Page 38 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 38
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3744
V. Voiculescu gPgg; w m m D IN A C T 1 V T A T E A
Medic de profesie, V. Voiculescu
Opera sa, produsul unul talent ro P O V E S T I R I O R G A N IZ A Ţ IIL O R U .T.C .
a fost unul din scriitorii fecunzi si
reprezentativi al literaturii noastre.
bust si al unei culturi excepţionale,
a crescut organic din realităţile na De aici, concluzia că organizaţiile
ţionale. manuscris de la el. s-au tipărit în mai apropiată de nuvelistica lui Ga Contribuţia tineretului U.T.C. trebuie să-şi îmbunătăţească
toamna anului trecut două volume la Galaction («Lingă apa Vodislavei",
Pentru V; Voiculescu, scrisul n-a munca de educaţie în rlndurile ti
constituit un divertisment, un exer de «Povestiri", primul cu subtitlul «Sub Vulturi" etc.), la care se ob la înfăptuirea nerilor mineri, să-i facă să înţelea
ciţiu oarecare menit să alunge uri- «Capul de zimbru* şi al doilea «Ul servă aceeaşi predilecţie pentru le gă că atitudinea lor pătează onoa
tul sau sâ umple timpul liber, nici timul Berevol", cu o prezentare am gende de demult şi ai cărui eroi au rea colectivului din ca re tac parte.
n-a tins să facă din el o trambulină plă şi competentă asupna întregit o firi asemănătoare, stfipînite de pa sarcinilor de pian
pentru cucerirea unei glorii ieftine pere a scriitorului, semnată de criti timi nepotolite, plndlte de deznodă Atenţie cuvenită
şi efemere ; scrisul a fost pentru el cul Vladimir Streinu. minte tragice De Sadoveanu îl a Corespondentul nostru Valeriu
marea vocaţie a vieţii sale, de a Lectura acestor .povestiri" oferă propie lndrăgirea pînă la pasiune Coandraş dm Uricanl a solicitat to
cărei responsabilitate a fost pă cititorului pagini de o rară frumu a vînafulul şi pescuitului, chema varăşului Dan Capră, secretar al co pregătirii adunărilor
truns pînă la incandescenta celei seţe, Ia înălţimea celor mai alese rea irezistibilă a naturii sălbatice, mitetului U.T.C. de la E.M. Uricani,
mai Înalte combustii Interioare. file ale literaturii române şi, după ca şi marea dragoste pentru omul să răspundă la citeva întrebări în generale
Şi-a început cariera scriitoriceas însăşi recunoaşterea entuziastă a simplu al plaiurilor noastre, păstrăto legătură cu activitatea desfăşurata de
că în anii de restrişte ai primului rul credincios al tradiţiilor şl al către organizaţia U.T.C. Din răspun In scrisoarea trimisă redacţiei
război mondial şi şî-a încheiat-o cu unei înţelepciuni milenare. surile date rezultă că tinerii de la
.Povestirile" lui V. Voiculescu noastre, tovarăşul Vasile Iancti de
putini ani In urmă, o dată cu sfîrşi- această exploatare aduc o contribuţie la secţia a IH-a furnale de la C.S.
tul îndelungatei şi zbuciumatei sale sînt toate interesante şl bine con însemnată la îndeplinirea sarcinilor Hunedoara ne relatează : «Biroul or
vieţi. Î N S E M N Ă R I struite, unele strălucesc de înţele de plan. Un mare număr de tineri, ganizaţiei U.T.C. din această secţie nu
Ca om, a fost de o distincţie, mo suri deosebite, intre acestea, „Sezon printre care Vaslle Manolache. Con acordă întotdeauna aceeaşi alenlie
mort" este, după părerea iul Vladi
destie şi discreţie rare, îmbinate In stantin Vlădut, Gavrilă Notinger, întocmirii materialelor care se pre
mir Streinii, „o capodoperă a prozei
mod fericit cu dovada, aproape nebă Gheorghe Huruban, Traian Hainz şi zintă in adunările generale U.T.C.
