Page 41 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 41
L
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E . U N IŢ I V A I
O delegaţie a 0. N. C. S.
P A G IN A 2 a plecat în Uniunea Sovietică
O delegare n Consiliului National A. Kirillin, preşedintele Comitetului
al Cercetării Ştiinţifice, condusă de de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică. Din
Roman Moldovan, vicepreşedinte al delegafie fac parte acad. Horia Hu
Consiliului de Miniştri, preşedintele lubei şi ing. Nicolae Sirbu, vicepre
9 C.N.C.S., a plecat simbătă seara In şedinţi, ing. Traian Dudaş, secretar
Uniunea Sovietică, unde va face o general al C N C S ., precum şi un
vizită la invitaţia vicepreşedintelui grup de specialişti.
MOZAIC Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V (Agetprcs)
Nave româneşti pe mările şi oceanele lumii
DUMINICAL De citeva ori în cursul zi să sosească la Conakty (Guineea),
lei sint recepţionate radiogramele cargoul „Predeal" cu un lot de trac
transmise de echipajele navelor ro toare şi ul ilaje româneşti. De aseme
9 mâneşti aflate pe diverse coordonate nea, „Timişoara" încarcă la Anvers
mărfuri generale pentru Constanţa,
geografice ale apelor internaţionale.
ANUL XIX. NR. 3745 DUMINICA 15 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Mineralierul de 25.000 de tone „Re iar „Brăila" navighează în Oceanul
şiţa", se află în drum spre Japonia Atlantic spte Marsilia, venind de la
încărcat cu minereu de fier. In por Lagos (Nigeria) cu o canlitaie însem
tul indian Madras, „Lupeni" se pre nată de arahide.
găteşte pentru a efectua un transport In total, pe mările şi oceanele lu
de minereu de fier pentru România mii se găsesc în prezent 35 de nave
La sfîrşitul acestei luni, este aşteptat româneşti.
C oncurs de subiecte de scenarii
Studioul cinematografic ..Bucu cinematografice, vor fi contractate
reşti" anunţă deschiderea unui con şi retribuite iniţial conform normelor
curs de subiecte de scenarii pe tema iegale (pînâ la 5 000 lei).
vieţii şi muncii ţărănimii, pentru rea Concursul sc va încheia la 1 mar
lizarea unor filme artistice care să tie 1967.
reflecte conştiinţa vie şi patriotismul Textele nesomnate — şi însoţite de
oamenilor muncii de pe ogoarele şi un moto — vor fi trimise pc adresa:
şantierele agriculturii noastre socia Studioul cinematografic „Bucureşti"
liste Piaţa Scînleii Nr. 1 Bucureşti, cu
Subiectele nu vor depăşi zece pa specificarea „Pentru concurs".
gini dactilografiate. Intr-un plic separai, pe care va fi
— Subiectele prezentate la concurs, gura acelaşi moUo — vor fi intro
care se vor dovedi utile producţiei duse numele şi adresa autorului.
Plenara Consiliului regional
al Organizaţiei pionierilor
ieri a avut loc la Deva, plenara Câlinescu Constantin Tirjoianu, E-
Consiliului regional al Organizaţiei milian Truţă, Dr. M. Jujescu, ca şi
pionierilor. prin materialele prezentate de tova
In cadrul plenarei s-au dezbătut răşii Ovidiu Vlad, preşedintele Con
probleme privind desfăşurarea va siliului regional al Organizaţiei pio
canţei de iarnă a elevilor şi pionie nierilor şi Ioan Raţiu, vicepreşedinte,
rilor, planul de muncă al Consiliu a fost reliefată experienţa bună în
lui regional al Organizaţiei pionieri organizarea şi desfăşurarea vacan
lor pe trimestrul I 1967. ţei, făcîndu-se propuneri valoroase
La Uzina mecanică din Cugir se pregăteşte un nou Prin cuvîntul tovarăşilor Ion Ză- de îmbunătăţire şi lărgire a sferei de
lot de freze. Foto: V. ONOIU voianu, Ovidîu Popescu, Gheorghc activităţi pioniereşti
In încheierea lucrărilor plenarei a
luat cuvîntul Iov. Vasile Supuran, şe
ful comisiei învăţămînt de stat
din cadrul secţiei de ştiinţă şi învâ-
ţămînt a Comitetului regional Hune
doara al P.C.R , care, apreciind con
ţinutul activităţilor multilaterale or
ganizate de consiliile organizaţiilor
de pionieri în perioada vacanţei, a
dat îndrumări pentru munca de vi
itor.
fier, 10 tone utilaj tehnologic pentru Ştiri sportive
„Cartea de vinstă" industria chimică şi mase plastice
in valoare de 500.000 Ici.
