat
Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ministrul favorabil promovării relaţiilor de în­
ţelegere şi colaborare între popoarele
ADUNĂRILE SĂTEŞTI afacerilor externe al Olandei, Joseph Luns europene, pentru pace în lume.
întrevederea s-a desfăşurat într-o
atmosferă cordială.
Un m om ent im portant Consiliului de Miniştri al Republicii van Rijsewijk, ambasadorul Olandei (Agerpres)
preşedintele
A fost de faţă Joost B. Haverkorn
Vineri după-amiază,
Socialiste România, Ion Gheorghe la Bucureşti.
In cursul întrevederii, care s-a des­
tn activitatea Şl G E N E R A L E Maurer, a primit, la Predeal, pe mi­ făşurat într-o atmosferă cordială, au Semnarea acordului
nistrul afacerilor externe al Olandei,
Joseph Luns.
Au participat Corneliu Mănescu, fost abordate probleme de interes
cooperativelor jă a fondurilor şi bunurilor cooperatori şi aspectele ne­ ceastâ direcţie, participanţii Elian, ambasadorul României la comun. cultural româno-
ministrul afacerilor externe, George
materiale au determinat gative manifestate în acti­ trebuie să critice cu curaj Haga. (Agerpres)
consolidarea lor economico- vitatea consiliilor, a organe­ lipsurile şi să ia poziţie — olandez
de consum financiară. Ca urmare, fon­ lor de conducere. acolo unde e cazul — îm­
potriva tendinţelor de tără­
durile proprii ale cooperati­
In adunările din acest an
La Ministerul Afacerilor’ Externe
velor de consum au crescut vor fi prezentate dări de gănare, birocratism, de ne­ încheierea lucrărilor sesiunii Comisiei mixte a avut Ioc vineri dimineaţa semna­
şi de credit în anul trecut cu aproxi­ seamă şi de către gestiona­ glijare a cerinţelor şi sesi­ rea acordului cultural româno-olan-
zărilor oamenilor muncii.
mativ 2 milioane lei, iar ale
rii unităţilor de desfacere
cooperativelor de credit cu cu amănuntul. Cu această Deoarece adunările să­ româno-iugoslave de colaborare economică dez.
o jumătate milion lei. ocazie trebuie să ţinem sea­ teşti şi generale se desfă­ In zilele de 12 şi 13 ianuarie 1967 de maşini, precum şi în domeniul Acordul a fost semnat de Corne­
In cadru! adunărilor să­ mă de faptul că scoaterea şoară Intr-o perioadă mai au avut loc la Bucureşti lucrările transporturilor, telecomunicaţiilor şi liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­
tern e al Republicii Socialiste Româ­
In cooperativele de con­ ţeaua secţiilor prestatoare teşti şi generale, consiliile la iveală a deficienţelor ce scurtă decît în anul trecut, celei de a 111-a sesiuni a Comisiei turismului. nia şi de Joseph Luns, ministrul a­
sum şi de credit au început de servicii şi panificaţie în cooperativelor prezintă dări au avut loc în activitatea conducerile uniunilor raio­ mixte româno-iugoslave de colabo­ Documentele încheiate ca rezultat facerilor externe al Olandei.
adunările săteşti şi genera­ mediul rural. Au fost des­ de seamă care trebuie să o­ organelor alese’ şi a lucră­ nale şi ale cooperativelor rare economică. al lucrărilor actualei sesiuni au fost
le. Cu acest prilej, consilii­ chise 56 secţii noi şi s-au glindească preocuparea e­ torilor este o cerinţă a bu­ de consum au datoria să a­ semnate din partea română de ★ .
le cooperativelor prezintă extins cele existente. Toate xistentă în anul trecut pen­ nei reuşite a adunărilor să­ corde toată atenţia pregăti­ Comisia a examinat îndeplinirea Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte La amiază ministrul afacerilor ex­
în faţa membrilor coopera­ acestea au creat condiţii fa­ tru realizarea sarcinilor de teşti şi generale. In dezba­ rii lor temeinice. Perioada hotăririlor sesiunii precedente, con- al Consiliului de Miniştri, iar din terne al Olandei Joseph Luns, îm­
tori rezultatele obţinute în vorabile depăşirii planului plan. In ele trebuie să se teri, membrii cooperatori şi de desfăşurare a adunărilor statînd că au fost obţinute importante partea iugoslavă de Aleksandar Grll- preună cu persoanele care îl înso­
activitatea desfăşurată în a­ producţiei industriale glo­ evidenţieze aportul mem­ delegaţii acestora vor apre­ să fie folosită intens de că­ succese în dezvoltarea colaborării e- cikov, membru al Vecei Executive ţesc a părăsit Capitala, plecînd în­
nul trecut. Făcînd o privi­ bale cu 18 la sută. Tot în brilor cooperatori la valo­ cia în ce măsură organele tre organele de conducere eonomice şi schimburilor de mărfuri Federale. tr-o călătorie în regiunea Braşov.