criticului, la nivelul unor capodope româneşti narative şl chiar a prozei
nuită, a unei energii şi dirzenii de narative universale". Foiala fabu alţii, se dovedesc disciplinaţi în mun Din această cauză, discuţiile ce se
cremene. re ale literaturii universale. Ele a loasă a păsăretului este descrisă că, îndeplinindu-şi cu conştiinciozi poartă pe marginea lor nu se ridi
Rodul primelor Încercări şi expe testă vigoarea unul talent capabil să tate îndatoririle. că întotdeauna la nivelul cerut şl
încerce un gen nou, cu Tezultate ex aici cu o putere de evocare unică
rienţe poetice ale sale a apărut în în literatura noastră, Iar manifesta Mal sînt însă şi unii tineri care nu nu se pot lua cele mai eîiriente mă
volumele: «Poezii" (1916), «Din Ţara cepţionale1, la adînci bătrîneţe, ta rea pornirii erotice oarbe; atit la se încadrează în disciplina muncii, suri.
zimbrului", «Alte poezii" (1918) şi lent sprijinit de stăplnirea sigură a clinele Âzor cit şi la stăpînul său, absentează nemotivat de la lucru. De exemplu, la ultima adunare ge
„Pîrgâ" (1921). unor domenii de cunoaştere din cele Corespondentul nostru enumera prin nerală U.T.C. tn care s-a pus in
mai variale, ca şi de capacitatea ui se desfăşoară într-un tablou de ne
Urmează, la perioade scurte, alte mitoare de a pătrunde în zonele ce întrecută măiestrie. Plină de semni tre aceştia pe Gheorghe Arsănolu, discuţie comportarea tinărului V.
patru volume şi anume: «Poeme le mai obscure ale sufletului şt na ficaţii este şi povestirea «Pescarul Marin VoicilB, Zollan Rat, lonaş Pop, Breazu, materialul, întocmit 1n pri
cu îngeri'1 (1927), «Destin" (1933), turii umane. Unele pagini de marc Amin", în care un pescar din balta „Iarna-I grea, omătul mare... Foto: N. MOLDOVEANU Constantin Păun, Nlcolae Tudorică. pă, nu a scos în evidentă toate a
«Urcuş* (1937) şi «întrezăriri" (1940), inspiraţie sînt parcă înzestrate cu Dunării, de o anumiiă construcţie baterile Iui : indisciplina la locul de
flecare din ele reprezentlnd tot otl- fizică şi de o factură psihică aparle, muncă, atitudinea necuviincioasă fa
harul iniţierii în sferele cele moi
tea trepte spre o deplină maturi puţin accesibile ale înţelepciunii o- se împotriveşte pescuitului cu dina tă de maistru. Ca urmare discuţiile
zare a meşteşugului poetic, mani- menesti. mita şi rupe zăgazurile. Povestirea, O m etodă nouă în zootehnie au fost sterile şl nu s-a luat o ati
festînd totodată tendinţe spre Ino încărcată de adînci înţelesuri sim tudine mal hotărttă împotriva abate
vaţia îndrăzneaţă şi spre experien «Povestirile" sînt, fie simple Intîm- bolice, pune la grea încercare logi rilor săvîrşlte de acest tlnăr. Spe
ţe multiple. Şi-a încheiat în mod plări anecdotice, sau de domeniul ca şi Imaginaţia cititorului. răm că acest exemplu va constitui
glorios cariera poetică prin cele fabulosului, fie naraţiuni de întin deosebit de nou şi de revelator, ex Creşterea artificială a purceilor o lecţie pentru biroul organizaţiei
Fiecare povestire vihe cu ceva
nouăzeci de sonete, publicate în vo derea unor nuvele, admirabile îm noastre de bază U.T.C, si că în vii
lumul postum «Ultimele sonete în binări de adevăr şi ficţiune, a căror primat într-un stil de mare plasti tor se va acorda atenţia cuvenită
octiune se desfăşoară gradat, con
chipuite ale lui Shakespeare în tra citate şi forţă sugestivă. Unele din Creşterea artificială a purceilor su pară In doze bine stabilite după re de la 245 lei planificat la numai 186 pregătirii adunărilor generale".
