Page 49 - Drumul_socialismului_1967_01

f P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E , U N IŢ I- V A I MINISTRUL DE EXTERNE Propuneri de candidaţi
AL ROMÂNIEI VA FACE
pentru alegerile de deputaţi
0 VIZITA OFICIALA

ÎN BEL6IA
în sfaturile populare comunale
La Invitaţia ministrului afacerilor
externe al Belgiei, Pierre Harmel,
ministrul afacerilor externe al Re­
publicii Socialiste România, Corne-
lă în această ţară între 6 şi 10 fe­ Pensionarul de la calea ferata
liu Mănescu, va face o vizită oficia­
bruarie.
'Ajunsesem la Gristur în amurgul despre mine. Toţi aţi arătat că o să
serii. M-<am alăturat grupurilor de avem mai multe de făcut în comuna
oameni ce se îndreptau spre sfatul noastră în anii ce vin. In primul xînd
4 PAGINI — 25 BANI popular. Urma să aibă loc adunarea trebuie să terminăm şcoala. Dar să
ANUL XIX. NR. 374?. MIERCURI IV IANUARIE 1967 nu ne lăsăm mai prejos nici cu în­
PAGINA 3 cetăţenilor din circumscripţia elec­ frumuseţarea satului. Si apoi, toate
torală nr. 2 pentru desemnarea can­
didatului F.D.P, pentru alegerile de astea nu se fac singure. Tot noi tre­
deputaţi In sfatul popular comunal. buie să le facem. Şi le facem dacă
Celui mal vîrstnic din grupul în care punem toţi umărul*.
Aşa s-a obişnuit el să vorbească.
• Munca intrasem, oamenii 1 se adresau cu Aşa s-a făcut de fiecare dată mai bi­
respeof deosebit. Era Furca Alexan­
dru. Ca deputat de 4 ani în cir­ ne înţeles. Si oamenii i-au ascultat
de propagandă cumscripţia lor, s-a dovedit un totdeauna îndemnul.
priceput gospodar, fapt pentru Am intrat în vorbă cu el.
care şi-a cucerit stima tuturor. — La cei 66 de ani ai mei, nu simt
vie şi eficace La adunarea din seara aceea, din nici o oboseală. Tatăl meu a trăit
partea biroului F.D.P., tovarăşul Şte­ 100 fără 4 ani. Si atunci nu se trăia
fan Bostan, medicul veterinar al coo­ ca acum. Eu vreau să-l depăşesc. Lu­
perativei de producţie din comună, crez la cooperativa agricolă, mai pri­
• Rezerve de creş­ a propus cetăţenilor să fie desemnat mesc şi peste 800 de lei pensie pe lu­
candidat cel care se dovedise de-a nă. Is mulţămit că mi-ajung toate şi
tere a productivităţii lungul anilor un bun gospodar al co­ nu duc grijă de nimic. La pensie am
munei. Acesta era Alexandru ieşit din 1962. Am lucrat 44 de ani
la laminorul de sîrmâ Furca. „Preocupat de înfrumuse­ la calea ferată. In aceşti ani am în­
ţarea satului, a spus el. tovarăşul Fur­ drăgit mult florile. Le cultiv cu mul­
ca a dat dovadă de multă iniţiativă tă plăcere. Am procurat de prin toa­
in rezolvarea treburilor obşteşti, a te colţurile ţării mal multe soiuri de
fost un bun sfătuitor al cetăţenilor trandafiri. E poate cea mai mare plă­
care au participat la acţiunile pentru cere cînd îmi văd în timpul verii
înfrumuseţarea comunei". curtea plină cu trandafiri înfloriţi.
Mai mulţi cetăţeni, printre care An­ Am acum unii care rezistă din pri­
„Calitatea este o noţiu­ ton Buzas, Ioan Popa, Iulia Chis. Ioan măvară pînă toamna. Şi înfloresc
ne complexă — explică in­ continuu.
ginerul. Traîan Opincaru u­ Negreanu şi alţii, au arătat că fostul
nui grup de muncitoare din lucrător al C.F.R. munceşte conştiin­ Am aflat apoi cum pasiunea pen­
secţia circulare a Fabricii cios în cooperativa agricolă, militea­ sionarului de Ia calea ferată i-a cuce­
.Sebeşul" din Seb^ş.. Dura­ ză pentru continua înfrumuseţare a rit aproape pe toţi cetăţenii din cir­
bilitatea ciorapilor, finisa­ satului. Ei i-au cerut să fie si în conti­ cumscripţia lui. Unii au venit chiar
jul, aspectul lor comercial, nuare tot atit dc inimos şi perseve­ cu propunerea să planteze trandafiri
cîntâresc greu in cerinţele rent în acţiunile ce vor fi întreprin­ pe lingă gardurile de la drum. Poate
pieţii'. se de cetăţeni. Toţi i-au susţinut că nu va trece multă vreme şi in zo­
Foto: V. ONOIU candidatura. nele verîi dîn Cristur vor fi ptantali
In cuvinte calde, pline de respect, trandafiri. Se pare că cei din circum­
Alexandru Furca a mulţumit celor ce scripţia nr. 2 sînt hotârili să înceapă
l-au propus. „Mă bucur şi vă mul­ primii.
ţumesc pentru tot ce aţi spus aici I. CIOBANU