re de ansamblu se poate a- anul 1966 a continuat să se rificarea unor cantităţi spo­ alese şi gestionarii 1 şi-au pentru iniţierea unor acţi­ dintre cele două ţâri Prevederile A­ (Agerpres)
preoia că bilanţul realizări­ dezvolte înlr-un ritm sus­ rite de ouă, păsări, iepuri dus la îndeplinire sarcinile uni largi în rîndul membri­ cordului comercial pe perioada 1961­ (Agerpres)
lor este bogat Prin munca ţinut baza tehnico-materia- de casă, deşeuri metalice, încredinţate, stabilind în a­ lor cooperatori în vederea 1965 au fost realizate şi depăşite, iar
însufleţită a cooperatorilor, lă a unităţilor cooperaţiei la construirea şi amenaja­ celaşi timp măsuri eficiente obţinerii unor rezullale bu­ noul Acord de durată pînă în 1970,
a consiliilor cooperativelor de consum din regiune In rea de magazine prin con­ pentru îmbunătăţirea acti­ ne pe linia îndeplinirii sar­ cît şi protocoalele comerciale anuale
şi a tuturor lucrătorilor, total au fost date în funcţi­ tribuţie voluntară. Este ne­ vităţii viitoare. Este deose­ cinilor de plan. pe 1966 şi 1967 prevăd în continuare
marea majoritate a unităţi­ une 14 unităţi noi de desfa­ cesar să se arate cum s-a bit de important ca în adu­ Sub conducerea şi cu creşteri substanţiale, an de an, ale
lor din regiunea noastră cere cu amănuntul şi de a- exercitat controlul obştesc nări cooperatorii să dezbată sprijinul organelor şi orga­ volumului livrărilor reciproce de
şi-au îndeplinit sarcinile e- limentatie publică cum sînt: pe linia gospodăririi fon­ modul de înfăptuire a obiec­ nizaţiilor de partid, condu­ mărfuri.
conomico-financiare ce le-au magazinele mixte cu bufet dului de marfă, în scopul tivelor stabilite pentru a­ cerile uniunilor raionale, A fost examinat raportul Comisiei
revenit. Astfel, planul de din Galda de Jos, Sîntim- prevenirii pâgubirii avutu­ cest an în lumina documen­ ale tuturor cooperativelor mixte româno-iugoslave pentru con­
'•"ifacere cu amănuntul a bru — Galtiu, Ciugud, Şard, lui obştesc. Este important telor Plenarei C C. al P.C.R. de consum trebuie să-şi struirea Sistemului hidroenergetic şi
>st îndeplinit în proporţie Livadea şi altele, precum apoi ca într-un capitol se­ din 21-23 decembrie 1966 sporească eforturile în de navigaţie Porţile de Fier, consta-
'de 101,1 la sută, întrecînd şi o brutărie modernă în parat al dării de seamă să Tovarăşul Nicolae Ceauşes­ muncă, să facă totul astfel tîndu-se că rezultatele obţinute pînă
cu 73 milioane lei realizări­ comuna Mihalţ. S-a contri­ se arate felul cum s-au pre­ cu arăta în cuvîntarea ros­ incit sarcinile ce revin în a­ în prezent au creat premizele nece­
le din anul precedent. Re­ buit astfel la îmbunătăţirea ocupat conducerile coopera­ tită la această plenară că: cest an cooperaţiei de con­ sare pentru ca acest important o­
zultate bune au fost obţinu­ condiţiilor de păstrare şi tivelor de apărarea şi dez­ „O cerinţă imperioasă este sum din regiunea noastră biectiv să fie executat în termenele
te şi la achiziţionarea pro­ expunere a mărfurilor şi în voltarea avutului obştesc, huna deservire a populaţiei să fie îndeplinite în mod e­ stabilite prin Acordul dintre guver­
duselor agro - alimentare, final la o mai bună deser­ cum gospodăresc şi păstrea­ de la oraşe şi sate, creşte­ xemplar şi în conditiunî nele României şi Iugoslaviei.