ducere imaginară" .(1964), în care form unei logici interne valabile, ele, după părerea autorului studiului gari supranumeran sau proveniţi de ţete întocmite de specialiştii gospo lei.
poetul român, cu mijloace artistice culminînd printr-o situaţie extraor introductiv, pot sta foarte bine ală la scroafe agalactice constituie o me dăriei. Alăptarea se face la „scroa Metodele tehnice avansate folosite
demne de ilustrul său emul şi cu dinară sau dramă zguduitoare, reu turi de „Bătrînul şi marea" sau todă nouă de mare eficienţă econo fe artificiale" şi se aplică din oră în aici au constituit obiectul unui
un uimitor avînt liric la cei peste şind să-l captiveze pe cititor uneori «Zăpezile ICilimandjarului" ale lui mică. Noul procedeu a fost experi oră, începînd de la 6 dimineaţa pînă schimb de experienţă organizat la
pînă la vrajă. mentat cu rezultate bune, pentru pri la 22 seara, în primele zile şi apoi această unitate in zilele de 11 şi 12 14
şaptezeci de ani, reeditează misterioa E. Hemingway, Iar altele, cu teme
Aşa cum constată criticul Paul ma dată în tară, la gospodăria a din două în două ore, administrîn- ianuarie, la care au .luat parte ingi
sa şl clocotitoarea Iubire a marelui Georgescu intr-o documentată recen din viata călugărească, se ridică la gricolă de stat Gelmar, raionul O- du-se în permanenţă şi furaje com neri zootehnişti şi medici veterinari
#wnr. zie. publicată în «România liberă" nivelul unor opere cu aceeaşi te răştie. Pe baza indicaţiilor dale de binate După 45-60 zile purceii se din mai multe unităţi agricole de stat IJUNARIE 1967
mă de G. Flaubert.
Creaţia poetică a Iul V. Voiculescu din 18 noiembrie 1966, proza lui Cri ticul conchide că V. Voicules Departamentul Gostat, aici s-au a înţarcă şi intră în regimul normal şi combinate de creşterea porcilor
are «o deosebită valoare antologică Voiculescu se înscrie într-un triunghi cu «a dat povestirii româneşti o al- menajat adăposturi speciale prevă de creştere. Prin aplicarea acestui din ţară. In urma referatelor prezen
zute cu boxe grupate cite zece la un
reprezentat de Callstrat Hogaş, Ga procedeu, din martie anul trecut şi tate de conducerea gospodăriei, par
şl, prin vointo de noutate şi numărul lă vîrstă literară, şl nu e nici o îndo loc în formă de careu deschis, avînd pînă acum, au fost salvaţi peste 1900
la Galaction şi Mihail Sadoveanu ială că proza Iul narativă, înlr-o bu ticipanţii au asistat la o demonstraţie
de Ipostaze lirice, rămine fără pere Ceea ce are comun cu Hogaş este nă traducere, şi-ar croi drum în li o capacitate totală de 160-200 pur purcei care altfel ar fi pierit. S-au practică privind prepararea laptelui
che In poezia română". (Vladimir pasiune pentru drumeţie, atracţia teratura universala", concluzie caro, cei, iar în interiorul careului este obţinut astfel în plus cite 115 kg artificial, utilizarea „scroafei* artifi
amenajat locul de furajare al aces
carne în medie de la fiecare scroafă
PROGRAMUL I: 5,30 Gimnas
Strei nu). pentru natura sălbatică, deosebln- pe Ungă mareo bucurie ce ne-o tora. Pentru asigurarea temperaturii La purceii furajaţi artificial pînă la ciale, (confecţionată din mase plas tică ; 6,15 Actualitatea agrară;
tice) şi aplicarea altor măsuri menite
O adevărată revelaţie o constituie du-se de peregrinul Munţilor Neam procură, ne întăreşte şi mai mult constante necesare în boxe sînt in înţărcare (peste 3700 în primele 10 sâ ducă la reducerea pierderilor pen 6.45 Emisiune pentru pionieri ;
creaţia de prozator a lui V. Voicu ţului prin atmosfera misterioasă şl încrederea In virtuţile creatoare ale stalate becuri infraroşii. Aici au fost luni ale anului trecut) s-a obţinut tru a se obţine şi da la îngrăşat un 7.15 In rilm de vals i 8,25 Moment
geniului românesc. confecţionate instalaţii speciale de număr cît mai mare de purcei de la
lescu, din care numai o parte a vă dramatică ce învăluie povestirile un spor mediu zilnic de greutate de poetic — Interpretat de Silvia
alăptare. aceleaşi scroafe.
