Page 45 - Drumul_socialismului_1967_01

Plenara Comitetului Central
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E . U N IT I- V A I

al Uniunii Tineretului Comunist

Luni, 16 ianuarie ac., a avut loc 1966 şi acţiunile stabilite pentru a­
şedinţa plenară a C.C, al U T.C. nul 1967°.
Plenara a dezbătut „Raportul cu In cadrul dezbaterilor, vorbitorii
privire la sarcinile ce revin Uniuni) s-au referit la răspunderile mari ce
Tineretului Comunist pentru mobili­ revin tineretului din industrie şi a­
zarea tineretului din industrie şi a- gricultură în lumina hotârîrilor ple­
grîcultură la realizarea planului de narei C.C al P.C.R. din 21-23 de­
stat pe anul 1967", prezentat de to­ cembrie 1966, a indicaţiilor preţioase
varăşul Petru Enache, prim-secretar cuprinse în cuvîntul rostit ‘cu acest
al C.C. al U.T.C., şi „Informarea cu prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşes-
privire la activitatea internaţională cu, secretar general al C.C. al P.C.R.
In încheierea lucrărilor plenarei a
IM! desfăşurată de Uniunea Tineretului luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofîn,
Uniunea Asociaţiilor
Comunist
şi
Studenţilor din România in anul secretar al C.C. al P.C.R.
ANUL XIX. NR. 3746 MARŢI 17 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI fală, constructorii şantierului nr. 4
actualitAti hunedorene al I.C.S.H. lucrează intens la blocu­
rile C 21. C 48, C 3 şi C 45, care
Semnarea Planului de colaborare ştiinţifică însumează 320 de apartamente.
Dezbaterea sarcinilor de plan neum din Alba lulia, Goruwul Iul
între Academia Republicii Socialiste România Excursii Horia sl mormîntul lui Avram Viţă de vie altoită
Iancu de la Ţebea.
Agenţia 0.N.T. Carpaţi Deva In tară se vor vizita oraşele Si­
şi a angajamentelor pe anul 1967 şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. organizează în cursul primului tri­ lea Prahovei, Bucureşti, Cluj. Ti­ tori din Apoldul de Sus, au în­
Si în acest an, ţăranii coopera­
biu, Braşov, localităţile de pe Va­
mestru al acestui an excursii in
regiune şi în ţară. 0 caracteristi­ mişoara, Arad, Oradea si altele cheiat contract cu Agrosem Orăş-
că a organizării acestor excursii tie să producă aproape 2 milioa­
După tratative care au avut loc în Hzică, chimie, biologie, geologie, me­ este imprimarea unei note Instruc­ ne bucăţi viţă de vie altoită, din
Bucureşti, luni la amiază a fost sem­ dicină, ştiinţe sociale. tive tot mai accentuate, care se încă 500 cele mal renumite soiuri. Pentru
a veni în ajutorul acestei acţiuni,
R E Z E R V E nat Planul de colaborare ştiinţifică pe semnat de acad. Dumitru Dumitrescu, adaugă la aceea de agrement şi de apartamente conducerea întreprinderii Agro­
Din partea -română, planul a fost
anii 1967/1968, între Academia Repu­
destindere.
