Page 39 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGJNA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3744 j,

Asigurarea deca­ Deficientele
„Asaltul" duce Primul pas Colaborarea
lajului Intre uzi- mai „bat“

la dezorganizare trebuie corectat cere mai mult
uare şi nontaj ia uşa U.R.C.M.

Cum s-ar spune, am intrat in „Avem în fată cel mai tipic e­ începutul unui nou an de mun­ In primele 10 zile ale anului, Anumite antecedente ale pro­ Privind retrospectiv activitatea primei decade, din luna Ianua­
producţia anului 1967 cu dreptul xemplu al consecinţelor pe oare că la Combinatul siderurgic din cele două exploatări miniere, Tc- ducţiei din anul trecut, mai cu rie, se poale concluziona câ pregătirea producţiei anului 1967 nu
— ne-a declarat tovarăşul Petru le are asaltul de la sfîrşitul lunii Hunedoara coincide cu priniiele liuc şî Ghelar, au înregistrat un seamă în ce priveşte asigurarea s a făcut temeinic în toate unităţile Industriale din regiune. Asi­
Dănilă, inginer şef adjunct la Uzi­ asupra producţiei — şi-a început succese. Cu excepţia citorva sec­ minus de 7.000 tone minereu, din condiţiilor care să creeze cadrul gurările conducerilor tehnice, parte dintre ele publicate In coloa­
na „30 Decembrie" Cugir. Aceas­ relatarea tovarăşul Inginer Gheor- ţii, activitatea de producţie conti­ care aproape 0.000 de tone revin necesar desfăşurării ritmice a ac­ nele ziarului încă la începutul celui de-al IV-lea trimestru al anu­
tă „uvertură" a producţiei se ca­ ghe Iliescu, director tehnic al nuă le un nivel mai înalt in tot minerilor din Teliuc. Apreciind tivităţii, recomandau conducerii lui trecut, sînt Iniirmate de rezultatele Înregistrate In prima de­
racterizează prin cîleva cifre, cred C.C.V.J. In a IlI-a decadă a lunii combinatul. Recentele măsUri lua­ startul in noul an după rezultate­ U.RC.M. o revizuire a stilului cadă, cînd ncrilmlcilatca îndeplinirii planului este din nou preg­
te de partid cu plivire la ridica­
le primei decade, numai cuvinte
semnificative : producţia globală si decembrie s-a dat bătălia, de alt­ rea calitativă a întregii activităţi, de laudă nu pot fi spuse la adre- ■ său de muncă, măsuri pregătitoa­ nantă în activitatea unor întreprinderi.
marfă s^a îndeplinit, fiecare, în fel ca în fiecare lună, pentru re­ diversificarea şi creşterea produc­ sa I. M. Hunedoara. Primii paşi re energice pentru îndeplinirea Organizaţiile de partid n au urmărit cu exigenta cuvenită mo­
procent de 34,2 la sută fată de cuperarea rămînerii în urmă. Aba­ ţiei de metal, au găsit un larg e­ dovedesc că producţia anului în ritmică a planului pe 1967 Să dul in care au fost traduse în viaţă măsurile preconizate pentru
vedem în ce măsură s-au materia­
planul lunar, sarcinile la indicato­ tajele au fost exploatate nenaţio­ cou în rîndurile siderurgiştilor. curs nu a fost pregătită din vre­ lizat aceste cerinţe, aceasta prin prcgălirea producţiei anului 1967. La accsl început de an ele au acceptat
rul producţie marfă vîndută şi în­ nal, utilajele suprasolicitate, iar Un succint bilanţ făcut la capă­ me, aşa cum a susţinut conduce­ prisma rezultatelor înregistrate în lacit practica mersului de la sine, a recuperării în a doua deca­
casată s-au depăşit cu 12,9 la su- în ziua de 31 decembrie din sub­ tul primei decade a lunii ianuarie rea întreprinderii. Pentru a justi­ prima decadă de producţie a anu­ dă şi asaltul dc la sfârşitul lunii, in Ioc să intervină operativ pen­
j în raport cu volumul planifi­ teran a fost extras tot stocul de este „încărcat" de plusuri de pro­ fica nerealizârile, conducerile sec­ lui. tru a curma cauzele care duc la ncritmlcilate. Unii conducători
cat. cărbune. Asa s-a făcut că prime­ ducţie. Primim explicaţii din par­ toarelor au găsit şi de această — In urma aplicării noii meto­ tehnici, solicitaţi de redacţie să*şl spună părerea asupra cauzelor ce
le zile ele lunii au găsit exploată­ dată „ţapul ispăşitor" — Iarna.
