Page 46 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3746

FRUNTAŞI AI----------- Eugen Evu

------ ARTEI SCENICE
P A R T I I H I M J 9

Rezultatele Festivalului Ş tiu , tre b u ie să m ă -n a lţ în d e lu n g

, P este p u te rile m e le , p re su s să tc -a ju n g !
regional de teatru S ă -m i clăd esc tre p te le n c u v in te d c p ia tră
D e s p rin z in d u -m i iu b ir ile de-a tă c e rilo r v a tră !

In urma desfăşurării Festivalului regional de teatru, organizat în Ş tiu , n e ce sa r e să c în t, să slăvesc
cltlstea celei de^a XlX-a aniversări a proclamării Republicii, Ju­ F le c a re fă rîm ă d e lu t ro m â n e s c ,
riul regional a clasificat ca fruntaşe pe regiune, următoarele for­
maţii artistice, colective şi interpreţi : S ă -m l v ib re z e in tîm p lc a rd e n te le r itm u r i
A le a c e s to r p re fa c e ri, a le a c e s to r tim p u r i!
L O C U L I
Ş tiu , tre b u ie să m ă -n a lţ în d e lu n g
/ TEATRU: P este p u te rile m e le p resu s,
Câhvmnl cultural din Pîelişa, raionul Haţeg, (pentru Interpre­ S ă te -a ju n g .
tarea piesei „Cu oîştea-n gard" de T. Vornic), E.M. Zlatna („Reţeta
fericirii* de A. Baranga).
T E A T R U D E P Ă P U Ş I t
Clubul Sindicatelor din Simerla („Dânilâ Prepeleac", dramati­
zare după povestirea lui I. Creangă).
RECITATORI :
Dorina Sihea (Câsa de Cultură din Brad), Cu poezia „Chivără Iulian lonaş
roşie" de M. Benluc, Mârlleha Mllltaru (clubul „SiderurgistUl" din
Hunedoara), cu poezia „Balada flăcăului fără nume* de V. Felea.
D VALOROASA CONTRIBUŢIE L O C U L II D Ă R U I R E

TEATRU t
Căminul cultural Apoldul de Jos („Năpasta* de I. L Caragiale),
LA CUNOAŞTEREA LUPTE căminul cultural din Sîntandrei („Piatra din căsâ" de V. Aiecsan- M l-a m a d u n a t pe ro u ă , to t a u ru l d in b ra z d ă
Ş l-n s u fle t c a -n tr-o m in ă , cu p îlp îir i de fo c u ri
dri), clubul sindicatelor din Simeria („Se caută un mincinos" de
D. Psatha).
RECITATORI: M i ]< u n c u lc a t pe-o rin ă , ca cca m a i b u n ă g azd ă,
Ş i-a m a le rg a t cu d in s u l, de-a d re p tu l p e ste lo c u ri.
Kromeo Nadia (câmini/1 cultural din Dobra), cu poezia „Ispita"
Volumul „Pagini din cru se petrece şi la mi­ PROLETARIATULUI de G. Coşbuc, Iulian Popa (Casa de cultură din Petroşani), cu poe­ Ş i-a m a ju n s s p re -a m la ză , Ia m a rg in i d e p ă d u re ;
trecutul de luptfi al mun­ nele de fier hunedorene, zia „Tării mele* de V. Tulbure, Auguatlh Iacob (clubul sindicate­ P ă d u re de fu rn a le în flă c ă ri şi de so nde
lor din Simeria), cu poezia *1907' de AI. VJahUtâ.
citorimii hunedorene" se precum şi la cele de aur
înscrie ca o importanta din Munţii Apuseni. C e sco rm o n es c p ă m în tu l, c o m o ri d in cl să fu re .
contribuţie la cunoaşte­ Muncitorimea şi-a ma­ Ş l s p in te c ă în a ltu l cu fiş li d re p te , b lo n d e ...