sem a expediat cooperatorilor din
In cadrul regiunii pot fi vizita­
blicii Socialiste România şi Acade­
mia de Ştiinţe a U.R.S.S. Noul plan secretarul general al Academiei, Iar te vestigiile trecutului Istoric la Apoldul de Sus, 20.000 kg azotat
din partea sovietică, de prof. G. D. A-
prevede o intensificare' a schimburi­ fanasiev, membru corespondent, se­ In anul 1967, în oraşul Hune­ de amoniu, care în primăvară va
fi folosit la fertilizarea terenului
lor de oameni de ştiinţă şi de do­ cretar principal ştiinţific adjunct al Sarmizegetusa, Grădişte şi Cos- doara se vor construi alte 500 de destinat vitei de vie altoite,
DE ÎMBUNĂTĂŢIRE cumentaţie, în probleme de mare ac­ Academiei. (Agerpres)
apartamente noi In momentul de
teştl, Cetatea şi biblioteca Bathya-
tualitate din domenii ca : matematică,
. i
Oamenii muncii de la sate desemnează candidaţi
A C A L I T Ă Ţ I I Temelie trainică F.D.P. pentru alegerile de deputaţi in sfaturile populare
Duminică, în regiunea noastră au obştesc, fapt pentru care şi-a cucerit verzi, indiguiri. Sînt obiective de vii­
tor care, desigur, vor fi înfăptuite
încrederea deplină a. cooperatorilor.
început adunările de depunere a can­
LAMINATELOR recoltei viitoare didaturilor pentru alegerile de de­ şi candidatura tovarăşului Ioan Moi- cu sprijinul celor care le-au acordat
Pentru a treia oară a fost propusă
cinstea să candideze ca deputaţi în
putaţii în sfaturile populare comu­
nale. In cele cîteva zeci de comune sin în circumscripţia electorală nr. 2 sfaturile populare comunale.
în care s-au-ţinut aceste adunări, .au din Dobra. Manifestîndu-şi deplina încredere
In perioada Junilor cîte 10-12 atelaje la pregătit gunoiul,pen­ fost desemnaţi 'candidaţi ai Frontu­ . — -Preocuparea lui pentru continua în forţa de muncă a tovarăşului Va-
Laminatorii de la laminorul de 650 mm de la C.S. Hunedoara de iarnă, în unităţile transportul gunoiului - tru răsadniţe, iar pe lui Democraţiei Populare cej mai îmbunătăţire a aprovizionării coope­ sile Gheorghe, secretar al comitetului
au încheiat anul 1966 cu rezultate bune, îndeosebi în ceea ce pri­ agricole continuă şâ pe terenurile ce vor 50 .hectare s-au trans­ buni ţărani cooperatori- şi intelectu­ rativei de consum pe care o condu­ comunal de partid, in voinţa şi pri­
veşte depăşirea cantitativă a producţiei planificate. In schimb, ei se desfăşoare o acti­ fi cultivate în primă­ portat îngrăşăminte ali, oameni care s-ou evidenţiat în ce, satisfacerea nevoilor populaţiei ceperea sa, alegătorii din Zlatna, ra­
au fost deficitari la unii indicatori principali ai planului, cum ar vitate _ susţinută. vară cu porumb, car­ naturale. O atenţie acţiunile obşteşti întreprinse de ce­ cu mărfurile solicitate, dovada ce ionul Alba, J-au propus să candideze
fi sortimentele, caliUtea laminatelor, consumurile specifice de me­ Numeroasele cores­ tofi şi legume. La deosebită s-a acordat tăţeni pentru continua înfrumuseţa­ ne-a oferit-o de atitea ori ca activist la alegerile deputaţilor sfatului popu­
tal şi energie electrică care, la un loc. au condus la nerespectarea pondenţe sosite la re­ transportul celor pes­ asigurării seminţelor. re a satelor noastre. < neobosit pe tărîm obştesc, iată pen­ lar comunal. El candidează pentru
a 17 contracte cu beneficiarii şi la o depăşire a preţului de cost al dacţie cuprind, o se-’ te* 600 tone gunoi de Pînâ acum, ne-a in- Susţinînd candidaturile, sute de tru ce îi susţinem noi candidatura prima dată dar, după cum mărturi­
sea, va face totul pentru a dovedi
laminatelor ce trece de 4.000.000 lei. rie de aspecte privind grajd, s-au evidenţiat ‘ format tovarăşul in­ cetăţeni au luat cuvîntul în adunări, — au spus alegătorii Emanoil Buga- încrederea celor care l-au propus.