In prima decadă au fost fabri­ tea tovarăşului Valentin Râilca- dologii de planificare şi urmărire au generat situaţia amintită s-au erijat in apărători ai neritmlcilă-
cate toate sortimentele prevăzute, rile nepregătite pentru extragerea nu, inginer şef cu probleme de a- In subteran însă, condiţiile de a planului, ne spunea tovarăşul ţii, încercînd justificarea cu orice preţ a situaţiei, sau refuzînd pur
depăşiri mai mari înregistrîndu-se volumului de producţie planificat. glonierare şi furnale. muncă sînt- aceleaşi. Prin urmare, Alexandra loja, şeful serviciului şi simplu participarea la anchetă.
nu anotimpul alb poartă vina. A­
la maşina de spălat rufe, lanţuri La Petrila au intrat simultan tn „Am pornit bine din primele tunci ? Să consemnăm părerea to­ planificare — indicatorii noştri In cuvînlarca rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 de­
„gali" sub un toi şi lanţuri de bi­ rambleere, intr-un singur sector. zile ale anului. Prin aproviziona­ varăşului inginer foaii Zaha, di­ principali sînt: producţia marfă şi cembrie 1966, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia necesita­
ciclete. Cum am oblinut aseme­ 8 abataje. Situaţii asemănătoare rea ritmică cu minereu şi asigu­ rectorul 1. M. Hunedoara. prestările de servicii industriale tea ridicării calitative a întregii activităţi economice. Or, aşa după
nea realizări ? Este o întrebare la au fost şi în celelalte exploatări. rarea unui mers continuu, aglo- „Situaţia in care ne găsim nu şi neindustriale şi valoarea lucră­ cum s-a constatat, în prima decadă a lunii, conducerile unor uni­
care mă voi strădui să răspund S-au manifestat goluri în aprovi­ meratoarele I şi II au trimis fur­ este deloc convenabilă pentru noi. rilor executate după comandă şi tăţi Industriale, organizaţiile de partid, cele sindicale şi U.T.C. de
succint, arătînd cîteva din măsu­ zionare, au Intervenit greutăţi ne­ nalelor, peste prevederile de plan, In numai 10 zile am rămas sub a prestărilor de servicii industria­ la C.S.H., C.C.V.J., U.M.C., I M. Hunedoara, Fabrica de produse silico-
rile aplicate încă cu mult timp îna­ prevăzute de zăcămînt, mad ales 3184 tone aglomerat autofondant. plan cu 7.000 tone minereu şi le şi neîndustfiale pentru popu­ aluminoase Alba Iulia, D R.ET., D.R.T.A , U.R.C.M. şi altele, fnlîrrie
laţie. La ambii indicatori, în pri­
Efectul ? Secţiile a Il-a şi a IlI-a
inte. Toate acestea au fost subor­ la Lupeni. La toate acestea lama i furnale au produs mai mult cu 3.500 tone concentrate. Dacă ne ma decadă, rezultatele sânt sub in luarea şi aplicarea cu hotărire a măsurilor stabilite. !n scopul
donate unul singur scop finali a adăugat o seamă de neajun­ peste 800 tone fontă. Din lipsă de punem întrebarea „de ce 1 U con­ posibilităţi. Realizările -se ridică ridicării pe o treaptă superioară a activităţii dc producţie. Conse­
îmbunătăţirea ritmicităţii produc­ suri, mai cu seamă în ceea ce pri­ calcar, furnalele n-au funcţionat statăm câ principalii vinovaţi şîn- la abia 73,4 şi respectiv 76,6 la cinţele sînt evidenţiate de rezultatele sub posibilităţi înregistrate
ţiei, prin asigurarea unul decalaj veşte transportul de la suprafaţă. insă cu un regim termic constant. tem noi. La Ghelar, timpul efec7 sută din volumele aferente peri­ dc aceste unităţi în prima decadă a lunii Ianuarie.