rea unor momente de nifestat nemulţumirile L O C U L III
seomA din istoria bogată prin memorii şi pro­ tizlndu-se In numeroase­ tă acţiunile P.G.R., pen­ Ş l-a tiu ic e a ca b ă le ş u l ce tr u d a şl-o p re fa c e
a clasei muncitoare din teste iar, după aceea, le greve generale . care tru întărirea organizaţii­ TEATRU:
tara noastră. Bazaţi pe o prin greve, în ciuda le­ au Izbucnit în 1020 în lor sale, mal ales pe cele Căminul cultural din Baia de Criş, raionul Brâd („Dragostea In a u r şl pe c în te c şl-o m in ă p e sub m u n te ,
vastă documentaţie arhi­ gilor excepţionale, care Valea Jiului, la minele din Valea Jiului, care au nevestelor* de I. Gelu-Destelnica), căminul cultural Geoagiu^sat. C u flu ie r u l — p ic a m e r, ţin u t în m îin i d ib a c e -
vistică, autorii — I. Lun- interziceau acţiunile gre­ din Munţii Apuseni, la avut mult de suferit de raionul Orâştie („O noapte furtunoasă* de I. L. Caragiale), Fabrica M l-a m d ă ru it d in s u fle t, g ră u n te cu g ră u n te ...
gu, V. Radu, M. Valea, viste în timpul războiu­ Hunedoara şi Ghelor, la pe urma terorii burghe- de hîrtie Petreşti, raionul Sebeş, („Patima roşie' de M. Sorbul).
Gh. I, Ioniţă, C. Enca — lui. Semnificative în a- Atelierele Slmeria etc. zo-moşiereşti în anii cri­ RECITATORI:
După greva generală din zei economice. Aceasta Margareta Şotîngâ (căminul cultural din Rapoltul Mare, oraşul
1920 se accelerează pro­ s-a concretizat prlntr-o regional Deva), cu poezia „La icoană" de Al. Vlahută, Gabrlela Ata-
cesul de clarificare poli­ luptă Intensă a Partidu­ nasoaie (Clubul „Siderurgistul" din Hunedoara), cu poezia „Moar­
tică şi Ideologică, se Im­ lui Comunist pentru rea­ tea căprioarei" de N. Lablş. Marin Stan
pune tot mai accentuat lizarea unităţii de acţiu­
necesitatea creării unui ne a clasei muncitoare, M E N Ţ I U N I :
partid revoluţionar, ca­ în vederea ducerii cu '
pabil să organizeze şl să succes a luptei împotri­
conducă lupta clasei va exploatării şl a peri­ TEATRU:
muncitoare. colului fascist. Pe baza Căminul cultural din Bampotoc. raionul lila, („Deşteaptă pâ-
Idoea făuririi partidului unor numeroase docu­ mintului" de V. I. Popa), clubul I.C.S.H, („Fata cu pistrui' de A. C I N T I Î C » E S t î A R A
comunist a animat orga­ mente, autorii demon- Uspenski).
nizaţiile hunedorene ca­ streoză că această linie a RECITATORI :
re, alături de celelalte dat rezultate bune, con­ Ana Moga (căminul cultural din SibişeJ, raionul Orâştie) cu
organizaţii din tară, şi-au tribuind la pregătirea şl poezia „Noi vrem pămînt' de G. Coşbuc. In c in tc c e le s e rii,
trimis reprezentanţii săi desfăşurarea unor varia-, Menţiuni speciale individuale pentru interpretare şi regie: c o ap te-n s p u ză la c u p to r
la Congresul de consti­ te acţiuni cu caracter Eugen Bernat (căminul cultural din Pîclişa) pentru rolul lui şl ră c o rite -n c e ru l lim p e z it a l v e rii,
tuire a Partidului Comu­ economic şi politic. Tânase din piesa „Cu oiştea-n gard" de T. Vornic, Eleonora Filimon
nist. Crearea Partidului Dictatura militoro-fas- (căminul cultural din Bampotoc. raionul Ilia), pentru rolul Frâsinei se re v a rs ă flu v iu l m ile n a r, ră s c o li lo ;.