Apare deci firesc faptul că, adunarea de dezbatere a cifrelor preocupările existente cooperatorii: Gheor­ giner Ion .Gheorghiu, arâtînd . transformările din ultimii riu şi Rusalin Medrea. Adunările, unde se fac propunerile
In 16 localităţi din raionul Orăştie
ghe Juşcă, Petru Cri-
de plan pentru anul 1967, ţinută cu schimbul „A“ din cadrul sec­ pentru asigurarea ob­ c o o p e r a t o r i i din doi ani în viaţa satelor: Ei au făcut au fost desemnaţi, numai duminică de candidaţi pentru alegerile de de­
ţiei, a avut caracterul unei retrospective profund analitice a defi­ ţinerii de recolte spo- şan, Iosif Mîrza şi1 al­ Geoagiu şi-au procu­ şi numeroase propuneri referitoare 48 de candidaţi ai F.D.P, Ei au fost putaţi în sfaturile populare comu­
cienţelor care au concurat la diminuarea rezultatelor obţinute de . ri te. ţii In total, la coo­ rat întreaga cantitate la construirea de cămine culturale, susţinuţi cu căldură de peste 1640 nale, continuă. Ele se desfăşoară in­
acest colectiv. Prin cuvîntul participanţilor, în faţa adunării a fost „In anul trecut, ne perativa agricolă din de seminţe ce se va de poduri, amenajări de drumuri, de alegători. Propunerile făcute cu
Boz se vor fertiliza • folosi în
derulat — ca să zicem aşa — filmul activităţii desfăşurate în anul informează tovarăşa circa 100 hectare cu primăvară, plantări de pomi şi arbuşti orna­ acest prilej s-au referit la continua­ tr-o atmosferă de puternic entuziasm
1966, cu toate bucuriile, satisfacţiile şi necazurile ei. Laminatorii ingineră Maria Su- cu excepţia celei de mentali e tc .‘ Perseverenţa în acţiuni­ rea susţinută a acţiunii de plantare şi optimism, exprimînd profundul
s-au oprit mai mult cugetînd mai cu seamă la neajunsurile activi­ hov, cooperatorii din 2000 tone îngrăşă­ sfeclă, care se va ob­ le întreprinse; spiritul de iniţiativă a pomilor ornamentali, construirea democratism în viaţa politică a pa­
tăţii lor. GOlda de Jos au ob­ minte naturale. ţine prin repartiţie de şi de buni gospodari, iată doar cîte­ de trotuare şi amenajarea zonelor triei noastre.
la beneficiarii acestei
Tovarăşul
inginer
- In sinul colectivului de la linia de laminoare — spunea mais­ ţinut cîte 2427 kg Mihai Varvarichi, di­ culturi. va dîn calităţile celor propuşi să can­
dideze în alegerile de la 5 mar­
trul Augustin Bireu — au existat numeroase cazuri de indisciplină griu şi 3373 kg po­ rectorul Gospodăriei
tehnologica — îndeosebi în primul semestru al anului trecut — care rumb boabe de pe fie­ agricole de stat din In atelierele staţiu­ tie a.c.
s-au soldat de obicei cu staţionări repetate ale laminorului, urmate care hectar cultivat. Bîrcea, referindu-se nilor ■ de maşini şi Mulţi dintre ei nu candidează pen­ Ministrul de externe al Olandei,
de goana după ciştigarea timpului pierdut. Această goană s-a re­ Unul din factorii care la preocupările actu­ tractoare se desfăşoa­ tru prima dată. Tovarăşa Lucreţia
flectat de multe ori în calitatea necorespunzătoare a laminatelor, au influenţat pozitiv ale ale lucrătorilor de ră o muncă susţinută Costea, de pildă, candidează pentru
in creşterea rebutului, a volumului de manoperă pentru finisarea soarta recoltei a fost la această unitate pentru repararea şi a sasea oară în circumscripţia elec­ Joseph Luns, a părăsit Capitala
laminatelor, urmări care, în mod firesc, au dus la depăşirea con­ fertilizarea terenului. ne-a precizat că for­ reviziuirea utilajelor. torală nr. 2 Lăpuşnic, raionul Ilîa.
