Page 42 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3745 ţ

PE O TĂBLIŢĂ din parcul oraşu­ al nostru. Maî adaugfi, ta rog, din
lui Melbourne serie: „Cine calcă pe partea mea încă o duzină de tran­
iarbă, plăteşte doi şilingi amendă. dafiri la buchetul pe care l-a co­
Pentru grupuri — reducere". mandat.
O B
★ ,
★ UN SCOŢIAN este Invitat la de­
CUNOSCUTUL COMPOZITOR jun. După masă aprinde o ţigară şl
austriac Arnold Schdnberg, care tră­ oferă una şl vecinului din dreapta
ia intr-un orăşel în apropiere de vâr, celebru... pînâ şl copiii te cu­ — Trimiteţi, vă rog, buchetul Ia şa. Acesta refuză :
Viena, este vizitat o dată de un prie­ nosc. această adresă, spune el, împreună — Mulţumesc, nu fumez f
ten din alt oraş. Plimbîndu-se pe — Este adevărat — răspunde cu cartea mea de vizită. Pe aceasta Scoţianul, amabil, oferă o ţigară
stradă amîndoi, prietenul plăcut sur­ Schonberg. Ştii, fiul meu este centru scrisese: „Pentru tine, draga mea, vecinului din stînga.
prins că toţi tinerii pe care îi întîl- înaintaş în echipa de fptbal a şcolii. cîte un trandafir de fiecare an al — Mulţumesc, nici eu nu fumez !
i c vieţii tale". — De ce nu oferi o ţigară gazdei?
nesc îl salută respectuos pe muzi­
INTR-O FLORĂRIE intră un cli­ După plecarea clientului, stâpînul — îl şopteşte soţia scoţianului.
cian, ÎI spune : — A nu ! Gazda e fumătoare ! —
ent obişnuit al magazinului şl co­ florăriei spune unei vinzâtoare :
— Se vede că ai ajuns, într-ade- mandă două duzini de trandafiri. — Domnul este cel mai bun client răspunde, tot în şoaptă, scoţianul.

PlNA in 1972, omenirea va fi în ră că intre 2000 şi 2020 se va înfăp­
CALENDARUL posesia unor pronosticuri meteorolo­ tui stimularea biochimică a creşterii
gice sigure
unor organe noi în corpul omenesc.
60 LA SUTA din savanţi sînt de
INTRE 1975 şi 1995 se va produce părere că între 1990 şl 2020 va de­ Luminile
un sensibil progres în domeniul teo­
riilor fizice, care vor îndepărta teo­ veni posibilă simbioza „om-maşină",
VIITOARELOR lui cuantic, simplîffcîndu-se astfel adică integrarea mecanică directă
ale relativismu­
riile contradictorii
dintre creier şi maşina de calcul.
teoria particulelor. 50 LA SUTA din experţi socot câ m ă r i t
^ INTRE 1980 şi 2000 vor fl folosiţi între 2000 şi 2020 se va pune la punct
in mod curent stimulatori nenarco­ obţinerea pe cale artificială a meta­
UESCOPERiKi tici care vor determina modificări în lelor, avantajoasă din punct de ve­
dere economic prin producerea unor
ş t i a t i c ă . caracterul şi comportarea oamenilor. elemente chimice preuranlce. S e c o le d e - a r i a d u l c o r ă b iilo r a-
IN PERIOADA 1980-2000 va fl rea­
ATITUDINI lizată reacţia termonucleară contro­ ACELAŞI număr de oameni de şti­ fla t c în p l i n ă m a r e în t i m p u l n o p ­
Primul aşa-zis ziar, scris pe niş­ cuitori pe kilometru pătrat îl are lată, adică va începe producţia de inţă sînt de părere câ între 2010­ ţilo r c u c e r u l î n t u n e c a t Ic e r a a ­
te plăci cerate, a apărut )a Roma şi Parisul cu 32,000 de locuitori, urmat R E V I S T A s o v ie tic a „Za R u b e j o m '• energie electrică prin dirijarea pro­ 2020 se va putea produce artificial p r o a p e c u n e p u t i n ţ ă să -şi p r e c i­