între uzlnare şl montaj — proble­ Consecinţa ? Prima decadă a fost Cel mai acut a simţit nevoia a­ tiv de lucru nu a fost utilizat ra­ oadei Organizaţiile de partid au datoria să acţioneze cu hotărire pen­
mă care în anul trecut ne-a creat încheiată cu rămîncri în urmă. cestui material secţia I furnale ţional pe motiv câ a lipsit lemnul Cauzele principale care au de­ tru ca măsurile luate de recenta plenară a C.C. at P.C.R. să fie
destule greutăţi. Şefii de exploatări însă, ne-au pro­ care a pierdut din planul fiecărei j destinat armării în subteran. Lip­ terminat o asemenea situaţie se traduse în viată. Ele vor trebui să ceară cu toată exigenţa condu­
mis că pînă la finele celei de a sa de prevedere în crearea stocu­
Pentru început ne*am îndreptat zile mai mult de 100 tone fontă". pot diviza în două categorii: gre­ cerilor tehnice să organizeze în aşa fel producţia încît planul să
doua decade minusul se recupe­ rilor de lemn de mină, se răz­
atenţia asupra îmbunătăţirii me­ Prin depăşirea planului de oţel bună. Conducerea întreprinderii utăţi provocate de forul tutelar fie îndeplinit zi dc zi, de către fiecare brigadă sau sector, la fie­
todologiei de emitere şi lansare rează, Iar luna Ianuarie va fi în­ cu aproape 600 tone, şi liniile de cunoaşte acest aspect şi a urgen­ şi lipsuri în activitatea proprie. care loc de muncă, In întreprinderile din regiune s-au dezbătut sar­
a planului în secţii si ateliere. cheiată cu un plus de 2.500 de laminoare au fost aprovizionate tat aprovizionarea cu lemn. Pri­ Despre cauzele situate în sfera cinile de plan şl angajamentele pe anul 1907. Cu acest prilej, s-au
Spre deosebire de anii trecuţi, lan­ tone pe întregul combinat". constant cu lingouri calde. Ca ur­ mele cantităţi au şt sosit. In de­ propriei noastre activităţi voi spu­ făcut numeroase observaţii critice, propuneri pentru valorificarea re-’
sarea planului s-a făcut ţinîndu-se Cu alte cuvinte se recunoaşte mare toate secţiile de laminoare cada a Il-a a lunii se va recupera ne cîteva lucruri. Unele condu­ zervelor Interne şl pentru continua îmbunătăţire a activităţii de
cont maf riguros de durata ci­ deschis că „asaltul" duce la dezor­ au înregistrat depăşiri de plan tot minusul. ceri de cooperative n-au luat mă­ producţie, s-au stabilit măsuri concrete. Rămîno ca o sarcină de
clurilor de fabricaţie. In funcţie ganizarea producţiei. In acelaşi totalizînd un plus de 4 206 tone. Punctul nevralgic însă îl consti­ surile cuvenite, de altfel prevăzu­ marc răspundere a tuturor factorilor competent» să asigure înfăp­
de această cerinţă comenzile s-au timp însă, se acceptă promisiuni­ Cunoscînd situaţia producţiei în tuie Exploatarea minieră Teliuc. te şi in planurile de acţiune, ca să tuirea neîntîrzială a acestora, cunoscut fiind faptul că ele consti­
primele 10 zile nu este deloc pre­
înaintat secţiilor sl atelierelor în­ le şefilor de exploatări de a da... matur să formulăm şi unele con­ Minusul înregistrat aici nu tre­ asigure realizarea planului încă tuie premisele îmbunătăţirii întregii activităţi economice.