zut, postum, lumina tiparului. Din sale. De aceea, din acest punct de ION APOSTOL Laptele artificial şi furajele com 266 grame. Preţul de cost al purcei Chicoş ; 8,35 «Viers şi strune" —
emisiune de folclor i 10,15 «Drag
multele pagini de proză, rămase în vedere, proza Iul Voiculescu este Orăştle binate ce se administrează se pre lor în această perioadă a fost redus A. ZAHARIG
îmi e cu turma-n munţi" — cîn-
tece ciobăneşti şi jocuri popu
lare; 10,55 Pagini din literatu
ra clavecinului : lucrări de Hen-
Patent Cugir 1 / şa Tribunalului popu fera de bucurie in casă era dus la gară, apoi a venit părinţii şi in special mama, vîrstă decît el. Nici unul nu desfacerea căsătoriei Soţul ry Purceii, William Tlyrd şi Gi-
ieţel, pe Laurenţiu. Atmos
după
pe care le-ar
avea
într-o fugă acasă unde o aş
pînă nu va fi prea tîrziu.
lar din Petroşani a
a ţinut cont de acest lucru
les Farnaby; 11,20 Revista lite
...Şi
uşa
Tribunalului
în continuă creştere. Tînâ-
teptau părinţii. A luat lu
fost deschisă aproape în ne
lor domnea multă linişte şi
ştire de un om cu fruntea ra soţie, îndemnată de gin- crurile din casă şl â ple popular din Petroşani s-a şl s-au căsătorit. In căminul să plătească pensie alimen rară radio; 12,10 Legendele Oii lu
tară şi cheltuielile de jude
întunecată. In buzunar pur duri nobile, s-a sfătuit cu cat pentru totdeauna din mai deschis o dată. Omul fericire. Elisabeta a dat cată, iar apartamentul să pului pe scena lirică: fragmen
B iarnă şl firesc, străzile aco ta o hîrtie pe care scrisese soţul şi l-a rugat s-o spri sinul familiei, la Petrila. care venea aici nu părea naştere la doi copii: Dumi rămînă în folosinţa ei. Am te din opera „Medeea" de Cheru-
perite cu zăpadă şi bătătorite, de concis povestea căsniciei jine pentru a urma cursu Aceasta este scurta po deloc necăjit. II preocupa tru şi Ioan. Soţii, cum era uitat sâ spunem că familia binî; 15,15 Din repertoriul or
vin alunecoase. Circulaţia pe ele, Iul. Erau cuvinte pornite rile Institutului de mine din veste a unei căsnicii şubre- doar un singur lucru şi a- firesc, se ajutau reciproc Iltyia are un băieţel de opt chestrei de studio a Rodiotele.vÂi
In aceste cazuri, este periculoa din adîncul inimii, pline de pentru a creşte cît mai bi ani, pe Ion, şi locuieşte în ziunii; 14.08 Intermediu cu mu
să. Gospodarii oraşelor, al sate ură şi condamnare. Citln- ne copiii. El s-a angajat la Lupeni. zica uşoară; 15,20 Caleidoscop
lor au găsit însă «ac de cojocul" du-le se vedea bine că în mina Petrila şi acum cîşti- ★ muzical; 17,00 Coruri bărbăteşti;
alunecuşulul. Pe trotuare şl pe tâmplarea îi produsese mul gă în medie, lunar, 2,000 de Am ales trei cazuri dîn 17.10 Mituri şi legende: Istoria
partea carosabilă, In majoritatea tă nelinişte şi frământări SIMŢĂMINTE PIERDUTE lei. Intre timp însă a înlîl- puţinele care s-au înregis românilor în legendele Iul Dlmi-