sumului de metal pe tona de laminate produse. Tată dar’o impor­ Preocupîndu-ne de ţele sînt mobilizate Dintr-o scrisoare pri­ Ca preşedintă a cooperativei agrico­ Luni dimineaţa a părăsit Capitala tara noastră. Oaspetele a fost înso­
tantă rezervă internă care aşteaptă să fie valorificată. folosirea cu chibzuin­ îndeosebi la aplica­ mită de la corespon­ le de producţie din comună, ea a do­ ministrul afacerilor externe al Olan­ ţit de funcţionari superiori din Mi­
ţă a îngrăşămintelor, dentul nostru Petru vedit ani de-a rîndul multă price­
Preluînd ideea tovarăşului Bireu, în domeniul calităţii lami­ rea îngrăşămintelor. Toma, am reţinut că pere şi voinţă de muncă, a desfăşu­ dei, Joseph Luns, care, la invitaţia nisterul Afacerilor Externe al Olan­
natelor şi al consumului de metal, manevrantul Petre Potorac a şi în acest an acor­ In afară de. cele a­ la S.M.T. Alba lulia rat o activitate neobosită pe tărîm guvernului Republicii Socialiste dei.
vorbit despre un alt punct nevralgic care provoacă mari greutăţi dăm o deosebită aten­ proape 30 de hectare s-au pus in stare de România, a făcut o vizită oficială în (Agerpres)
colectivului de la laminorul de 650 mm — materia primă primită ţie acţiunii de ridica­ fertilizate cu îngră­ funcţionare 43 la su­
de la laminorul bluming şi de la linia 4 e 750 mm. El arăta că în re a potenţialului pro­ şăminte naturale, ieri . te-din numărul trac­
multe cazuri blumurile şi semifabricatele ce le sînt puse la dispo­ ductiv al pămîntului. s-a început adminis­ toarelor planificate,
ziţie prezintă deformări şi împăturiri care, în final, măresc canti­ Pînâ acum, cu ajuto­ trarea fazială a azo­ 80 la sută din plu­ Evoluţie favorabilă
tatea de rebut şi amplifică consecinţele acestuia asupra preţului rul atelajelor, autoca­ tatului pe 1020 hecta­ guri, 92 la sută din
de cost. mionului şi al unei re cultivate cu grîu grapele cu discuri, un
remorci, am transpor­
Cu multa răspundere au vorbit in adunare tovarăşii Gheorghe tat în cîmp gunoi de şi orz. Fertilizarea număr însemnat de
Zamfira, manevrantul Ioan Furca, maiştrii Zevedei Bucnam, Ioan grajd pentru fertiliza­ se face cu ajutorul a sape rotative, maşini în relaţiile romiâno-olandeze
Boromiza, care au abordat şi alte aspecte ale muncii colectivului rea a peste 20 hecta­ patru maşini pentru f i t o-sanitare etc.
aspecte care, înlăturate, ar însemna tot atitea posibilităţi valorifi­ re". împrăştiat îngrăşă­ Demn de menţionat
cate: laminate de o calitate superioară la un preţ de cost scăzut minte chimice. Tot­ este faptul că un ac­ ■ Cu dineul oferit duminică seara în scrie ca o contribuţie de valoare la diverse materii prime, produse si­
Executarea cu multă competenţă a reviziilor la agregate îm­ Despre desfăşura­ odată s-a asigurat o cent deosebit se pu­ saloanele Hotelului bucureştean A- lărgirea relaţiilor bilaterale româno- derurgice, chimicale, produse ale in­
bunătăţirea prescripţiilor tehnologice referitoare la regimul optim rea acţiunii de fertili­ mare parte din stocul ne pe calitatea lucră­ thenee Palace, ministrul de externe olandeze. Statornicite încă de la dustriei uşoare, alimentare etc.