că dţn prima decadă a lunii decem­ un nou asalt la sfîrşitul acestei cluzii. In perioada la care ne buie pus numai în seama noastră. din prima zi a anului. Deşi coo­
brie, ceea ce a permis factorilor luni cu consecinţele cunoscute a- referim, în activitatea combinatu­ Problema are două aspecte dis­ perativelor „Drum nou" din Hu-
direct interesaţi să se organizeze supna producţiei. lui au existat şi deficienţe care tincte. In ce ne priveşte, nu ne-am nedoaro, „Deservirea" Lupeni,
mai bine, să-şi asigure din vTe- Dar „«asaltul" despre care s-a au făcut ca unele secţii să nu-şî preocupat în suficientă măsură „Jiul" Petroşani li s-au repartizat :
materialele necesare confeoţionâ- .
me baza materială a producţiei. vorbit nu este singura cauză a mi­ realizeze planul, iar în altele, ni­ pentru a asigura o mai bună func­ rii unor sortimente vestimentare,
'■opt urmare au existat condiţii nusului de 8.776 de tone înre­ velul producţiei să fie sub posi­ ţionare a uzinei de preparare, (pantaloni de doc, şorţuri de bu­
mai bune şl pentru realizarea u­ gistrat la Combinatul carbonifer bilităţi La furnale din cauza re­ punct nodal al întregii activităţi. cătărie), totuşi n-au făcut nimio \
nui volum de producţie neterml- Valea Jiului în prima decadă a lu­ paraţiilor necorespunzâtoare, de Defecţiunile ivite destul de des în în prima decadă. Alte cooperaţi- ■
nalâ, necesară desfăşurării ritmi­ nii Ianuarie. slabă calitate, s-a înregistrat un fluxul tehnologic nu au permis ve, spre exemplu „Progresul" De­
ce a producţiei. Tovarăşul Ioan Kormocsky — număr mare de staţionări Alte­ preluarea ritmică a minereului va, puteau executa cîteva sorti- j
extras, cauză din care s-au pro­
Concomitent s-a lucrat cu multă inginer sef cu probleme de pro­ ori, zile în şir furnalele au merrs dus strangulări în sectoarele mi­ mente solicitate de unităţile co- !
atenţie la întocmirea graficelor de ducţie ne-a declarat : „Primele zi­ încetinit, deci sub capacitatea lor. niere Consider insă câ o mare merciale. Aşa ceva însă nu s-a
producţie. Acţiunea a început în le ale lunii au fost grele pentru Evident că şi pe această cale s-a vină revine D.R.T.A. şi am să ar­ întâmplat. In unităţile de prestări
luna decembrie. La întocmirea lor toate exploatările. Numai în ziua pierdut metal. gumentez de ce. In primele 9 zile servicii neindustrîale încasările
s-a ţinut cont de planul de coo­ de 3 Ianuarie s-au înregistrat nu Dacă ne-am limita numai la a­ ale lunii, conform contractului în­ au scăzut, comparaţiv cu decada
perare între secţii, în aşa fel încît mai puţin de 349 absente nemo­ cest aspect rezultă că anumite de­ cheiat, D.R.TÂ. trebuia să trans­ I a lunii ianuarie 1960, cu toate
câ condiţiile de realizare a pla­
fiecare secţie beneficiară să albă tivate. pentru ca în ziua de 5 nu­ ficienţe din anul trecut, continuă porte de la uzina de preparare la nului nu s-au schimbat nici la
din timp sl ritmic piesele uzinate mărul acestora să crească la 813. să se manifeste şi în prezent Se aglomeratorul II din cadrul C. S Orâştie, Petroşani, Alba Iulia sau
necesare montajului. Analiza gra­ Iar ol învoirilor la 229. „Recordul" fac încă cu bună ştiinţă concesii Hunedoara cantitatea de 7.080 to­ Deva, spre a vă numi doar cîteva
ficelor de care aminteam se face aparţine Exploatării miniere Vul­ calităţii. Mai mulţi muncitori şi ne concentrat. A transportat doar dintre cooperativele cu o astfel de