Abundenţă de cifre. Cifre realiza 0 La Liegc s-a disputat jocul
a chimistiEor din Orăstie te, cifre de perspectivă, dincolo dc de volei contind pentru „Cupa
Oţelarii hunedoreni au primit cu viu interes mă aceea intenţionăm ca la turnarea lingourilor de * * care se afjâ oamenii, cei care s-au
surile luate de recenta plenară a Comitetului Cen greutate mare să existe pregătite lingotiere şi de ca angajat sâ Ic realizeze şi au certitu campionilor europeni", dintre for-
tral al partidului cu privire la ridicarea calitativă a pacitate mai mică, lucru ce nu s-a făcut pînă acum. dinea înfăptuirii lor. Această abun moliilc masculine Rapid Bucureşti
întregii activităţi economice In lumina acestor sar Aplicarea acestei măsuri va duce inevitabil la scă In dreptul tuturor indicatorilor de tor angajamente, chimiştii au găsit denţă rezidă în entuziasmul muncii, şi Brabo Anvers. Voleibaliştii ro
cini, gospodărirea mai bună şi economisirea meta derea numărului de lingouri turnate incomplet. Vot plan pe anul 1966, colectivul de mun şi resursa principală: creşterea pro în căulările neobosite pentru ca fie mâni tiu terminat învingători cu
lului se înscriu ca un obiectiv central în creşterea pe această linie s-a îmbunătăţit colaborarea cu ce că dc la Fabrica chimică Orâştie a ductivităţii muncii, indicator la care care maşină şi instalaţie să fie mai 3—0 (15—7, 15—8, 15— li). Retu
producţiei de oţel. De altfel, adunările de dezbatere lelalte secţii din combinat, îndeosebi cu secţiile de scris „depăşit". Aşa au încheiat bi vor realiza un spor dc 635 Ici pc sa bine folosită, pentru ca timpul — a rul va avea loc astăzi la Anvers.
a cifrelor de plan, s-au transformat în adevărate laminoare în preluarea ritmică şi a lingourilor tur lanţul de sfîrşit dc an muncitorii, lariat. Calculele preliminare arată cest tovarăş credincios al om ilui
colocvii despre experienţa înaintată, în lecţii prac nate incomplet. tehnicienii ;<i inginerii fabricii Sînt harnic — sâ fie, minut de minut, pus 0 Astăzi, in ultima zi a preli
tice de felul cum va Irebui să se muncească în în Un alt obiectiv pe care îl urmărim se referă tot concretizate aici strădaniile depuse că în acest an chimiştii de la Orâştie in slujba activităţii productive. minariilor campionatului mondial
tregul an. Din aceste Jargi confiuntâri, au rezultat la turnarea oţelului. In baza rezultatelor certe, ob de fiecare secţie, de fiecare echipă, pot produce in plus 20 tone oxizi dc S. POP masculin dc handbal în 7 din Sue
numeroase propuneri cu privire la valorificarea mai ţinute anul trecut, vom extinde folosirea largă a pra de fiecare om. Să consemnăm cîte dia, selecţionata tării noastre în-
bună a rezervelor şi posibilităţilor existente în re fului termogen, de tip termicem la turnarea oţelu va cifre edificatoare în acest sens : tilncşlc în grupa C, echipa U.R.S.S.,
ducerea consumului specific de metal. lui de calitate şi aliat, ceea ce va conduce la o creş 1,7 tone oxizi dc fier realizate peste Termocentrala Paroşeni care vineri a învins cu 22—17
Vreau să subliniez că în tere medie de 3 la sulă a plan; 25 tone fitinguri şi piese faso (12—8), echipa R.D. Germane. Me
această direcţie oţelani nu metalului ulii la fiecare lin nate din policlorură de vinii livrate
acţionează pe un teren gol. gou. Pentru a ne face o i beneficiarilor în plus; 25 efe tone uti Analizînd, în lumina Plenarei CC. lei Paroşeni se angajează sâ reali ciul se va desfăşura la Stockholm.