de încălzire a oţelului pe sortimente, calităţi si ritm de laminare zare a solului ne de seminţe necesar. rilor. Reparaţiile sînt al Olandei, Joseph Luns, şi-a înche­ sfîrsitul secolului trecut, în anul 1880, Schimburile de mărfuri intre cele
stimularea răspunderii in muncă a lucrătorilor din ajustaj, redu­ scrie şi coresponden­ Şi la cooperativa a- organizate după me­ iat vizita oficială de 5 zile pe care a relaţiile diplomatice dintre cele două două ţări se desfăşoară pe baza' a­
cerea timpului de pregătire a cajelor, au fost apreciate drept con­ tul nostru Miron Ţie. gricolâ din Geoagiu toda fluxului conti­ făcut-o în Români, la invitaţia gu­ ţări au o bază trainică, determinată cordului comercial pe termen lung
diţii de bază în organizarea mai bună a activităţii de producţie. Printre altele, el ne s-au iniţiat o serie de nuu, urmărindu-se de respectul reciproc- al celor două aflat în vigoare. Reprezentanţi ai
In cuvîntul acestor oameni, preocupaţi de soarta producţiei pe relatează că la coo­ acţiuni menite să îndeaproape calitatea vernului român. popoare pentru bogatele lor tradiţii, unor firme olandeze vor vizita în
care o realizează, s-au auzit tot mai insistent cerinţele cu privire perativa agricolă din contribuie la sporirea reparaţiilor pe faze Aşa cum s-a apreciat atît la Bucu­ pentru dorinţa lor vie de a se cu­ curînd Bucureştiul pentru tranzacţii
la organizarea judicioasă a programelor de laminare pe campanii Boz zilnic se folosesc recoltelor. Aici s-a de operaţiuni. reşti cît şi la Haga, recenta vizită a noaşte mai bine, şi a-şi aduce con­ şi încheierea unor contracte de im-
sortimentale optime, asigurarea cu cilindri căliţi la profilele faso­ domnului Luns în tara noastră se în­ tribuţia la colaborarea europeană. port-export.
nate „P şi „U“, confecţionarea dispozitivelor de urmărire a lungi­ Relaţiile culturale româno-olande-
mii barelor laminate etc. Toate acestea, apreciate cu răspunderea Suspendate în mod accidental In ze înregistrează, de asemenea, o dez­
cuvenită au fost incluse în planul de măsuri care sintetizează învă­ timpul celui de-al doilea război mon­
ţămintele desprinse cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan. dial, relaţiile româno-olandeze sînt voltare pozitivă. Ca urmare a intere­
reluate o dată cu stabilirea păcii în sului manifestat de ambele ţări de
Tovarăşul inginer Gheorghe Rădulescu, director tehnic cu pro­ a încuraja contactele şi schimburile
bleme de producţie de la C.S. Hunedoara — a apreciat înalta răs­ Europa şi cunosc o evoluţie continuă. în diversele domenii ale ştiinteî, învă­
pundere cu care colectivul de la laminorul de 650 mm priveşte sar­ In luna august a anului trecut gu­ ţământului si artei, domnul Luns si
cinile ce-i revin în ce) de al doilea an al cincinalului. Aşa cum ' vernul Republicii Socialiste Româ­ colegul său român, Corneliu Mănes-
a reieşit din cuvîntul participanţilor la discuţii problema nr. 1 la nia si guvernul Regatului Ţărilor de
laminorul de 650, este calitatea. Aceasta pentru că, după cum s-a Jos au hotărit, de comun acord, să cu. au semnat în ziua de 13 ianua­
văzut, orice deficienţă la indicatorul calitate dezlănţuie o reacţie ridice la rang de ambasadă legaţii­ rie un acord cultural româno-olandez.