unde sarcinile Iniţiale au vire a consumatorilor. ză gestionarii valorile mate­ rea exigenţei faţă de acti­ calitativ superioare. ■De asemenea, au fost analizate noi
fost îndeplinite în propor­ îmbunătăţirea activităţii riale şi băneşti încredinţa­ vitatea personalului din co­ posibilităţi de lărgire în continuare
cooperativelor, a stilului şi te. Totodată este necesar ca merţ, faţă de desfacerea ci­ FRANCISC GAŞPAR a colaborării economice bilaterale,
ţie de 104 la sută.
metodelor de muncă ale prin conţinutul lor dările vilizată a mărfurilor". Ori- preşedintele Uniunii regio­ stabilindu-se o serie de măsuri, în­
In anul trecut, a cunos­ consiliilor acestora, gospo­ de seamă să aibă capacita­ entînd discuţiile din adună­ nale a cooperativelor de deosebi în ipdustria extractivă, in­
cut o largă dezvoltare re­ dărirea cu mai multă gri­ tea de a înfăţişa membrilor rile săteşti şi generale în a- consum Hunedoara-Deva dustria metalurgică şi construcţiile

D E Z B A T E R E A

In conformitate cu Ordinul minis­ schimba la oficiile P.T.TR. pînă la
trului finanţelor nr. 726 din 26 de­ 28 februarie 1907, cu timbre aflate
S A R C I N I L O R DE P L A N cembrie 1966, pe data de 31 decem­ în circulaţie.
brie 1966 şi-au pierdut puterea cir­
Timbrele fiscale puse în circula­
culatorie Umbrele fiscale date în cir­
culaţie în anul 1957. ţie în anul 1959, avînd stema R.P.R.,
iar pe partea stîngă menţiunea: „a-
Timbrele respective pot fi recunos­ ceastâ parte a timbrului fiscal de. ,
Şl A A N G A JA M E N TE LO R din stânga a timbrului dublu a cu­ lei rămîne la dosar" vor circula pînă
cute prin menţiunea
de pe partea
la epuizare, paralel cu timbrele fis­
cale tipărite cu începere de la 10
vântului „Matca* scris cu litere de
noiembrie 1965, avînd stema Repu­
tipar, majuscule.
blicii Socialiste România şi în rest
Deţinătorii acestor timbre le pot
aceleaşi caracteristici.
PE A N U L 1967
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE mare a agravării bolii de care su­
In ajunul Anului nou, ca ur­
La L M. ferea, soţia mea trebuia să fie in­
ternată. în spital fără întârziere.
La apelul nostru a râspunscu
Cu două luni Cursuri de instruire sionat de felul cum este gospo­ promptitudine medicul Vaier
dărită această localitate. Dar ceea
Neagoe şi sora Elena Stoica de la
Rezerve pentru sporirea producţiei înainte de termen ^ Incepînd de luni, timp de 6 zi­ ce se remarcă în primul rînd, sînt Spitalul C.F.R. Simeria, care erau
trotuarele de pe o parte şi alta a
trimiterea
de gardă, dispunînd
Constructorii hunedoreni au le, Ia Casa agronomului din Min­ şoselei, trotuare turnate din ci­ salvării. Cazul impunea transpor­
terminat prima etapă a decanto- tia se vor desfăşura cursuri de in­ ment. tarea urgentă la Spitalul din De-
Colectivul întreprinderii miniere toate formaţiile de lucru. Dar numai sporit a timpului efectiv de lucru rului orizontal de ţunder de pe struire privind proiecţia plante­ Acţiunea de construire a tro­
Ţebea a păşit în cel de al doilea an alila nu-i suficient. Pentru anul 1967 îmbracă aspecte multiple, disciplina şantierul laminorului bluming de lor. Lecţiile sînt expuse de ingi­ tuarelor a început anul trecut
al cincinalului cu o reprezentativă în faţa colectivului nostru stau sar­ ocupînd un loc important. Abaterile 1300 mm. Construit cu aproape 2 neri agronomi de la consiliile a­ prin luna august. Pînă la sfîrşi-
carte de vizită: îndeplinirea integra­ cini şi mai mari. Potrivit prevederi­ de la instrucţiunile de lucru, părăsi­ luni mai devreme faţă de grafic, gricole şi de la Staţiunea experi­ tul lui 1966 se şi turnaseră 4 520
lă a sarcinilor de plan şi a angaja­ lor va trebui să extragem mai mult rea nejustificată a locurilor de mun­ acest mare bazin pentru recircu- mentală din Geoagiu. m.p. de trotuare, în valoare de a­