se numea „Acta Diurna Populi Ro- de Tokio cu 16.000 de locuitori şî a p u b lic a t r e z u lta te le u n e i a n c h e te In ceselor ce se petrec în timpul explo­ starea letargică, ceea ce va îngădui z e z e p o z iţia e x a c t ă , să g ă se a sc ă
mam". Cel mai vechi zîaT în adevă­ New York — 13.000 de locuitori. rin d u rlle o a m e n ilo r d e ştiin ţa , care, ziei bombei cu hidrogen. omului să întreprindă călătorii foar­ p o r t u r i l e , să o c o le a s c ă s t i n c i l e . ’
ratul sens al cuvîntului, scris pe hîr- ★ iară sa se a v e n t u r e z e i n tr - u n v iito r ÎN ULTIMELE două decenii ale te lungi. T o c m a i p e n t r u a -i a j u t a p e m a ­
tie (sau pe o ţesătură de fibre ve­ in cert, p r o n o s tlc h e a z â rea liză rile t e h - secolului nostru se va realiza „via­ IN ANUL 2020 va fi Imposibilă r in a r i să tr e a c ă p r i n t o a te a c es te
Zapa getale), a fost publicaţia chinezeas­ veţienii sînt cei care călătoresc cel n ic o - ş tiin ţific e d in u r m ă to a r e le c i t e v a primitivă — stadiul de autoreprodu- realizarea controlului asupra gravi­ p r i m e j d i i , în c ă c u 300 d e a n ii.e .n .,
Conform
ultimelor statistici, el­
ţa în eprubetă" în forma ei cea mai
că „Cin Pao", care a apărut in anul
d e c e n ii. R ă s p u n s u r ile
se
s a v a n ţilo r
taţiei terestre.
400 si a continuat să fie tipărit pină mai mult în străinătate, procentajul re feră la re a liz ă ri c e d e c u r g in m o d cere a moleculei. APROAPE niclunul dîn experţi nu în v i r f u l u n u i t u r n c o n s t r u i t pc
o in s u lă d i n a p r o p i e r e a A l e x a n ­
celor care se deplasează în afara
INTRE 1985-2015 va creşte consi­
în 1934 graniţelor fiind de 39 la sută. Elve­ lo g ic d in c e le e x i s t e n t e . S u r p r iz e le n u derabil procentul de vindecare a bo­ crede că pînâ în anul 2020 unele a­ d r i e i a r d e a in p e r m a n e n ţ ă n o a p ­
s in i in să e x c lu s e , la tă c f t e v a p r o n o s ­
Primul ziar european a apărut în
nimale superioare (maimuţele, delfi­
pe străzi anul 1605, în Belgia, sub numele de sută, Benelux — 31 la sută, Franţa tic u ri d in a c es t c a le n d a r al v ii t o a r e ­ lilor psihice cu ajutorul preparatelor nii) vor fi învăţate să execute munci tea u n u r ia ş ru g . I n s u l a e ra d e ­
ţia este urinată de Canada — 33 la
n u m i t ă F a ro s şi d e a ici îşi tra g
lor d e sc o p e rir i.
chimice şi fizioterapiei,
„Nieuwe Tydingen".
— 24 la sută, R. F. Germană — 21 la IN PERIOADA 1967-1972, chirur­ INTRE 1985-2000 oamenii vor că­ necalificate. n u m e l e n e n u m ă r a t e l e t u r n u r i ca re
SE CONSIDERA unanim că pînâ
* sută, Ţările scandinave — 17 la sută, gii vor practica în mod curent trans­ păta imunitate împotriva tuturor bo­ în anul 2020 nu va fi posibilă stabi­ i-a u s u c c e d a t, f o lo s it e p e n t r u o ­
Z i l e l e a c e s te a a n i n s m u l t şi Potrivit revistei „Science et Marea Britanie — 14 la sută, S.U.A. plantarea organelor naturale sau ar­ lilor contagioase existente. lirea de legături telepatice între oa­ r i e n ta r e a n a v e l o r . F o c u l d e la A ­