negativă în lanţ care afectează consumul de metal, de energie elec­ le celor două ţâri. Numirea recipro­ Dar vizita în România a ministru­
trică şi de timp pe tona de laminate şi în consecinţă — preţul că de ambasadori la Haga şi Bucu­ lui de externe al Olandei a prile­
de cost. reşti marca — după cum subliniau juit nu numai un schimb de păreri
S. OLTEANU cei doi şefi de misiuni diplomatice, referitor la dezvoltarea relaţiilor de
colaborare bilaterală ci şi o subli­
cu prilejul depunerii scrisorilor de a­
creditare, — o nouă etapă pe planul niere a contribuţiei pe care cele
colaborării reciproce, influenţată po­ două ţări o pot aduce la promovarea
zitiv de posibilităţile sporite de a ex ­ unui climat de înţelegere si coope­
tinde şi diversifica relaţiile româno- rare europeană — menţionată, de
olandeze. altfel, şl în comunicatul dat publici-
S e m n ă t u r i tătii concomitent, la Bucureşti şi Ha-
întrevederile avute de domnul
Luns în timpul şederii sale în Româ­ ga. In acest context, domnul Luns
nia au oferit omului de stat olandez sublinia cu prilejul conferinţei de
un bilanţ şi o perspectivă îmbucură­ presă avute duminică după-amiază.
toare. O scurtă trecere în revistă a că discuţiile purtate cu secretarul
ţ ţ e & s e t ' i i â a z e schimburilor economice, culturale şi general al C.C. al P.C.R., Nicolae
de altă natură, efectuate in ultima Ceauşescu, cu premierul Maurer şi
perioadă între România şi Olanda şi cu ministrul afacerilor externe ro­
Cu posta de ieri, a sosit la re­ Ii obligă demnitatea, prestigiul de mân s-au încheiat cu rezultate bu­
dacţie o scrisoare de la Uzina oameni pricepuţi pe care şi l-au evoluţia lor favorabilă nu pot decît ne. fructuoase.
mecanicS din Cugir, semnată de creat în fabricile şi uzinele de pe să confirme o adincire continuă a In încheierea conferinţei de presă,
secretarul comitetului de partid, întinsul ţării si de dincolo de gra­ unor legături rodnice, reciproc a­ domnul Luns a avut cuvinte de caldă
directorul uzinei, preşedintele co­ niţele ei. Acest prestigiu va cres­ vantajoase. De exemplu valoarea apreciere la adresa eforturilor depu­
mitetului sindicatului si secretarul te în al doilea an al cincinalului schimburilor comerciale dintre cele se de poporul român pentru dezvol­
organizaţiei U.T.C. In realitate si mai mult. Nu este previziune, două ţări a fost in anul 1966 cu tarea multilaterală a patriei sale. Am
însă, la conţinutul scrisorii a sub­ ci tot o certitudine pregnantă ce circa 50 la sută mal mare decît în fost frapat — sublinia oaspetele — de
scris întregul colectiv, muncitori, emană din conţinutul scrisorii. 1965. România vinde pe piaţa olan­ prosperitatea societăţii româneşti,
tehnicieni, ingineri, toti aceia care „...în dorinţa de a contribui la deză maşini-unelte pentru prelucra­ constatată nu numai la Bucureşti ci
prin munca si priceperea lor trec înzestrarea economiei naţionale cu rea metalelor, motoare electrice şi şi In provincie. Există la dv. o dez­
otelul prin metamorfoza complexă masini-unelte realizate la un nivel transformatoare de forţă, tractoare voltare considerabilă a industriei în
a prelucrării, pentru ca apoi, pie­ tehnic tot mai ridicat — scriu de diferite tipuri şi puteri şi alte toate oraşele tării, si aceasta dato­
să cu piesă, să-l asambleze în ma­ constructorii de maşini din Cugir produse ale industriei constructoare rită felului în care guvernul român
şini-unelte moderne, în maşini de — colectivul de muncitori, tehni­ de maşini. De asemenea, se exportă organizează si planifică economia.