Staţiile noastre de radio vor trans
Preocuparea pentru gospo magine mai completă despre laje tehnologice pentru industria chi al P.C.R. din 21-23 decembrie, posi zeze in acest an pesie prevederile
dărirea metalului este mai Pasul calitativ eficienţa acestei măsuri, voi mică peste prevederi şi piese de bilităţile de care dispun, muncitorii, planului: mite, cu începere din jurul orei
veche, acumulîndu-se chiar arăta că la un lingou de 7 schimb în valoare de 200.000 lei. tehnicienii şi inginerii Termoeentra- 18, pe programul I. desfăşurarea
o bogată experienţă. După tone, turnat după acest pro Cu această „carte de vizită" au in meciului.
unele calcule preliminare al activităţii industriale cedeu, scoaterea de metal trat în al doilea an nl cincinalului • 22.500.000 kW ore energie electrică; Iată programul celorlalte intîl-
ce le avem la îndemină re bun creste cu mai bine de chimiştii de la Orâştie, o carte de © 6.000.000 lei la producţia globală; niri : grupa A : Suedia — Iugo
zultă că prinlr-o gospodări 200 kg. vizită pe care s-au holărît s-o în slavia ; Polonia — Elveţia ; grupa
re mai raţională a foniei şi Există şi alte posibilităţi tregească cu noi realizări. Este un o- ® 4.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi în B : Ungaria — R.F. a Germaniei;
fierului vechi, la nivelul a- obligă la valorificarea pe care nu le-am amintit. bîcei a lor ca succeselor trecute sâ casată; Japonia — N o rv e g ia g ru p a D :
nuîui trecui, s-au economi Principalul este ca ele să le adauge altele şi mai frumoase. Cehoslovacia — Danemarca Fran
sit circa 10.000 tone metal. fie cunoscute şi să se ac Chestiune de etică profesională care, ® 1.200.000 lei economii la preţul de cost; ţa — Tunis.
Asta înseamnă o reducere rezervelor ţioneze în sensul valorifi exprimată în cifre, reprezintă depă © 1.000.000 lei beneficii.
a consumului specific de cării lor cît mai depline. şirea sarcinilor cu : După cum am mai anunţat, din
metal cu 5 kg pe fiecare Pentru aceasta insă ar fi — 1.000.000 Iei la p ro d u c ţia Realizai ea angajamentelor luate în muncă de la Termocentrala Paro fiecare grupă pcnlru sferturile de
tonă de oţel produsă. Apa necesar să se asigure ca întrecerea socialistă se va face in şeni şi-a propus aplicarea unui com finală se califică primele două e
pete de dop filetate şi g lo b a lă şi m a rfă ; principal prin creşterea productivită plex de măsuri tehnico-organizalo- chipe. Luni este zi de odihnă. Sfer
rent, economia de metal pentru O.S.M. 1. Folosirea turile de finală se desfăşoară
ar putea părea mică. Raportată însă la necesarul de acestor materiale este absolut indispensabilă intru- — 400.000 le i la p ro d u c ţia m a r ţii muncii, indicator Ia care se pre rice care prevede, printre altele, în marţi în oraşele: Helsingborg,
aprovizionare cu materie primă, atunci metalul eco cît în prezent sînt frecvente cazurile cînd barele fă v în d u tă şi în casată; vede o creştere de 1 la sută. tărirea asistenţei tehnice pe schim Kristianstad, Linkoepîng st Stoc
buri şî a controlului preventiv, de
nomisit ar ajunge oţelâriei electrice să funcţioneze dop de la oalele de turnare nu se închid complet şi — re a liz a re a a 400.000 Iei eco In centrul atenţiei întregului co pistarea şi eliminarea din timp a kholm.
cu întreaga capacitate circa 40 de zile. o cantitate apreciabilă de oţel se iroseşte, diminuînd n o m ii şi to t a tîte a b e n e fic ii peste lectiv va sta în permanenţă îmbună punctelor slabe şi perfecţionarea sis
Am folosit un asemenea exemplu cu scopul de a creşterea scoaterii de oţel bun. p re v e d e ri. tăţirea activităţii economice prin or temelor de producţie, automatizare (Agerpres)
sublinia ce rezerve mari există în această direcţie şi ganizarea superioară a producţiei şi si lelemecanizare.