localităţilor, precum şl pe şoselele sufleteşti. Se holărise cu nit o altă femeie, îndepăr- trat în ultimul timp Ia Tri trie Bolinllncanu; 18,03 In jurul
greu să închege aceste cu
naţionale se Împrăştie sare sau vinte prin care cerea tribu lîndu-se de familie. De a bunalul popular din Petro globului; 18,40 Stiinlă, tehnică,
nisip. Sarea topeşte gheţuşul şl nalului desfacerea căsăto tunci nici nu mai vrea sâ şani. Fireşte că ne este im fantezie; 20,00 Radiogazeta dc
astfel circulaţia devine posibilă. riei. Dar poate că nu a spus audă de Elisabeta şi de co posibil să descriem simţă seară; 20,20 Sport; 21,05 Unda ve
Gospodarii oraşului Cugir au totul din demnitate ome pii. Am ascultat părerea u mintele de dragoste mani selă » 22,20 De la dansurile buni
găsîf însă o nouă metodă de lup- nească. Colegii lui de mun Petroşani. Nu a fost nevoie de. Se pune întrebarea: E- nume sâ fie rezolvată cît nei vecine a familiei Rusu, festate de familiile acestea cilor, la cele ale nepoţilor.
în preajma căsătoriei şi du
că însă nu s-au sfiit sâ de de prea multe vorbe pentru calerina s-a căsătorit din mai repede posibil acţiunea Silvia Florescu. pă. Şi iată că din motive PROGRAMUL II: 7,55 Pe ari
pene cîte ceva din ceea ce a soluţiona în bine şi acest dragoste sau cu intenţia de de divorţ pe care o înainta. — Elisabeta nu vrea să uneori banale aceste simţă pile cîntecelor,- 8,30 Cît e Bani, s..
tul de mare — emisiune de fol
N o t ă s-a petrecut cu aproape şa lucru. Aşa a început Eca a înşela buna credinţă a ţi De ce făcea acest lucru Ioan se despartă, deşi soţul a pă put să se piardă. Desigur că clor ; 10,05 Bibliotecă de literatu
minte de dragoste au înce
răsit-o de mai multă vre
Rusu ? Să citim motivele
nui om care a ajutat-o în
terina cursurile institutului.
se ani în urmă şi ce a ur
mat. Soţul o ajuta peste aştep permanenţă ? Se pare că puse de el. me. Are copii frumoşi şi Si cel mai mult au de suferit ră română: Oscar Walter Cisek
...Ecaterina era pe atunci tări, Se pregătea pentru ea a urmărit prin căsătorie „Rog tribunalul să apro îngrijeşte bine. Unul este în copiii, care nu mai simt a — «Plrjolul" ; 10,20 Arii din ope
tă Împotriva alunecuşulul. După muncitoare la U.R U.M. Pe şcoală, avea grijă de trebu atingerea unui singur scop be desfacerea căsătoriei de clasa a VII-a, iar celălalt în- cea căldură sufletească a re ; 10,50 Cfntă fluleraş cu foc ,
tr-a V-a. Amîndoi învaţă
o «matură" chibzuinţă el au ho- troşani. Ii plăcea sâ înveţe,- rile gospodăreşti. şi anume frecventarea în oarece pirita Elisabeta Ru bine. Nu pot să-mi imagi părinţilor, bucuria de a trăi 12.00 Cîntece închinate Republicii;
su a manifestat dezinteres
tărît să împrăştie pe slrăzl praf dar simţea că Si lipseşte un O dată cu trecerea anilor condiţii dintre cele mai a faţă de viaţa în comun. nez cum un părinte pără într-o atmosferă plăcută, de 12.45 «Dorul meu şi-al mîndrei
institut
de... cărbune. Aşa se face că u suport moral. La îndemnul însă, în casă s-â furişat o vantajoase a unui superior. Fosta mea soţie nu gospo seşte asemenea copii. înţelegere. mele" — emisiune de folclor»