mentelor luate în întrecere pe anul cu 10.000 tone cărbune. Volumul pro­ că se râsfrîng negativ în cele din larea apei industriale, va asigura La cursuri participă tehnicieni proape 160.000 lei. Este intere­
trecut. Despre toate acestea au vor­ ducţiei globale şi marfă reprezintă o urmă în bunul mers al producţiei. o mai bună funcţionare a lami- cu protecţia plantelor de la con­ sant de reţinut că această acţiu­ RECUNOŞTINŢĂ
bit minerii la adunarea de dezbate­ creştere de 2.700.000 lei şi respectiv, „Eu sînt de părere — a spus Niculae noarelor din combinatul hunedo- siliile agricole raionale, din bri­ ne s-a efectuat în întregime prin
re a sarcinilor de plan pe anul 1967. 2.020.000 lei. Dacă analizăm critic ac­ Olteanu — că lipsurile de care s-a rean. găzile fitosanitare ale staţiunilor muncă patriotică.
Au fost scoase la iveală şi lipsurile tivitatea noastră ne dăm seama că o vorbit au fost favorizate şi de alte Prin intrarea în funcţiune a a­ de maşini şi tractoare, lucrători In anul acesta s-a prevăzut con­
ce au existat în activitatea lor. Cu parte din sporul de producţie se va cauze. Nu a existat o preocupare su­ cestei prime părţi a decanlorului care mînuiesc aparatura. tinuarea acţiunii de construire a
deosebită grijă, răspundere şi exi­ putea realiza pe seama posibilităţi­ ficientă în cointeresarea tuturor fac­ se va crea posibilitatea demolării trotuarelor din ciment şi pe alte
gentă ei au făcut propuneri de ri­ lor şi rezervelor interne existente. torilor la realizarea sarcinilor de vechiului decantor, constructorii Expoziţie străzi ale comunei, pe o supra­
dicare calitativă a întregii activităţi Una din rezerve este folosirea depli­ plan, prin extinderea normelor cu putînd ataca, pe un front mai faţă de peste 2 000 m p. va, ceea ce s-a şi făcut imediat.
economice, obiectiv central stabilit nă a timpului efectiv de lucru, capi­ motivare tehnică la un număr mai larg, alle obiective ale marelui La casa de cultură din Hune­ Aici pacienta s-a bucurat de soli­
de recenta plenară a Comitetului tol care în anul trecut n-a fost rea­ mare de lucrări şi operaţiuni. Alte laminor bluming de 1.300 mm. doara s-a deschis o expoziţie de citudinea şi grija medicului Vir-
Central al partidului. lizat decît în proporţie de 94,65 la norme, deşi sînt depăşite, n-au fost artă plastică a cercului de ama­ Spectacole gil Bretoi.
sută. Se iroseşte timp preţios la su­ puse în concordanţă cu nivelul teh­ In aceeaşi noapte, datorită in­
In lumina acestor documente, mi­ nic al producţiei, cu noile condiţii de In schimb de experienţă tori din localitate. Expoziţia cu­ tervenţiei medicului Paraschiva
nerii au subliniat caracterul realist prafaţă şi în subteran datorită unui prinde 73 de lucrări realizate de Clubul „11 Iunie" din Călan a Jurca pacienta a fost pusă în a­
şi mobilizator al sarcinilor de plan slab control din partea maiştrilor, şe­ muncă create. Faptul că doar 34 la Un grup de muncitori de Ia Fa­ membrii acestui cerc. găzduit ieri spectacolul muzical fara oricărui pericol. Medicul a
sulă din volumul total de muncă s-a
pe anul 1967. „Nu încape îndoială că filor de brigăzi şi sectoare. Este ne­ executat după norme cu motivare brica chimică din Orăştie au fost c. bradeanu al artiştilor amatori din Teliuc. renunţat fără şovăire la bucuriile
bilanţul anului trecut este bogat în cesar să se intensifice controlul asu­ oaspeţii muncitorilor de la Uzina corespondent Au fost prezentate piese din fot­ petrecerii revelionului pentru a
realizări — spunea inginerul şef Toa- pra volumului de muncă prestat de tehnică, consider că este mult prea mecanică din Cugir în cadrul u­ . clorul muzical vechi şi nou. salva viaţa unui om.