■ f u l g i i a u a ş t e r n u t p e s te to t u n Vie", numărul cel mai mare de lo­ — 11 la sută, Italia — 6 la sută. tificiale. 80 LA SUTA din savanţi conside­ meni. l e x a n d r i a e r a c o n s i d e r a t in a cea
' s t r a t a lb , g ro s, d e z ă p a d ă . E ia­ v r e m e d r e p t u n a d i n c e le ş a p te
nuarie şi f e n o m e n u l n u n e m ir ă . m i n u n i a le l u m ii. L a C h e r c h e l l —
B a c h ia r n e p r o v o a c ă b u c u r ie . 80 k m vest de A l g e r — (o ra ş c o n ­
Există pe lume foarte mul­ nite întocmai. Si ce ordine pot să toşe antice şi fiind înarmaţi cu lănci, Pescarii italieni aduc pe chel tigăi necăsătorite din oraş. Bărbaţii vin in
M a i a le s c o p iilo r , c a re ia u p i e p ­ te sărbători neobişnuite, ciu­ dea nişte proşti ? „Pune-ţi pe cap o spade şi halebarde. Seara, în piaţa ţinută de gineri, Iar femeile se gă­ s t r u i t e x a c t p e lo cu l f o s t e i C e z a -
tiş d e r d e l u ş u r i l e . N e m ir ă în să date, care au la bază eveni­ găleată şi poart-o pină seara" sau principală a oraşului, autorităţile în- uriaşe în care prăjesc peşte, Iar cele rec r o m a n e ) , la n u m a i c iţ i v a m e ­
a ltc e v a . P e r s i s t e n t a z ă p e z i i p e mente Istorice, legende, cre­ „Mînjeşto-te pe fală cu funingine mînează „învingătorului" un steag de mal frumoase fete împart pestele pră­ tesc cu toalete de mireasă. Oaspeţii tr i d e f a r u l m o d e r n , v i z i t a t o r u l
sînt intîmpinati solemn de primar,
s tr ă z i şi p e t r o t u a r e , în m a i toca­ d i s t in g e r ă m ă ş i ţ e l e u n e i c o n s t r u c ­
dinţe populare, tradiţii profe­ şi atirnâ-ţi în spate o coadă din sfoa- mătase, pe oare acesta îl primeşte în jit tuturor amatorilor, membrii consiliului orăşenesc şi or­
te o r a ş e le r e g iu n ii. sionale... Iată ettcva din e le : ţii o c to g o n a le , v e s ti g i il e 1 iui s t r ă ­
L a D e v a , d e p ild ă , p e b u l e v a r ­ chestră. m o ş a l să u a n tic . D u p ă le m n e ,
d u l D r. P e t r u G r o z a , ca şi p e Statistica arată că jumătate din nu­ p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a f o c u r i l o r d in
„Lunea proştilor'1 mărul de căsătorii din oraşul respec­
m u l t e a lte s tr ă z i, atit p e p a r te a v i r f u l t u r n u r i l o r a u f o s t fo lo s i ­
c a r o s a b ilă cit şt p e t r o t u a r e z ă ­ te d i v e r s e u l e i u r i , in s p e c ia l de
tiv sînt contractate în urma acestui
p a d a n u e s te c u r ă ţ a tă d e c it f o a r ­ Cîte bordeie,atîtea obiceiuri b a le n ă şi, i n c e le d i n u r m ă , p e ­
te p u ţ i n ici, colo. G o s p o d a r i i o r a ­ Va amintiţi pasajul din romanul ceai. tr o lu l. I n z i l e l e n o a s tr e , e l e c t r i ­
ş u l u i s - a u m u l ţ u m i t d o a r c u î m - „Notre Dame de Paris" al lui Victor c ita te a şl g a z u l m e t a n a u lu a t Ic '
p r ă ş li e r e a să r ii p e n t r u to p ir e a Hugo în care Quasîmodo este ales c u i a c e s to r a , ia r p e tr o lu l m a i es^
z ă p e z ii, d a r m ă s u r i d e c u r ă ţ ir e a bufon al regelui ? O festivitate ase- ..Bucurie" pe capul te fo lo s it d o a r d e u n e l e i n s t a l a ­
ei n - a u lu a t. A ş a se fa c e că pe următoarc se mai organizează încă şi ţii m a i v e c h i.