Comunist a dat un. nou clstă, executînd ordinele din piesa „Deşteaptă pămintului" de V. I. Popa, Ioan Cîmpinean ce-i p o a rtă pe s ă te n ii m e i
ovînt mişcării muncito­ Germaniei hitlerlste, a (căminul cultural din Apoldul de Jos, raionul Sebeş), pentru rolul s c ă ld a ţi în d ra g o s te şi d o r.
reşti, care de acum îna­ dus o politică de ex­ lui Dragomir din piesa „Nâpoata" de I. L. Caragiale, Marian Laioş
inte îşi va spune cuvln- ploatare prădalnică a (Fabrica ae hîrtie din Petreşti), pentru rolul Iul Sbilţ din piesa
tul în toate evenimen­ bogăţiilor tării, ceea cd „Patima roşie' de M. Sorbul, Maria Anastasie (sindicatul sanitar V ib re a z ă a e ru l in ju r
tele mai importante ale a avut consecinţe grele din Brad), pentru rolul Ziţa din piesa „O noapte furtunoasă" de şl In im ile c e rn fio r ii,
tării. şi asupra vieţii munci­ I. L. Caragiale, Ioan Oprean (E.M. Zlatna), pentru rolul lui Ale­ c in d s trig ă fe te le d e te a m ă
In continuare, lucrarea torilor. Situaţia insupor­ xandru din piesa „Reţeta fericirii" de A. Baranga, Aurel Marinescu
se referă la perioada tabilă tn care au fost (Clubul sindicatelor din Simeria), pentru regie şi interpretarea ro­ că p e n tru p rim a o a ră s im t
1923—1928 cînd, alături oduse masele muncitoare lului lui Ferekls din piesa „Se caută un mincinos" de D. Psathas. c u m jo a c ă -n o c h ii lo r fe c io rii.
de întărirea poziţiei ma­ a făcut ca nemulţumirile
rii burghezii româneşti, să crească tot mâl puter­
în multe sectoare indus­ nic, clasa muncitoare. în
triale. întreprinderile frunte cu comuniştii in-
străine continuau să de­ tensificînd lupta împotri­
ţină poziţii importante. va militarizării întreprin­
Goana capitaliştilor după derilor, a politicii tero­ DE IARNA
profituri cît mai mari a riste fasciste. împotriva
iin p accentuat şi mal mult jefuirii tării de către hl-
tlerişti.
mizeria meselor munci­
toare, care a dat naştere Autorii relevă că oc- Versuri pentru cei mici
la frămîntări neîntrerup­ tivltatea desfăşurată de
O ~ “ a®. — te. muncitorimea hunedorea-
Un întreg capitol ol nă în anii dictaturii mi- de ION MARINESCU
analizează dezvoltarea ceostă perioadă sînt lucrării este consacrat litoro-fasciste a însem­
proletariatului, acţiunile grevele, care au izbuc­ luptei revoluţionare a nat o contribuţie impor­
şi lupta sa pentru o viată nit la Lupeni, Vulcan. muncitorimii hunedorene tantă la lupta generală
mai bună pe meleagurile Petroşani şi Lonea, în în perioada crizei econo­ a poporului nostru, îm­ Fluturaşîi de ninsoare
hunedorene. care muncitorimea şi-a mice de supraproducţie, potriva războiului hltle-
Primul capitol al lucră­ afirmat voinţa de luptă dintre anii 1929—1933. rist, pentru înfăptuirea Fluiuraşli da ninsoare
rii tratează în mod re* împotriva exploatării, te­ După ce arată condiţiile insurecţiei armate din Casei molc-i dau tlrcoale
trospectiv, pînă Io 1914, rorii, războiului şi pentru care ou dus la intrarea august 1944, care a con­ C-au văzut după fereastră
procesul de dezvoltare a eliberarea naţională. îm­ României în criză şi fap­ stituit o cotitură radica­ (Flooro roşie în glastră
relaţiilor de producţie ca­ potriva acestor stări de tul că cercurile capita­ lă în viaţa poporului nos­ Dar de geamuri cum s-agaţă.
pitaliste în Transilvania, lucruri, s-au ridicat şl liste au căutat să arun­ tru. Se topesc, că sînt do gheaţă.