de
învâţămînt
tot
răceală care devenea
nele străzi, mab ales' la curbe, la colegilor s-a înscris la lice mai ameninţătoare. Răceala Cam acestea erau ideile tre dăreşte bine banii, nU mâ ...Cererea Anei Iltyja a- Colegii de muncă ai celor 13.15 Cîntă Ileana Constantines-
ul seral din Petroşani. Prin
locuri de întoarcere a autobuze tre profesorii care o învă venea din partea Ecateri- cute în cererea de divorţ a îngrijeşte1'. dresatâ Tribunalului din Pe în cauză, conducerile între cu şi Simion Stâncii); 16,00 Teno
lor au căpătat culoare neagră. Şl ţau carte se afla şi S. R. nei. omului înglndurat de care Dar sâ depânăm pe scurt troşani este categorică. In prinderilor şi instituţiilor rul Cornel Stavru în opera «Ca
asta poate că n-ar fi mare lucru. I-a plăcut nu numai cum In vara anului 1966 du vorbeam la început. Lau povestea adevărată a fa ea se spune: „Pîrîtul mani unde ei lucrează au datoria valeria rusticană" de Mascagni;
Dar, topindu-se zăpada, în locuri preda fizica, ci şi felul lui pă terminarea institutului, renţiu, băieţelul familiei a miliei Rusu. In anul 1952, festă o atitudine lipsită de morală să sprijine prin toa 17.10 Recital de orgă : Horst Ge-
le amintite se formează un fel de de a fi. Ecaterina s-a în proaspăta ingineră căuta să mintite, nu-şi dă însă sea Ioan Ru$u îşi satisfăcea sta afecţiune, are o fire foarte te formele întărirea fami hann; 17,40 Scriitori al secolului
terci negru, care se ia pe picioa drăgostit de el. A urmat a pună în aplicare un gind giul militar la Petroşani. A ursuză, nu vorbeşte cu mi liei care constituie celula XX: Vasco Pratolinl ; 18,35 Se-
rele oamenilor, le murdăreşte îm poi căsătoria. Erau zile se ascuns. Soţul tocmai pleca ma de ceea ce intenţionea ne, provoacă certuri". Pîrî- de bază a societăţii noas lectiuni din programele de mu
tre.
brăcămintea, este transportat prin nine pentru amîndoi: Ceva în deplasare, în interes de ză să facă părinţii lui. Poa tunci a cunoscut-o pe Elisa- tul, Ion Iltyia este soţul ei. zică populară ale săptăminii ; 19,30
magazine şi prin casele de locuit. mai tîrziu a născut un bă serviciu. Ecaterina l-a con- te că îşi vor da seama însă bela, care era ceva mai în Apoi enumeră pretenţiile V. ALRU Colegi de liceu; 20,30 Călătorie
Maşinile care trec în viteză, pro în istoria civilizaţiei; 21,05 Seară
iectează pe pereţii clădirilor din de operetă: fragmente din «Cîn-
Jur, mii de stropi negri. Priveliştea tăreţul mexican" de Lopez; 21,35
devine astfel de-o «frumuseţe" Programul întrecerilor prevede dis Fonoteca de aur i Mihail Sadovea
demnă de Iniţiatorii acestei noi La /. M. Tebea putarea următoarelor probe: mascu nu / '22,30 Moment poetic. Poezii
metode de îndepărtare a alunecu lin : 50 m i 400 m ; 800 m • 1.500 m şl publicate la începutul acestui an ;
şulul. 0.000 m plat; 50 ro garduri i înălţi 0,04 Muzică de dans.