tr o tu a r e , p a n t o f u l s a u g h e a ta p i e ­ în zilele noastre, la începutul fiecă­ ră“... Muzica cîntă, pretutindeni ră­ genunchl. Pe pereţii tuturor caselor La ospăţul din Galloway, primarul bărbaţilor C u cei p e s te 12.000 lem d e c o a s­
t o n u l u i se a f u n d ă i n t r - u n f e l de rei veri, în oraşul belgian Ronse. sună cîntece şi strigăte de veselie... se atîrnă sub ferestre căni de pâmînt, oraşului, purlînd o mantie purpurie tă, A l g e r i a r ă m i n e i n d i s c u t a b i l o
z ă p a d ă p e j u m ă t a t e to p ită , m u r ­ Este vorba de „lunea proştilor". cu cile o luminare aprinsă în fiecare. şl o pălărie neagră medievală, des­ In fiecare an, în ziua de 8 Ianua­ ţa r ă m a r i t i m ă . M u l ţ i o c o n s id e r ă
d a r ă şi a lu n e c o a s ă . P e a lte lo ­ In prima luni a verii, mii dc lo­ Lupta de pe pod Miile de luminiţe se oglindesc în a­ rie, în satul grecesc Monoclisia, pu­ o i n s u l ă m ă r g i n i t ă la n o r d d e
c u ri, p e u n d e n u s-a î m p r ă ş ti a t cuitori din Ronse îşi pun măşti de pele Arno-ului. chide solemn în sunetul dmpoaîelor terea este preluată de femei In a­ M e d it e r a n ă , ia r la s u d d e S a h a -
sa re, z ă p a d a b ă t ă to r it ă s-a t r o n bulon, se îngrămădesc pe pieţele şi prima stridie. Apoi, pescuitorii de ceastă zi, ele se ocupă de toate tre­ ra. U n lu c r u e ste sig u r. S c h i m b u ­
s f o r m a t î n tr - o c r u s tă d e g h e a ţă străzile oraşului, căutînd să pălă­ Este extrem de pitorească tradiţio­ stridii împart concetăţenilor lor gă­ burile socotite un privilegiu al băr­ rile c o m e r c i a l e a le A l g e r i e i se
v e r it a b i lă , c a re p u n e in p r i m e j d i e vrăgească cit mai mult, să îndruge nala „luptă de pe pod" organizată Peşte şi stridii leţi întregi de stridii. baţilor — taie găini, iepuri, miei, se fa c a p r o a p e i n î n t r e g i m e p e m a ­
c ir c u la ţia . verzi ci uscate, să spună glume. Ei îşi anual la Pisa (Italia). !n secolul al duc la circiumă să stea de vorbă la re, ia r p e s c u it u l e s te şl se v a b u ­
E s te i n e x p l i c a b i l f a p t u l că în aleg „un rege" şi o „regină" a proş­ XlII-lea a avut loc, pe podul din la discreţie un pahar de vin. Intre timp, repre­ c u r a în a n ii u r m ă t o r i d e o i m ­
fa ţa m a j o r i t ă ţ i i m a g a z i n e l o r c o ­ tilor. Suita de bufoni a „monarhilor" acest oraş, o luptă descrisă in croni­ Ceaiul necăsătoriţilor zentanţii sexului „tare" se luptă cu p o r t a n ţ ă c o n s id e r a b ilă . C u cele
m e r c i a le , z ă p a d a n u e s te î n l ă t u ­ străbate, ca şi în Evul Mediu, stră­ cele istorice, şi de atunci, 700 de ani Locuitorii aşezării Camogli, din a­ crătiţile şi tigăile, cu mătura şi co­ 145 d e i n s t a la ţ i i a le sale, î n ş i r a t e
zile oraşului, aruneînd în dreapta de-a rindul, pisanii repetă lupta pe propiere de Genova (Italia) şi pescui­
r a tă , O o b lig a ţie e l e m e n t a r ă a f ine-Lalin (Bel­ piii. Ei gătesc, deretică, spală scutece, p e î n t r e g u l lito r a l a lg e r ia n , s e m ­
g e s t io n a r il o r e s te să p ă s t r e z e c u ­ şi în stînga glume piperate si Iro­ podul de peste Arno. La serbări par­ torii de stridii din orăşelul irlandez gia) se organizează In fiecare an, cu consolîndu-se cu gîndul că această n a l iz a r e a m a r i t i m ă jo a c ă u n rol
nii usturătoare. In această zi, ordi­ ticipă întregul oraş, iar la „luptă" — Galloway organizează în fiecare an
r ă ţ e n ia în m a g a z i n e şi în f a ţa lor. mare pompă, un ceai la care nu sînt „bucurie" nu le cade pe cap decît o i m p o r t a n t p e n t r u n a v i g a ţ i a a tit
C u t o a te acestea, sînt puţini cei nele „perechii regale" sînt îndepli­ sute de tineri, purlînd coifuri şi pla- serbări asemănătoare. invitaU decît burlaci, fete şl femei dată pe an. d i n j u r u l c o a s te lo r d e n o r d a le
c a re îşi î n d e p l i n e s c c o n ş tiin c io s A lg e r i e i, cit şi d i n p a r t e a d v - v e s t
saVdVnile p r i v i n d c u r ă ţ e n i a . B a a M e d i t e r a n c i , a d ic ă z o n e l e c u ­