Cu prilejul dezbaterilor sarcinilor de plan pe acest
asupra cărora va trebui să acţionăm pe toate căile. an, la nivelul fiecărei secţii s-au întocmit planuri Căulînd caile de realizare a aces a muncii. In acest scop, colectivul dc
O parte dintre rezerve sînt cunoscute. Inginerii, mai concrete de propuneri şi măsuri tehnico-organizato-
ştrii. fiecare muncitor va trebui să descopere în con
tinuare toate izvoarele ce duc la sporirea producţiei rice ce vizează îmbunătăţirea întregii activităţi eco-
de metal. nomîco-financiare. Urmărirea riguroasă a îndepli Partidul a pus in faţa mecanizato mile, dc asemenea, sâ se facă unele
nirii tuturor obiectivelor fixate va sta permanent în rilor sarcina deosebit de importantă aprecieri pozitive, deoarece nivelul
Firul călăuzitor în această largă acţiune trebuie să atenţia noastră, iar pe parcurs vom lua şi alte mă de a acorda un sprijin permanent şî producţiilor medii planificate a fost
fie micşorarea consumului specific de metal. Cu alte suri pentru a putea răspunde prompt cerinţelor. multilateral in dezvoltarea şî conso întrecut la majoritatea culturilor.
cuvinte, printr-o gospodărire mai bună a materiilor lidarea cooperativelor agricole de
prime, consum raţional şi îmbunătăţirea analizei Colectivele celor trei oţelării au păşit în cel de al F I E C A R E producţie Tndicîtid măsurile ce tre Nu se poate trece însă cu vederea
chimice a fontei să se asigure o scoatere mai mare doilea an al planului cincinal cu o bună carte de buie luate în acest scop, in Raportul peste faptul că sub paravanul rezul
de metal util. Cîteva măsuri au fost deja luate şi vizită. Oţelarii sînt ferm hotârîti ea sub conducerea prezentat Ia Congresul al IX-iea al tatelor bune înregistrate s^au ascuns
eficienţa lor începe să se întrezărească. Analizele şi îndrumarea organizaţiilor de partid să-şi îndepli partidului se subliniază că: „In cen şi o serie de neajunsuri. Pornind de
detaliate şi determinările practice făcute la fiecare nească toate sarcinile şi angajamentele ce le revin, trul activităţii staţiunilor dc maşini la cunoaşterea acestora, pot fî scoase
loc de muncă au dovedit că materia primă şi mate să gospodărească mai bine metalul, contribuind şi şi tractoare trebuie să stea folosirea în evidenţă rezervele însemnate care
rialele pot fi mai bine gospodărite şi depozitate. pe această cale la creşterea producţiei de oţel. M E C A N I Z A T O R cit mai judicioasă, cu întreaga capa nu au fost valorificate pe deplin în
In urma cercetărilor şi analizelor făcute anul tre NICOLAE SINTIMBREAN citate, a mijloacelor mecanice, extin scopul obţinerii unei eficienţe econo
cut s-a constatat că la oţelâria I se iroseşte mult inginer şef cu probleme de oţelării derea mecanizării lucrărilor agricole, mice maxime. In primul rînd ne re
metal prin turnarea incompletă a unor lingouri. De la C. S. Hunedoara ferim la realizările înregistrate de
executarea lor la timp şi la un ridi brigăzi. Din cele 18 brigăzi ale sta
cat nivet agrotehnic". ţiunii. 7 nu şi-au îndeplinit sarcinile
ESTE RĂSPUNZĂTOR pat colectivul de mecanizatori de la en dacă toate brigăzile obţineau re
dc plan. Un simplu calcul dovedeşte
Analizînd modul cum s-a preocu
S.M.T. Orâştie de rezolvarea acestor zultate la nivelul celei fruntaşe pe
Aspect din sala pom probleme se constată o serie dc as staţiune, se putea efectua în plus un
pelor de la Uzina de pre pecte pozitive şi negative. Roferin- volum dc lucrări agricole echivalent
parare a minereurilor — du-nc la realizarea planului, sc poate cu peste 30.000 hectare arătură nor
mală. Apoi, trebuie adăugat că peste
Tcliuc. DE SOARTA RECOLTEI arăta că prevederile anuale nu fost 28 la sulă din numărul mecanizato
depăşite eu 3.7 la sulă. Activi lalea
Foto: I. TEREK desfăşurată de mecanizatori priviîâ rilor nu au reuşit să realizeze volu
şi prin prisma recoltelor obţinute de mul de lucrări stabilit pentru uti
cooperativele agricole deservite, per- lajele pe care le-au avut în primire.