zilnic, pe repere, produse, atelie­ can cu 275 de nemotivate. Evi­ chiar cadre tehnice de conducere, 1.600 de tone. In loc de 32 maşini situaţie (N.R. — Ceea ce spune
afirmă că în siderurgie, rebutul
re şi secţii, prilej cu care se Iau dent, absentele s-au repercutat a­ este un rău ce nu poate fi schim­ active pe zi s-a lucrat în medie tovarăşul loja nu mai constituie
măsurile de rigoare dictate de a- supra realizării planului. Primele bat. O asemenea idee preconce­ numai cu 7 maşini. Alte 2.000 de pentru noi o noutate. Consemnăm
tone de concentrat trebuiau trans-
paritîa sau preîntâmpinarea unor zile au fost marcate şi de o serie pută favorizează în mod direct poi-tate de la uzină la staţia de însă aceste deficienţe — pînă
neajunsuri. de defecţiuni electro-mecanice, de pierderile de metal. încărcare a funîcularului. Din a- cînd, nu ştim — spre a aminti a­
Pentru ca ritmul producţiei pri­ surpări, de greutăţi provooate de Am solicitat părerea şi a al­ ceastâ cauză s-a creat un stoc de numitor factori de răspundere din
mei decade să fie adecvat cerinţe­ îngheţarea cărbunelui în timpul tor specialişti despre activitatea 16.000 tone concentrate. Râmpile cadrul Uniunii regionale câ s-au
lor ne-am preocupat îndeaproape transportului spre preparaţii. In primei decade. de depozitare au fost supraîncăr­ mat întîlnit cu asemenea cazuri,
de întocmirea Judicioasă a balan­ unele zile C.F.R -ul nu ne-a pus Ing. Adrian Popovict — şeful o- cate. Neavînd unde desface con­ pentru a sublinia slaba preocupa­
ţei capacităţilor de producţie (uti­ la dispoziţie vagoanele planifi­ ţelârlei electrice. centratul, uzina a funcţionat mult re — sau incompetenţa — unor
conduceri de cooperative în pri­
laje, suprafeţe, oameni). La întoc­ cate". sub capacitatea el, uneori fiind
mirea el s-au avut In vedere sar­ Să privim dincolo de aceste „Lucrăm pe bîjbîite. Deşi sîn- chiar nevoiţi s-o oprim. Este lesne vinţa coordonării şi îndrumării
activităţii economice).
cinile economice delinitive încre­ cauze Telataţe de directorul tehnic tem în a 10-a zi a lunii, nu cu­ de înţeles că într-o asemenea si­
dinţate secţiilor. In funcţie de a­ şi Inginerul şef al combinatului noaştem precis ce avem de făcut. tuaţie realizarea ritmică a planu­ Mai pot spune că şi activitatea
lui suferă". cooperatorilor a fost slabă atît
cestea s-au făcut transferări de u­ şi să amintim că în cursul trimes­ Programarea, ca şi în anul trecut, Am văzut şi noi „muntele" de din cauzele amintite mai sus, cît
tilaje sl oameni, Iar acolo unde trului al IV-lea al anului trecut merge în urma producţiei. Intîm- minereu concentrat pe rampa de şi datorită faptului câ, pentru
n-au putut fi luate asemenea mă­ s-a afirmat că exploatările minie­ încărcare. Interlocutorul nostru prima decadă, o bună parte dtn
suri s-au stabilit planuri de cola­ re au asigurate toate condiţiile pen­ pinâm mari greutăţi în aprovizio­ I n-a exagerat cu nimic, dar a „ui­ secţiile productive n-au fost esL Linia de profile mici a laminorului de 450 mm. de la G. S. Hunedoa­
borare între secţiile noastre sau cu tru realizarea ritmică a sarcinilor narea ritmică cu materiale". tat" să spună ceva. Pentru a ne gurate cu comenzile necesare. De ra. VM prezentăm în fotografie pe manevrantul Nicolae Hangan urmă­
alte uzine. de plan. Prima decadă infirmă asi­ Mitică Cocoş — şeful serviciului edifica ne-am adresat tovarăşului aici şi pînă la consemnarea rezul­ rind cu atentle desfăşurarea producţiei.