m a i s în t u n i i caro se şi m i r ă c u m MOSCOVA. Regizoa­ diat următoare s-au si­ Scenariul şl regla — p r i n s e î n t r e S p a n i a — I ta lia şi
d e in m a g a z i n u l lor, p e m o z a ic F r a n ţ a — A lg e r i a . D e n u m i r i l e lo ­
rea sovietică Larisa tuat soţii Rtchard Bur- Janusz Nasfeter, opera­
s a u d u ş u m e a , e în p e r m a n e n ţ ă Şepitko a terminat cel lon $i Elizabeth Tâylor. tor — Antoni Nuzinskl, c u r ilo r u n d e s î n t i n s t a l a t e a c e s te
z ă p a d ă m u r d a r ă to p ită . P ă i c u m m o d e r n e s t e le p o l a r e a d u c c u o
de-al doilea film al rolurile principale sînt
să n u fie , c în d în f a ţ a m a g a z i n u l u i său — „Aripile" (pri­ SOFIA. Autorul-ope- interpretate de Elzbieta m e l o d ie s t r a n i e : C a p F a lc o n , C a p
z ă p a d a n u e s te c u r ă ţa tă , ia r c u m ­ rator Siraeon Karadi- D ’A i g u i c l l e , C a p I v r y - C o c o m b i ,
mul film a fost intitu­ Czyzewska (Noemt) $1
p ă r ă to r ii, f ă r ă v o ie , o ia u p e î n ­ lat „Căldura"). Eroina raov a început să lu­ Janusz Gulner (CamiU). C a p T e n e s , C a p C a x i n e (cel m a i
c ă l ţ ă m i n t e şi-o d u c î n ă u n t r u 1 este o aviatoare care a creze imediat după 9 i m p o r t a n t ) , C a p M a t if o u , C a p
U n ii a r p u t e a s p u n e că e g r e u luat parte la Marele septembrie 19-14 la jur­ PHENIAN. Studioul B in g u t , C a p S ig li, C a p d e G a r d c ,
să c u r e ţi z ă p a d a , p e n t r u că n i n ­ Război pentru Apărarea nalele cinematografice. de filme coreene pro­ C a p R o ş a şi a t it e a a lte le . E s te
ge iar, şi se a ş e a z ă d i n no u . E s te Patriei şi care întîmpi- El a realizat aproxima­ duce în fiecare an un v o r b a d e in s t a la ţ i i d e s e m n a l i z a ­
o a t i t u d i n e n e c o n f o r m ă cu r e g u ­ nă dificultăţi in încer­ tiv 100 de reportaje fil­ număr însemnai de fil­ re lu m i n o a s ă , d a r c it e v a d i n ele
lile d e c u r ă ţ e n i e a o ra şelo r. Z ă ­ carea de a se readapta mate şi filme de popu­ me artistice, documen­ s i n t d u b l a t e d e r a d i o f a r u r i , în
p a d a t r e b u ie c u r ă ţ a tă in p e r m a ­ la viata civilă. larizare a ştiinţei. tare, ştiinţifice şi de de­ s p e c ia l c e le d e la C a p C a x in e ,
n e n ţă , d u p ă t o a te n in s o r ile . A s t ­ El a (ost distins cu sene animale. Printre C a p D 'A g u i e l l e , C a p M a t i f o u şi
fe l n u v o m m a i a v e a pe t r o t u a r e KIEV. Ivan Kudria, cinci premii, i-ar pentru cele mai noi filme tre­ C a p d e G a r d e .
m u r d ă r i e , ia r p e p a r te a c a r o s a ­ Raisa Okipnaia, Evghe­ întreaga sa activitate buie menţionate „Creas­ S e r v i c i i l e d c f a r u r i şi b a liz e d e ­
b ilă g h e a ţă . nia Brenner şi Maria culturală — cu ordinul ta Onjungryung", „Ţe- p i n d d e M i n i s t e r u l L u c r ă r ilo r P u ­
...Z ă p a d a n e p r o v o a c ă m u l t e Gruzdova, eroi ai răz­ „Kiril şi Metod-iu" cl. 1. sătoarea", „Anii furtu- b lic e şi s i n t d e s e r v i t e d e u n p e r ­
b u c u r ii, d a r şi n e c a z u r i , d a c ă boiului antihitlerist, vor Principalele sale fil­ noşi", „Povestea unui s o n a l d e 300 d e o a m e n i . I n a fa r ă
e ste lă sa tă a c o lo u n d e n u t r e ­ fi principalele persona­ me de popularizare a comandant de unitate", d e a c e ş tia , c a re r ă m î n in p e r m a ­
b u ie . E s t e n e c e s a r ă o a c ţi u n e m a i je ale noului film „Doi ştiinţei sînt „Şerpii „Floarea roşie", „învă­ n e n ţ ă p e lin g ă in s ta la ţii, m a i e ­
la rg ă , d i r i ja t ă d e g o s p o d a r ii o r a ­ ani pe marginea pră- noştri1*, „Rahitismul la ţător al poporului" etc. x i s t ă u n c o r p d e t e h n i c i e n i şi s p e ­
şelo r, p e n t r u c u r ă ţir e a ei. S f a t u ­ pastiei", în curs de tur­ copiii", „O nouă vezică „Floarea roşie*' a fost c ia liş ti c a re a s ig u r ă p e r io d ic î n ­
rile p o p u l a r e a u d a t o r i a ca, î m ­ nare la studiourile urinară" (premiat în I- premiat la cel de-al t r e ţ i n e r e a , r e p a r a ţ i il e etc.