Căror cauze se datoreşle o aseme
nea situaţie? Acestea sînt reliefate
de modul cum a fost folosit timpul
te, puse la dispoziţia consu efectiv dc luciu Astfel, pcnlru re
matorilor de centrele de medierea defecţiunilor accidentale i
Modernizări conservare din llia şi Geoa- vite la tractoare, ca urmare a nea-
gîu, ale întreprinderii re
gionale pentru valorificarea plieăni la timp şi in mod corespun
zător a îngrijirilor zilnice, s-a utilizat
de drumuri legumelor şi fructelor. 15 la sută din timpul efecliv de lu
deshidratate
Legumele
(cartofi, făină de cartofi, cru în brazdă, iar 27 la sulă s-a pier
dut din cauza lipsei de tractorişti.
ardei graşi, spanac, ceapă, In legătură cu preţul de cost amin
varză, morcovi, fasole păs
In anul acesta, în regiu tim faptul că cheltuielile planificate
nea Hunedoara se continuă unor lucrări însemnate în tăi. uîturoi) sînt ambalate la acest capitol au fost depăşite cu
acţiunea de modernizare a an, în sectorul de drumuri, in pungi de cile 100 şi 250 peste 139.000 lei. Cheltuielile efec
fonduri în valoare de 27,5 cîteva localităţi ale regiu grame. Fiecare pungă con
drumurilor. In prezent, a nii Astfel, în orarele Alba ţine şi reţelele de folosire tuate cu reparaţiile, cate se ridică
milioane Iei. Legume la 1,28 lcî peste prevederile planu
semenea lucrări se efectu lulia şi in cele din Valea a acestor produse, care, in lui pentru fiecare hectar de arătură
ează pe drumurile Hune- Jiului se lucrează la extin troduse în mîncăruri, îşi normală, se dai.orese îndeosebi slabei
doara-Călan, Teliuc-Topliţa, derea reţelei de alimentare deshidratate păstrează în întregime cali răspunderi şi exicenţei scăzute de
tăţile nutritive.
Oră.ştie-Cosleşli şi altele. De cu apă In acest scop s-a a Pînâ acum, în reţeaua dc care au dat dovadă şefii de brigăzi
asemenea, se va construi un Apă potabilă locat suma de 12 milioane desfacere, au fost puse la şi cei de sectoare pentru urmărirea
aplicării îngrijirilor la utilajele agri
pod de beton armat peste lei. De cîteva zile, în principa dispoziţia consumatorilor cole. Aşa se explică de ce în coope
Mureş, in dreptul comunei De asemenea, în anul a- lele magazine de legume şi peste 6.500 de pungi cu di rativele agricole au fost cazuri cînd
Vinţul de Jos. Pentru Îmbunătăţirea a- cesla sc vor termina lucră fructe din Deva, Hunedoa ferite legume deshidratate, unele tractoare s-au defectat, stînd
In bugetul Sfatului popu provizionăriî eu apă pota rile de canalizare generală ra, Petroşani şi din alte o urmînd ca în săptămînile neîolosite cîtc 10-12 şi chiar mai mul
raşe ale regiunii, au apă
lar regional s-au alocat bilă a populaţiei, anul aces in oraşele Deva si Hune rut produse noi. Este vor viitoare, atît cantităţile cît te zile.
pentru lucrările dîn acest ta s-a prevăzut executarea doara ba de legumele deshidrata- şi sortimentele sâ fie spo Un alt aspect negativ semnalat in
rite.
(Continuare tn pag. a 3-a)