Gospodarii altor localităţi să nu me ; lungime,- triplusalt; greutate,-
creadă Insă că l.G.O. Gugir le va Rezerve pentru sporirea producţiei săritura cu prăjina şl trei ştafete,-
vinde secretul noii metode. Nu I Feminin : 50 m ; 400 m $1 000 m plat; Televiziune
Este un patent local la care tin 50 m garduri i înălţime, lungime,
foarte mult... Ţin la el pînă cînd greutate şi două ştafete. 18,00 Pentru copil şl tineretul
sfatul popular orăşenesc îi va re (Urmare dlo pag. I) tilizarea instalaţiilor şi mecanisme de muncă din subteran oferă condi şcolar. Mici Interpreţi, mori spe
compensa pe Inovatori. Ce vreţi. lor la întreaga lor capacitate. «De ţii de creştere a gradului de mecani ranţe,- Intîlnlre cu eroi îndrăgiţi
Inovaţiile trebuie onorate I puţin şt în acest sens există o în păşirile de plan din anul care a tre zare Cunoaşterea şl studierea atentă S ch i din ftlme româneşti; 19,00 Tele
P. GH. cut puteau fi mai mari dacă folo a acestor rezerve d i posibilitate in jurnalul de seară; 19,20 Buleti
semnată rezervă de creştere a pro seam mai bine mijloacele tehnice e troducerii de noi mecanisme care să
ductivităţii. Este bine că in planul de xistente — a subliniat minerul Fîlip sporească productivitatea şi sâ redu Inaugurat duminica trecută, sezonul nul meteorologic / 19,25 Cincispre
măsuri se prevede creşterea pînă la Suciu. De multe ori utilajele şi meca că efortul fizic". competifionaj de schi continuă la zece minute cii Iluzionistul Italian
50 la sută a volumului de muncă e nismele au stat defecte mult timp Punînd pe primul plan valorifica Al doilea „Criteriu sfirşltul acestei săptămîni cu «Cupa Genaro Trevizan ; 19,40 Actuali
După o vacantă plăcută, cu xecutat In acord. NU trebuie să scă neavînd cine sâ le repare. Cele 11 rea tuturor rezervelor şi posibilităţi Predeal", programată sîmbătă şi du tatea cinematografică,- 20,00 Tele-
amintiri frumoase, a Început păm din vedere caracterul dinamic transportoare ce lucrează în abata lor existente, minerii şi-au îndreptat minică. întrecerea cuprinde atit pro enciclopedia,- 21,00 „In Ianuarie...
din nou munca la clase şl în al acestor norme şi pe parcurs să a jele frontale şi la pregătiri sînt de atenţia şi spre lucrările de investi ieuropean be alpine cit şi de fond. Sîmbătă, pe e iulie tar". Montaj din melodiile
laboratoare. ducem îmbunătăţirile necesare". ţii. In anul trecut lucrările la noua pirita din Clâbucet se va disputa sla lui Lopez; 21,40 Contrapunct rit
Toto: V. ONOIU In dezbaterile purtate s-a subliniat servite doar de doi lucrători din sec mină Mesteacăn s-au desfăşurat în lomul special, iar duminică slalomul mic cu formaţia condusă de Rl-
că rezerve nefolosite există şi în u- torul eleetro-mecanic. Unele fronturi tr-un ritm nesatisfâcător. In incinta de atletism" uriaş (două manşe). Fondiştii se vor chard Oschanitzkl,- 22,00 Film se.
principală şi secundară a minei, şan întrece pe Valea Poliştoacfi în pro rial: Baronul; 22,50 Telesport ;
tierul TC.M.M. TeJiuc nu a termi PRAGA — Comitetul de or bele de 15 km seniori, 5 km senioa 23,00 Telejurnalul de noapte;
ganizare al celui de al doilea
nat 8 obiective cu termen scadent la re, 5 km juniori şl ştafetele de 3x10 23.15 închiderea emisiunii.