p r e u n ă cu î n t r e p r i n d e r i l e d e g o s­ „Dovjenko" din Kiev. ta-lia), „Uleiul de tran­ 3-lea Festival al filmu­ C u b ă ta ia sa m a x i m ă d e a p r o ­
p o d ă r ir e o r ă ş e n e a s c ă să ia m ă ­ Noua producţie va fi dafir bulgar1* (premial lui afro-asiatic care a x i m a t i v 40 m i l e (circa 74 k m ) f a ­
s u r i e f i c ie n te d e d e g a ja r e a s t r ă ­ un film documentar-ar- la Budapesta), „Stinci- avut loc la Bandung. r u l d e la C a p C a x i n e e ste c el m a i
z ilo r şi t r o t u a r e lo r d e z ă p a d ă , tistic. !e dîn Belogradcik" (tn Tematica filmelor co- p u t e r n i c d i n A l g e r i a şi u n u l d i n ­
o ri d e c îte o ri se s i m t e n e v o ia . PARIS. Autor a mai culori), „Melnik" (in cu­ Teene se axează in spe­ t r e p r i n c ip a l e le f a r u r i c a re d e s e r ­
bine de 80 de filme, zia­ lori) şi altele. cial pe lupta dusă in v e s c M e d i t e r a n a . Situat la c iţ i v a
P. BÎRLÂDEANU rist, scenarist, scriitor, In prezent, el lucrea­ trecut de poporul co­ k m v e s t d e A l g e r , f a r u l e s te b i ­
Robert Florey (Franţa) ză ca regizor şi opera­ reean pentru dobîndirea n e c u n o s c u t lo c u ito r ilo r o r a ş u lu i ,
este totodată şi un re­ tor la filmele „Cofrajul independenţei şi pe ac­ i n t r u c i t a t u n c i c ln d se în to r c d i n
marcabil istoric. Recent, glisant" din jurnalul tivitatea prezentă de p r o m e n a d e l e e s t iv a l e p e lito r a l
el a publicat cartea „Ştiinţă şi tehnică1* şi dezvoltare a ţărjo. Ast­ t r e b u i e n e a p ă r a t să tr e a c ă p e
„Lanterna magică", care „Boala endemică la pur­ fel, filmul „Ţesătoarea" s u b f a s c ic u l e l e sa le l u m i n o a s e .
Apă potabilă cu înfăţişează cititorilor cei1' din jurnalul „Nou­ înfăţişează povestea u­ E ste u n f a r d e i m p o r t a n ţ ă i n t e r ­
personalităţile cinema­ tăţi agricole", iar nu­ nei tinere ţesătoare ca­ n a ţ io n a l ă , i n t r u c i t o r i e n t e a z ă n a ­
ajutorul comprimatelor tografice cu care auto­ mai ca operator la fil­ re, dintr-o victimă a co­ v e l e a f la t e d e p a r t e d e c o a stă .