Aceste măsuri organizatorice au gurările date. Surpările, defecţiu­ aprovizionare. Alexandru Devian, directorul tatelor amintite s-a întins apoi un Foto: V. ONOIU
fost urmate şi susţinute prin al­ nile mecanice, îngheţarea cărbu­ „Avem asigurată baza tehnică- D R T.Â.-Hunedoara. anumit lanţ al slăbiciunilor.
tele menite să asigure o dezvol­ nelui, greutăţile provocate de se­ materială pentru realizarea sarci­ „Nu vreau să he dezvinovăţim. Din partea forului tutelar n-am
tare continuă a capacităţilor de zonul rece, toate slnt consecinţe nilor sporite din acest an. Pen­ Ceie spuse la adresa direcţiei avut asigurate repartiţiile de tal­
producţie existente. In vederea ex­ ale nepregătirii temeinice pentru tru luna ianuarie, sînt create sto­ noastre sînt juste. Prin nerespec- pă şi piele, ceea ce nu ne-a dat
tinderii spaţiului pentru montaj, realizarea planului din prima zi tarea clauzelor contractuale am posibilitatea creării unor stocuri
rodaj, recepţie şi ambalaj, ate­ de lucru. Si mai este încă ceva : curi suficiente de materii prime produs greutăţi întreprinderii mi­ minime de materiale necesare
lierul de execuţie a pieselor prin Indisciplina care a accentuat toate şl materiale, cu excepţia calcaru­ niere Hunedoara. Precizez câ în­ producţiei. Acest fapt a determi­
cepi nd din 11 ale lunii, situaţia
aşchiere a fosl mutat într-o hală „greutăţile" de care se fac respon­ lui. Fată de un consum zilnic de transportului de minereu concen­ nat realizări slabe cu toate că so­
recent dată în folosinţă. Pe supra­ sabile conducerile tehnice ale ex­ 4 000 tone, în depozit nu sînt de- trat s-a îmbunătăţit. A fost des­ licitările erau mari.
faţa rămasă disponibilă, în urma ploatărilor şi combinatului. Altfel cît... 2.000 tone de calcar". congestionată rampa de depozita­ In altă ordine de Idei, planul de
aceslul transfer, se vor efectua o- nu se explică defecţiunile electro­ Nu ne-a fost greu să găsim un re de la uzina de preparare. Aşa produse de serie mică se va defini
peratille de montaj, rodaj, recep­ mecanice, tocmai la Instalaţiile re­ câ principala frînă a fost înlătu­ abia in perioada 14-24 ianuarie,
ţie şl ambalaj pe care le vom si­ parate sau revizuite în zilele de 1 răspuns. Lipsa de prevedere în rată. (Cam tîrziu, am spune noi) cînd se vor încheia contractele cu
tua în flux. şi 2 ianuarie, scăparea coliviei în crearea unui front de lucru pro­ In ce ne priveşte însă avem şi organele Ministerului Comerţului
Interior. Sint greutăţi peste care
Astfel am reuşit să sporim pro­ putui orb nr. 1 de la Dîlja în ductiv la Exploatarea de calcar noi unele obîecţluni la adresa nu s-o trecut cu uşuri/ntă..
ductivitatea muncii, să înlăturăm timpul cuplării, surparea a 3 aba­ de la . Crâciuneşti, considerată de I. M. Hunedoara. Sînt luni de zile
Cu ceea ce am aflat de la to­
strangulările care altădată produ­ taje la Lupeni, Petrila si Vul­ unii „fiică vitregă a combinatu­ de cînd şoferii noştri ce deservesc varăşul A. loja a fost destul de
ceau serioase perturbaţii. In în­ can — îngheţarea unor utilaje de lui". a dus la scăderea producţiei, această unitate, sînt nevoiţi să uşor să ne formăm impresia — ş g p f i » ....
cheiere aş mai aminti o măsură a- suprafaţă etc. doarmă în condiţii necorespunză­ realizările ne susţin deocamdată
plicatâ recent, cu ajutorul căreia Nepregâtirea temeinică pentru la goluri in aprovizionare Efecte­ toare. Am intervenit de nenumă­ punctul de vedere — câ U.R C.M.