1 ianuarie ac, Serioase rumîneri în «Criteriu european de olletism" km seniori, 3x5 km senioare şi
urmă există la staţia de transforma pe teren acoperit a anunţai că pînă 3x3 knl junioare.
re, instalaţia de inhaldare, silozurile în prezent la întrecerile ce se vor OO
de cărbuni, platformele şi depozitele desfăşura în Palatul Sporturilor din
de materiale; Praga în zilele de 11 şi 12 martie vor
«O asemenea rămînere în urmă — I participa 216 sportivi din 14 ţări. fa- PENTRU 24 ORE
a spus maistrul Cornel Gruieţ — ne tă lista acestor ţări (în paranteză nu ALTENflERG. — Cursa de 15
îngrijorează mult pentru că realiza mărul de sportivi înscrişi): Belgia (3); km din cadrul concursului in Vremea râmîne rece, cu cerul
rea Sarcinilor de plan pe anul în I . Anglia (12); Bulgaria (13); R. O. Ger- ternaţional de biatlon pentru ti mai mult noros. Local va ninge.
curs depinde în mod nemijlocit de | mană (20); R.F. Germană (25); Bl neret de la Altenberg a tost domi Vînlul va sufla moderat din nord-
eACLuym „ucgiaiQ a • I4*TÎlor *1 j* * velia (5); Franţa (3); Italia (12); Ir- nată de schiorii cehoslovaci Sourck vest şi nord. Temperatura — sta
vestiţii; Sînt de făţă şi reprezentanţi I landa (I),- Iugoslavia (30); Polonia şi Fenzel care au fost cronometraţi ţionară; ziua va fi cuprinsă între
al forului tutelar din minister şi 1(15); Ungario (16); Spania (20); cu timpurile de th 05'36" şi respectiv 0 şi — 5 grade, iar noaptea între
C.S.C.A.S. Este bine că au venit. Poa j U.R.S.S. (42). lh07’38'\ Pe locul trei s-a clasat spor — 8 şi — 15 grade. Ceaţă diminea
te în felul acesta vom fi ajutaţi mai $ Organizatorii mai aşteaptă confir tivul din R. D. Germană, Koch -- ţa şj seara.
eficient în depăşirea acestui impas marea participării de la încă 8 ţări lh0D'25" urmat de Stolan (România)
în care ne găsim. Propun sâ se sta printre care: Danemarca, Finlanda. — lh 09'33". PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
bilească Un grafic cil termene preci România, Norvegia şi Olanda. (Agerpres) Vreme închisă şi rece, în spe
se pe care constructorul să fie obli cial noaptea. Vor cădea ninsori
gat sâ le respecte. slabe
Şl alţi vorbitor] au arătat că dacă
lucrările de Investiţii — avanpost Direcţia Generală a Aviaţiei C ivile
înaintat al producţiei — nu vor fi
urgentate, minerii vor fi puşi în si
tuaţia de a nu-şi putea crea fronturi Aeroportul D eva Loto
de lucru productive. a n g a je a ză de u rg e n tă :
încrezători în capacitatea lor de
muncă, în posibilităţile şi rezervele — u n c o n ta b il p rin c ip a l (te m p o r a r ); La tragerea din 13 Ianuarie
de care dispun, minerii s-au anga — d o i ra d io te h n ic ie n l (c u v e c h im e 2 a n i); 1967 au fost extrase din urnă ur
jat sâ dea viaţă sarcinilor de plan pe — u n ra d io te le g ra fis t (c u c e rtific a t D .G .P .T . B u c u re ş ti); mătoarele numere:
anul în curs, să ridice pe o treaptă — u n c o n tro lo r tr a fic a e ria n (2 a n i p e rs o n a l n a v ig a n t). 58, 76, 3, 31, 21, 55, 44, 62, 40,
superioară activitatea economică a 70, C, 83.
întreprinderii. In fo r m a ţii se p o t o b ţin e Ia te le fo n n r. 2113, A e ro p o rtu l D ev a .
Fond de premii: 1.122.544 lei.