rul a intrat In contact mul „Cauzele sterilită­ lonialismului, se trans­ A c i f u n c ţ i o n e a z ă , c u m a m a r ă ­
Combinatul chimic de îngrăşă­ de-a lungul activilăţii ţii la vite1*. formă într-o luptătoare ta t, şi u n r a d i o f a r , a c ă r u i ra z ă
d e a c ţ i u n e v a f i e x t r e m d e u t il ă
minte din Bad Keslritze (R.D.G.) sale. Robert Florey po­ VARŞOVIA „Neiubi- dîrzâ pentru construi­ n a v e l o r a f la t e d e p a r t e i n larg,
a început să producă tablete care [ vesteşte amintiri din- la“ este un film recent rea vieţii noi. Filmul R a d i o f a r u l d e la C a p C a x in e ,
transformă apa de mare în apă I tr-o serie de călătorii al studiourilor poloneze ,,Povestea unui coman­
î n a lt d e 32 m , ( d a t o r i tă a m p l a s a ­
potabilă. Preparatul este extrem ( pe care le-a făcut, de- despre dragostea pu­ dant de unitate" vor­ m e n t u l u i , m ă s o a r ă , d e f a p t , 64 m
de preţios pentru naufragiaţi. Pro- J bulind ca actor în 192! ternică şi neîrapărtăşi- beşte despre lupta dusă
centul de săruri din apa morii în „Orfelina" si primul împotriva cotropitorilor d e a s u p r a n i v e l u l u i m ă r ii), cu l a n ­
(iira „O oră dc dragos­ tâ a Noemiei penlni t e r n a d o t a tă cu p a t r u f e ţ e d i n
scade, după tratarea cu noile ta­ Camil in pragul celui japonezi.
blete, la 0,2 Ia sută (în mod nor­ te1*, realizat în 1926. de-al doilea război Studioul de filme co­ stic lă g ro a s ă a c ite 2,30 m î n ă l ­
mal el este de circa 3,2 la sulă), Cartea este insolită de mondial. Noemi nu bă­ reene a realizat, de a­ ţ i m e , c l n t ă r i n d i n a n s a m b l u d o u ă
apa devenind potabila. Noul pre­ o „bio-biblio-filraogra- nuieşte că, la ora cînd semenea, în ultimii ani to n e , c u j e t u r i l e s a le l u m i n o a s e
parat are o acţiune de două ori fie" şi de o amplă do­ toate gîndurile şi inima şi numeroase filme e­ a r u n c a t e la f i e c a r e p a t r u s e c u n ­
mai rapidă decît cunoscutul pre­ cumentaţie fotografică. ei sînt îndreptate spre ducative, care cultivă d e , a s i g u r ă î m p r e u n ă c u „c o le g ii“
parat „900" folosit pe scară largă HOLLYWOOD. In cel drag, izbucneşte spiritul dragostei pen­ să i d e la P la n i e r (M a r s ilia ) şi C a p
In Occident. El transformă în nu­ S.U.A. au fost decla­ războiul. Acest eveni­ tru tară . şi popor, spi­ B o n ( T u n i s i a ) o r i e n ta r e a n a v e l o r
mai Jumătate de oră apa de maro raţi drept cei mai popu­ ment va pecetlui nu ritul optimismului re­ î n în tr e a g a p a r t e v e s ti c ă a b a z i ­
n u l u i m e d i t e r a n i a n .
în apă de băut, putînd fi utili/.ot lari actori ai anului numai soarta lui Camil voluţionar Printre aces­
în orice condiţii climatice, in­ Cary Grant (pentru a tea se numără filmele
clusiv tropicale, la o temperatu­ rincoa oară) şi Julie şi a Noemîei, ci şi soar­ „Patriotul*1, „Prieteni, C. BENGA
ră pină la 66°C. Andrews (pentru a dona ta a milioane de oa­ mergeţi cu noi1', „Iu­ Aşa o numesc turiştii : „Căsuţa din poveşti" de pe Parîngul. corespondentul Agerpres la
oară). Pe locurile ime­ meni. beşte viitorul" şi altele. Foto: N. MOLDOVEANU Alger
h m m b b i w B w m m m m
SUB ARIPA MUZELOR nă aici de lalentul lui lite­ .Şi aceasta e numai una dîn lentul, aptitudinile, încli­ se plăteşte? ră? Piesele care tratează S-a înfăţişat Beby aţă cu
zisu) poem abundă în ima­
Despre predispoziţia, ta­
— Da, dar nu ştii cum
rar. De foarte multă vreme
gini
macabre, tenebroase.