der Pag — şl am putea spune multe fiecare lucrător şi să fie traşi la răs­ nui schimb de experienţă orga­ ★ Toate acestea au avut un ecou-
lucruri bune la adresa întregului co­ pundere, s-o simtă pe buzunarul lor, S. TRUŢA nizat de cele două întreprinderi. Trotuarele Astă seară, la Casa raională de puternic în sufletul meu, mai a­
lectiv. Experienţa şi metodele îna­ cei care nu-şi văd de treabă*. Aici, muncitori terorişti, lăcătuşi cultură din Sebeş, artiştii amatori les că soţia se simte bine, reluîn-
intate de muncă vor trebui extinse la Desigur că folosirea cu randament (Continuare In pag. a 2-a) şi frezori au învăţat de la tova­ din Miercurea de la căminul cultural din Pianul du-şi locul în familie.
răşii lor, noile metode în trata­ de Sus, care au ocupat primul loc
VASILE PIPA
rea oţelului rapid de scule şi în Călătorul care străbate de la la faza raională a Festivalului re­ mecanic de locomotivă
aşchierea metalelor.
Chibzuind cu răspundere V. HOREA un capăt la altul comuna Miercu­ gional de teatru, vor prezenta pie­ Simeria
rea, pe şoseaua internaţională „E­
sa lui Vasile Alecsandri «Piatra
corespondent
uropa 15", rămîne plăcut impre­
din casă".
Colectivul I. M. Ţebea s-a angajat să realizeze

peste plan în anul 1967 :

• 100.000 lei la producţia globală; sînt o limită, ci punctul de plecare
spre realizări mai frumoase.
® 100.000 lei la producţia marfă; Deseori s-âu făcut referiri la izvoa­
• 500 tone cărbune; rele de creştere a producţiei de căr­
• 100 lei la productivitatea valorică a muncii bune nevalorificate suficient. Ia fo­
losirea mai bună a utilajelor şi in­
pe fiecare salariat; stalaţiilor miniere, la creşterea gra­
dului de mecanizare în exploatarea
• 50.000 lei economii suplimentare la preţul de cărbunelui.
cost al producţiei; Sporirea cu aproape 80 la sută a
. • 100.000 lei beneficii. planului de investiţii în acest an,
comparativ cu realizările anului tre­
cut, a făcut obiectul unei analize a­
Din adîncul abatajelor minerii de au cumpănit cu chibzuinţă şi răspun­ tente, minuţioase. Propunerile făcute
la Ţebea au adus cu ei la adunarea dere asupra sarcinilor sporite reie­ cu privire la intensificarea ritmului
de dezbatere a sarcinilor de plan pe şite din cel de al doilea an al cinci­ de execuţie şi aplicarea unor soluţii
anul în curs, freamătul viu al mun­ nalului. Grija pentru soarta produc­ tehnice mai productive, s-au bucurat
cii, dorinţa lor unanimă de a realiza ţiei viitoare, pentru folosirea mai bu­ de multă apreciere.
sarcinile ce le-au fost puse în faţă. nă a timpului efectiv de lucru, întă­ Chibzuind cu maturitate şi răspun­
Ei au marcat acest moment important rirea disciplinei au străbătut ca un dere, colectivul întreprinderii minie­
cu propuneri şi iniţiative valoroase. fir roşu dezbaterile. Din cuvîntul fie­ re Ţebea şi-a întărit hotărirea reali­
încrezători în capacitatea lor de zării integrale a sarcinilor de plan Calitatea, gustul plăcut al conservelor, ambalarea lor cu grijă, Rus, Ecaterina Beraru şi Maria Morar, de Ia secţia preparate car-
muncă, în posibilităţile şi rezervele cărui om se putea desprinde ideea pe acest an prin luarea de angaja­ ială doar cîteva din preocupările colectivului de muncă al I.R.I.C ne şi conserve, a reuşit anul trecut s& înregistreze o depăşire me-
de care dispun, minerii de la Ţebea că succesele din anul precedent nu mente suplimentare. Deva. Un amănunt: echipa din care fao parte muncitoarele Lidia die lunară a planului de producţie cu 15-18 la sută.