dezvoltarea proletariatu­ muncitorii de la atelie­ ce greutăţile crizei pe Oamenii muncii din re­
lui $1 continua ascuţire rele din Simerla, cel de spatele oamenilor muncii, giunea Hunedoara sînt Hai copii, cu sănioare
a contradicţiilor de cla­ la minele din Zlotna şl autorii scot în evidentă inîndil de aceste tradttll
să în condiţiile asupri­ de la Uzinele de fier Hu- creşterea valului de ac­ revoluţionare, Iar astăzi,
rii austro-ungare. nedoora. ţiuni revoluţionare ale cînd prin politica înţe­ Hai copii, cu sAnioare
Pornind de la aceste După război, situaţia oamenilor muncii. In pe­ leaptă a partidului nos­ S-o pornim pe deolul mare
Şi pe pînza iernii, albă,
premise, se descrie pro­ economică a României rioada amintită, acţiuni­ tru pe meleagurile hu­ Să legăm din sănii salbă.
cesul evolutiv de creşte­ ero dezastruoasă, lor tra­ le greviste se ţineau nedorene s-a dezvoltat o
re a clasei muncitoare. iul muncitorilor deveni­ lanţ în toate întreprin­ Industrie puternică, mun­ Hal, dcgrab’acuş, acuş,
Autorii analizează dez­ se tot mai scăzut. Capi­ derile hunedorene. cul- cesc cu abnegaţie pen­ Să ne facem dcrdeluş.
voltarea industriei care, tolul al treilea analizea­ minînd cu marea grevă tru înfăptuirea progra­
în condiţiile primului ză condiţiile Insuportabi­ care a izbucnit la Lu­ mului de înflorire a pa­
război mondial, trebuia le in care se aflau mun­ peni în 1929. triei noastre. Moş Gerar
să suporte o bună parte citorii din întreprinderile Sînt publicate şl co­ Nu putem încheia rîn-
din poverile războiului. judeţului H u n e d o a r a , mentate o serie de docu­ durile noastre consacra­ Astăzi soarcle-a zîmblt
In această perioadă, so­ creşterea combativităţii mente care se referă la te acestei valoroase lu­ După deal, cu faţa trasă,
cietăţile carbonifere din de luptă a acestora şl lupta muncitorimii hune­ crări fără a remarca te­ Şl-a-nceput a plinge iarna La un miting aviatic internaţional care a avut loc la
Valea Jiului au fost cu­ strîngerea rîndurilor lor dorene împotriva ex­ meinica anollză a pro­ Toată d l era pe casă... 23-29 iunie 1012 pc aeroportul ASPERN din Vicna.
prinse în sfera de inte­ în jurul Partidului Social- ploatării capitaliste şi a blemelor de care se o­ Peste noapte, moş Gerar aviatorul şi inventatorul romfin — Aurel Vlaicu a cu­
rese ale băncilor străine. Democrat şl a sindicate­ pericolului fascist, pen­ cupă autorii şl pe care Straşnic s-a mai supărat POŞTA
Acest lucru a adus mun­ lor rcvolulionore. tru apărorea independen­ au înţeles să le încadre­ Şi s-a pus dc-a adunat cerit primul loc cu un aeroplan de construcţie proprie.
citorilor din bazinul car­ Treplat, conştiinţa ne- tei şl suveranităţii pa­ ze armonios în lupta în­ Bob cu bob, tot plinsul Iernii IN FOTOGRAFIE: Placa comemorativă care a fost
bonifer o dublă exploa­ cositătil luptei împotri­ triei, împotriva dictatu­ tregului proletarlot din Şi l-a prins în salbă deasă dezvelită în ziua de 9 decembrie 1986 pe aeroportul im r w n 11 ni i n i a m u w w i i m i im f h i
tare : cea a capitalului rii milîtaro-fasciste şi a România. Luminări în Jur de casă. ASPERN din Vicna cu prilejul aniversării evenimen­
va exploatării se contu­
autohton şl cea a capita­ războiului hitlerist. tului din 1012.