cusut sau ridicătoare hidraulice. cieni si ingineri... şi-a propus pu­ în Olanda o gamă variată de produ­
Aceste semnături vin sâ garan­ nerea în funcţiune a maşinilor de se ale Industriei chimice si de pre­ Prin intermediul presei, domnul
teze că în acest an plusurile de : format, a cubilourilor şi a liniei lucrare a lemnului, diverse materia­ Luns şi-a exprimat satisfacţia pentru
vizita oficială în Olanda, la o dată ce
2.000. 000 lei la producţia globa­ de transport al fontei lichide în le de construcţie, produse ale indus­ va fi stabilită ulterior, a premierului
lă şi marfă, cadrul secţiei turnătorie de fontă triei uşoare si agroalimentare. Com­ român Maurer şi a ministrului de
1.500.000 lei la producţia marfă în vederea creşterii capacităţii de parativ cu 1963, România exportă în
producţie elaborarea si introdu­ externe, Mănescu, la invitaţia făcută
vîndulâ şi încasată, prezent în Olanda de două ori mai de d-sa în numele guvernului olan­
1.000. 000 lei economii Ia preţul cerea de tehnologii de grup pe multe produse. La rîndul lor, parte­ dez şi acceptată cu plăcere de oame­
de cost, ateliere începînd cu piesele stan­ nerii olandezi livrează României ma­ nii de stat români.
1.000. 000 lei beneficii dardizate şi tipizate din cadrul şini şi utilaje, instalaţii pentru do­
vor fi realizate. secţiei maşini-unelte...". tarea unor noi obiective industriale,
Scrisoarea constructorilor de Enumerarea înnoirilor menite MIRCEA MOARCAŞ
maşini din Cugir mai menţionea­ să ducă la îmbunătăţirea activită­
ză că se vor produce peste plan : ţii de producţie ar putea conti­ Aniversarea Televiziunii Române
10 maşini-unelte. nua. Aceste înnoiri au o dominantă
50 de maşini de cusut industria­ Irapantă : hotărîrea constructorilor
le şi cugireni de a înfăptui toate sar­ Luni la amiază a avut loc în Ca­ Participanţii la adunare au adop­
100 de maşini de cusut de uz cinile ce le-au fost încredinţate pitală adunarea festivă consacrată ce­ tat o telegramă adresată Comitetu­
lei de a 10-a aniversări a înfiinţării
casnic. pentru acest an, angajamentele pe Televiziunii Române. Despre sem­ lui Central al Partidului Comunist
Certitudinea constructorilor de care şi le-au luat, hotărîre care nificaţia şi importanţa acestui eve­ Român, tovarăşului Nicolae Ceauşes­
maşini îşi găseşte expresia în pro­ i-a făcut să semneze „în unani­ niment a vorbit Octavian Paler, vi­ cu, secretar general al C C. al P.C.R.,
iectele pe care si le-au făcut pen­ mitate" scrisoarea trimisă redac­ cepreşedinte al Comitetului de Ra­ prin care lucrătorii Televiziunii Ro­
tru a valorifica noi rezerve de ţiei. diodifuziune şi Televiziune. mâne se angajează să militeze neo­
bosit pentru a reflecta munca entu­
creştere a producţiei, de ridicare Preşedintele Uniunii ziariştilor,
a nivelului tehnic al produselor. S. POP Nestor Ignat, a adus apoi salutul zia­ ziastă a poporului român în înfăp­
de
programului
tuirea
înflorire
riştilor din ţara noastră, cu prilejul multilaterală a patriei, stabilit de
PĂDURE ÎNZĂPEZITĂ Foto: N. MOLDOVEANU aniversării televiziunii. cel de al IX-lea Congres al P.C.R.