manuscrisul la casa de ere»
teme din viaţa satului se
îl chinuie, îi dau
tîrcoale
— Păi după cît e de ma­
muzele. Are o groază de i­ variatele sale idei El susţi­ naţiile sale spre literatură, re ! plătesc foarte bine. aţie populară. Directorul,
o să-şi dea seama cititorul
— Cunosc I
după ce a citit, l-a spus;
dei. l i se face pârul măciu­ ne şi alte asemenea abera­ imediat din următorul dia­ — Cam cît ? — Păi dumneata ai bă­
că cînd îţi spune una. la ţii şi nonsensuri. Ce mai, log care a avut loc intre — Uite sâ zicem dacă are — Ai trăit acolo ? gat în piesă tot satul. Cine
După multe nopţi in caro mas perpjecşi în fata unor şi duioşia cu care-1 ţineau un act face 2000, dacă are — Aşş... Am fost la nişte mai munceşte în cooperati­
„magu" i-a alungat somnul inşi, care încearcă cu orice pină alunei în p.'.Nne. A- două, 4000, trei, 6000 şi tot baluri, la cules de struguri. vă cînd se va juca piesa ?
dintre pleoape, Beby a luat chip sâ se schimonosească, lunci odrasla mult alintată aşa... O dată am fost la o mătu­ — Nu-i nimic o să tai din
iar trenul spre Bucureşti. să aducă in plin ev modern, n mirosit. In chestii din as­ — Da, cum vine cu acte­ şă a mea la Şard. Grozav ele. Aşa cum le-am pus aşa
ce m-am distrat. Am mîn-
El n-a fost creat Odiseea lai ^Sebg, Qean
Cu o claie de pâr, în chip lumea cavernelor, a îndepăr­ tea e mare priceput. Ce sâ le astea ? cat şi porumb fiert. o sâ le şi tai. Şi aşa sînt
dc D’Artngnan şi cu vreo tatului anlideluviu. facă ? Să muncească ? Nici — Fleacuri. Cade cortina — Vezi să găseşti o te­ ciţiva care tac şi dorm pe
citeva replici învăţate nu Aşa câ Beby s-n întors poveste. şi gata actul. mă majoră. Aşa se cere. scenă.
ştiu cum pe dinafară s-a plouai acasă. A tras de fa­ pentru aşa ceva „Ar trebui — Hoo ! colosal — a iz­ — Bun ! Dar cum vine
dus sâ intre Ja teatru. A ţă cu părinţii cîleva înju­ să fiî netot să ie apuci de bucnit Beby. Cu cît o sâ ca­ cu personajele astea ? Cam — Atunci de ce 1-at mal
mizat mult pe fizionomia rături murdare, cum câ lu­ lucru" Beby dispreţuieşte dă maî mult cortina, cu n- cîte să fie ? pus ?
lui de „bărbat bine", pe o­ mea asta nu-l înţelege, câ munca N-a stat el prea lît mai mulţi bani o sâ — Vezi să fie prezente — Sâ fie mulţi, sâ se va­
chii săi ascunşi de pârul lă­ el ai- fi un mare talent şi mult pe gînduri penlru că auziţi numai: A sens el o cultivă dumnealui nişte teo­ Beby şi prietenul său Niki: masele dă masele
sat alandala, aşa ca văcarii nu ştie nimeni să-l preţu- i-a ţîşnît ca o săgeată jde- dală, mai acum ciţiva ani rii sclipitor de stupide şi — Ştii ceva, Niki ? pice. Şi s-a apucat Beby de Şi marele necaz al lui
— Sigur, Beby. Vezi câ
din stepele Floridei şi Te­ iascâ. Şi nu mai ştie nimeni ea sâ se apuce de literatu­ un poem filozofic intitulai de abjecte De unde s-a a- — Ce sâ ştiu ? ţi-a venit mintea la cap ? scris, In două nopţi a ter­ Beby e că nu s-a văzut nicî
xasului Dar, fiasco I Se ve­ ce a zis, şi cît; destul câ, ră. „Aici cad bani graşi In­ „Involuţie" in care redă în­ dâpat sau dacă au încolţit — Vreau sâ scriu o piesă — Stai câ mai este un minat-o. Ce-a scris acolo, el, nu s-a văzut nici o bru­
de treaba câ cei puşi să tr-un an îmi iau „Fiat". Ro­ toarcerea fiinţei umane îna­ in capul lui e greu de spus de teatru. bai Despre ce sâ fie vor­ n-a avut nimeni prilejul să mă cît de subţire de talent.
eîntăreaseâ gramul de ta­ părinţilor a început a le manul şi maşina". poi de unde a plecat cu mi­ şi nu merită osteneală sâ — Ce, mare scofală ! O citească decît Nilci, care a (Va urma)
lent intr-ale artei nu au ră­ mai scădea din dragostea Am uitat sâ pomenim pî- lioane de ani în urmă. Aşa- afli. scrii şi gata I ba în piesă ? spus câ e ceva formidabil. G H JU R C A
— Cunoşti viaţa de la ţa­