lului străin, Acelaşi lu­ rează, rezultatele concre- Autorii scot în eviden­ Pro!. ION FRAŢILÂ LITERARA
cd m m B l o r s m C£» O ISB Mana Stănilă — Orâştie. Versurile trimise reflec K
— Nu se poate. Tata era mai
bolovani Porni încet, uimită şl
mîndol la mine. N-am putut să
— Un om stă la poartă şi se
l I N & M to t uită la mine. speriată, apoi o luă dintr-o dată prind ce anume. El era vesel ca înalt şi mai frumos. exuberanţa vîrstei dumneavoastră fragede la căd -
rea primilor fulgi de zăpadă. Ni se pare mai deo­
un copii Se uita la mama drept
— Ce, ţi-e frică de el ? — zise
la (ugă de parcă s-ar fi luat după
— • Ce-i dacă se uită. l.asă-1...
sebită strofa următoare: „Nori ca fumul de pe cosă
— Iaca vrea să intre în curte. ea un lup. Nici nu mai văzu poar­ in ochi şi cu dragoste. iar mama. / S-au îngrămădit pc coaste / Ca să-ntuneeo vă.
— Du-te şi deschide-i, ta, se izbi în ea şi fu cît pe-acl Intrară în curte. Mama îl ţinea — Nu mi-i frică. duhul / Şi fereastra casei noastre". Aşteptăm şi al •
— A tunc/ hai. sărulă-l pe lăti-
Nu îmi aduc bine aminte dacă cînd la una, cînd la alta, în aşa — Du-te tu, mamă. Mi-e fri­ să cadă /os. Şorţul I se desfăcu­ de mînă şi nu-şi mai lua ochii cu, vorbi Omul. poezii, ca sâ ne putem face o părere şi să vâ venim
in ajutor.
se de la brîu şi mazărea se risipi
de la ci
t.*ra dimineaţa, ziua în amiaza lei Incit se părea că toate cîte e ­ că Mă dusei înspre el şi el veni Vlrgll lorga — Ccrtcj. Cele două poezii primii e»
rn ire sau către seară. Ziua aceea rau in grădină fuseseră cîndva Mama lăsă de cules şi trecu toată prin curte. Deschise re­ — Bine că ai rămas întreg şi înspre mine. Cînd ajunserăm u nu adaugă nimic în plus la observaţiile noastre a
născuse întunecată la chip. ale lui şi nu le mai văzuse de gardul, venind spre mine. Privi pede poarta şl se aruncă asupra eşti sănătos •— zicea mama că­ nul în faţa celuilalt, mă cuprinse terioare. Fiind tînăr, trebuie sâ citiţi mult,- orgar -
Nori negri-vineţii se tîrau ca niş­ un car de vreme. omul de la poartă. Miinile, care străinului. Se îmbrăţişară, făcîn- tre ei cu braţele de subţiori şi mă săl­ zat, şi pentru câ scrieţi, mai trebuie sâ fiţi la cure:
te păsări uriaşe pe sub bolta la După ce-şi purtă privirile în în momentul acela umblau să în- du-se una. Omul o întrebă nu — Nu mă simt rău, da nu-s tă sus, pînă cînd faţa mea ajunse cu coea ce se publică în revistele noastre literare,
Astfel veţi vedea şi singur deficientele versurilor de
tel de neagră şi de vineţie a ce­ sus şi în jos prin grădină, mă des­ noade colţurile basmalei, căzură ştiu ce pe mama, că se u/tară a- cum am plecat, vorbi încet, stins, în dreptul leţei lui, şi se lipiră natura acestora: „Oh, ai, dă-mi-j, nu mâ face /
rului. Vintul avea o groază de coperi şi pe mine stind pe capă­ dintr-o dată pe Ungă ea ca doi omul. Mama uitase de toate. Nu una de alta. itia rog cu atita dor / Inima-n tristarc zace / Dâ-mi
limbi şi plescăia din ele ca un tul unui butuc vechi de gorun, mai vedea nimic în afară de acest — Viorele, copilule, m-ai uitat vrei să-ţi dau otita (?) zor".