am eliminat o bună parte din su­ iarnă, sens în care de asemenea le negative s-au râsfrînt nemijlo­ rate ori pe lingă beneficiar să a intrat în noul an de producţie
praaglomerările de la operaţiunea s-au dat asigurări formale, s-a re­ cit asupra producţiei de fontă In creeze in dormitoare un minim „aureolat" cam de acelaşi climat
de confort, însă n-am fost înţe­
de turnare sub presiune. Pentru percutat nu numai asupra aprovi­ tot acest timp, cea mai modernă leşi. Din această cauză, mulţi şo­ al deficienţelor care au provocat
creşterea productivităţii muncii zionării, cî şt a muncii din subte­ carieră de calcar din ţară, în care feri refuză să deservească uzina şi anul trecut destule neajunsuri.
s-au reproiectat unele S D.V.-uri. ran. Rezolvarea s-a făcut prin... s-au investit sume importante de de preparare*. Lipsurile care mai bat la porţile
In prezent se uzitează de metoda creşterea efectivelor de la supra­ Din părerile Interlocutorilor cooperativelor meşteşugăreşti, ba v . :V i
turnării în cuiburi multiple, ceea faţă cu peste 600 de posturi pe bani nu produce la capacitatea ei noştri se desprinde concluzia câ mai şi intră pe ele lâsînd urme,
ce a determinat un însemnat spor zl. şi nu realizează indicii dc calita­ fiecare ar avea dreptate în felul ar trebui sâ determine conducerea
de producţie. te pe motiv că lucrările la des- lui. Şi totuşi activitatea $s desfă­ Uniunii regionale sâ la măsuri
N-a fost combătută cu hotărire ferme şi imediate pe linia orga­
Măsurile luate, dintre care om copertâ şi pregătiri sînt mult râ­ şoară la un nivel necorespunzâlor.
amintit doar cîleva, au contribuit nici concepţia greşită că „aşa-1 în mase în urmă. Ce trebuie făcut ? Considerăm că nizării producţiei. Revizuindu-şt
la crearea unui decalaj corespun­ minerit", îmbrăţişată şl de către în loc de a da vina unii pe alţii, stilul şi metodele de muncă, con­
Conducerea combinatului tre­ cel mai înţelept lucru ar fi să se
zător între uzinare si montaj, fapt unii tehnicieni şl Ingineri. Fapte­ ducerile U R C.M. şi cooperative­
ce a generat realizarea sarcinilor le au arătat că munco în a9alt buie să intervină cu măsuri ime­ treacă la o conlucrare mai fructu­ lor din subordine trebuie sâ facă
oasă. A ti t beneficiarul cit şi uni­
de plan ale primei decade. Desi­ diate pentru înlăturarea neajun­ tatea de transport au obligaţia să totul ca în locul acţiunilor de
gur că n-au fost epuizate toate duce la Irosirea forţei de muncă, surilor ce s-au manifestat chiar asigure toate condiţiile unei acti­
la nefolosireo maşinilor şi utilaje­ campanie sâ apară măsuri adec­
rezervele pe care le avem Pen­ de la începutul anului. Altfel pla­ vităţi normale. O colaborare mai vate, bine gîndite, aplicate în
tru continua îmbunătăţire a rit­ lor, la exploatarea neralionalâ, nul de producţie nu se va realiza strînsâ între aceste două unităţi
ceea ce periclitează securitatea şi un interes mai mare din partea timp. care să determine o reali­
micităţii producţiei vom întreprin- ritmic şi deficientele vor lua pro­ fiecăreia, este cerinţa de primă
minerilor. porţii. zare ritmică şi armonioasă a tu­
j de şi alte acţiuni. necesitate. turor indicatorilor de plan. Uzina mecanică Cugir. Inginerul Ludovic Racz, împreuna cu unul din
maiştri, lace ultimele verificări la noua maşină de »ectîficat interior
destinată prelucrării rulmenţilor. Foto: I. TEREK