bici cu o mie de plesne. Ceas adus de tata mai demult, înainte om. Călca pe păstăile de mazăre zise în timp ce mă lăsă jos. in Horea Dczmir — comuna Ighiu (Alba) Dintre ver
nL aveam şi chiar dacă aş fi avut, de a pleca pe Iront. Zvîcni din şi şorţul îi spînzura de la brîu. glas i se zbătu ceva ca un oftat şurile trimise, „Tot scormonesc pădurea" reţine
eu unul nu-l pricepeam. cap cînd mă văzu şi rise tare, Abia cînd mă sculai să fug şi bu­ adine. Ochii i se umeziră de mă atenţia; ideea este mai clară şi cu vintul, în genen
pus la locul lui. Modalilalea de rezolvare însă, amin
Stăteam în grădină şi priveam bucuros ca un copil. „Rîde de tucul de lemn scîrţîi tare, mama uitam in ei ca în oglinda unei teşte de generaţii mai vechi de poeţi. Căutaţi sâ fi ti
dv-a lungul şi de-a latul zări- unul singur. Poale că are acasă îşi aduse aminte ca mai eram şi ape. Mă ciupi de laică, apoi mă mai personal Reveniţi, cu cîteva date despre dum­
t\ r cum se Călăreau norii şi cum un copil ce seamănă cu mine eu pe lume, sărută pe obraz şi pe creştet neavoastră.
vintul tare turbat îndoia crengile şi l-a văzut prin mine. Cine ştie. — Viorele, unde fugi f Hai în­ „Cala, ăsta îi tata. Numa' el mă Aurelia Paviovslii — comuna Nalaţi (Halcg). R .
nucilor, mai-mai să le rupă. nu rîde el aşa de flori de măr". coace I mă strigă mama. Omul trăgea aşa de fălci şi m ă ridica tr-odevâr, copilăria este „ca un boboc de trandafiri'
Mama, culegea de pe pari mază- Zimbetul care urmă risului Iu de lingă ea se uita ţintă la mine în sus". Mama stătea de-o parte Totuşi, de Ce să fiţi alît de dezarmată în faţa vieţ
cînd, ih afară de curgerea ei ineluctabilă, are atlt<v»
r a care apucase să scape nevă­ lung, cît o amintire îndepărtată şi rîdea. O lumină albă ca lapte­ şi se uita la noi rîzînd cu lacrimi frumuseţi?
tămată de brumele toamnei. Un Barba neagră şi deasă coborî în le şi caldă se revărsa din ochii în ochi. RozaIia Pop — Simeria E un progres. In pastel:.’,
ti de linişte tomnatică învăluia jos şi i se arătară dinţii albi, pu­ lui. Voiam să-t întreb pe tata unde dumneavoastră, cam romanţios, e adevărat, sînt ver­
toată suflarea satului. ternici. Se uita ţintă ia mine, şi — Da, vino o dată încoace, măi a fost, de ce n-a venit alt ta amar suri care par a indica un drum fructuos; „Luna,
Ungă poarta noastră răsări ca rîdea. Viorele I — mâ îndemnă (ar de vreme acasă. Am simţit însă veşnic pe bolţ» senine călătoare / Tu străluceşti in
ifn pămînt un om. Era mic, pir­ Privirile lui erau calde şi sim­ mama. Omul îmi făcu semn şi-mi că nu pot să rotunjesc o vorbă noapto cu falnica-ţl splendoare / Alergi pe căi
piriu şi rupt. Poate că raniţa din ţeam o dogoare acolo unde mă întinse mina să mă apropii. un cuvînt. Mi-am vîrît capul la imense de stele şi dc nori / Stăpină eşti po-ntindc-i
de seara pîhă-n zoii /Iţi oglindeşti privirea in licfi-
ipate, umflată cu cine ştie ce lu- atingeau „Ce vrea omul ăsta subţioara tatei şi am plîns. rit de ape / Ce-n unde culâfoaro so duc pc căi de­
r ruri, îl trăgea la pămînt, făcîn- Am strigat-o pe mama. — Ăsta-/ tat-to, zise mama. Tata mirosea a pămînt sttăin. parte". Apreciem nu numai sensibilitatea, dar <4
— C um ? Ce tată ?
du-l aşa mic. Işi proptise mîî- şi a război. claritatea imaginii şi atmosfera pe care o creaţi. A ş­
nile de poartă să-şi arunce ochii — Mamă I —- Nu-l mai ţii minte pe tă- GH. JURCA teptăm mai mult şi mai multe de la dumneavoastră
In grădină, privea cu duioşie — Ce-i, mă, Iv. MARTINOVICI