Oamenii muncii îşi Iau î Perioada „anotimpului alb" este,fo­
losită de lucrătorii din agricultură F R E C V E N T A
pentru studierea şi aprofundarea cu­ ACTUALITĂŢI
ceririlor ştiinţei şi tehnicii avansa­
te. a experienţei acumulate în uni­
tăţi. De la deschiderea cursurilor a­
Aplicînd metode cestui an de învăţămint a trecut o HUNEDORENK
bună perioadă, timp în care s-au ex­
pus lecţii şi s-au făcut aplicaţii prac­ O P R O B L E M Ă
de mare productivitate tice. Dar, atingerea scopului final, a­
cela de ridicare a nivelului de cu­
noştinţe profesionale, este determi­ 0 noua maşină de polizat piei
^Colectivul întreprinderii miniere Barza s-a angajat să depă­ nat în mare măsură de participarea
şească prevederile planului pe anul 1967 cu : cooperatorilor la lecţii. NEGLIJA TĂ La Fabrica „Vidra" din Oiăştie a intrat în probe tehnologice
£ 1.780 000 lei la producţia globală: Interesîndu-ne de activitatea cer­ o nouă maşină de polizat piei care înlocuieşte efortul manual şi
® 1.750.000 lei la producţia marfă; curilor în cîteva unităţi, am urmărit va contribui la îmbunătăţirea substanţială a calităţii pieilor.
$ 1.750.000 tel la producţia marfă vindută şl încasată ; in mod deosebit, frecventa cursan- Tot în aceste zile, in secţia argăsitorie de la aceeaşi fabrică,
• 1 la sută productivitatea valorică a muncii ; § Iilor. echipa condusă de Petru .Tosan, continuă lucrările de pardosîre cu
£ 1,38 Ia sulă producţia de metal ; sg — La Apoldul de Sus, ne spunea partid a făcut o analiză a modulul plâcî antiacide a secţiei, lucrare ce va asigura muncitorilor con­
a 300.000 lcl economii suplimentare la preţul dc cost. H tovarăşul Ioan Kirr, preşedintele coo- lor Ia lecţii ne-a vorbit şi tovară­ de desfăşurare a învăţămintului a­ diţii optime de lucru. E, IOAN, corespondent.
şul Constantin Ropotă, inginer la
E8 perativei agricole, au absolvit cursu­ grozootehnic. Cu acel prilej, în ca­
Hotărât lucru. Minerii din „Ţara lizat definitiv principalele măsuri rile învăţămintului agrozootehnic cooperativa agricolă din Miercurea. drul . informării pe care am prezen­
de piatră" n-au lăsat să le scape pri­ tehnico-organizatorice. Minerii au B peste 120 de cooperatori Aceasta a — Sint pe deplin convins că efi­ tat-o am arătat că unii cooperatori Pentru buna deservire a populaţiei
lejul de a-si dovedi încă o dată hăr­ hotărât cn întreaga depăşire de plan o avut o influenţă deosebită în ridi- cienţa învăţămintului agrozootehnic printre care : C.ligor Vener, Maria
nicia, forţa lor organizatorică, pu­ să se realizeze pc seama organizării S carea nivelului de cunoştinţe al oa- este sţrîns legată de participarea Bahman şi alţii nu participau la Conducerea cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul" din Haţeg
terea de muncă, priceperea si ho- mai bune a muncii, folosirii mai n menilor, in aplicarea cu eficienţă lecţii. S-a stat de vorbă cu ei în re­ se preocupă îndeaproape de luarea celor mai bune măsuri in ve­
tărîrea de a Învinge greutăţile. chibzuite a timpului de lucru, creş­ * sporită a metodelor moderne de lu­ petate rînduri, dar situaţia frecven­ derea deservirii corespunzătoare a populaţiei. In acest context se
Dezbătând cu înaltă răspundere sar­ terii gradului de mecanizare a lu­ P crare a pămîntului, în îngrijirea ani­ ţei a rămas aceeaşi. Chiar si la ul­ fac pregătiri pentru deschiderea unor noi unităţi în anul 1967.
cinile de plan pe anul 1967, ini­ crărilor de exploatare. na malelor. Participarea activă a cursan- timele lecţii nu au participat mai Astfel, au fost aduse de la fabricile furnizoare diverse cupoane
mile lor au vibrat puternic la uni­ De asemenea se va extinde apli­ 9 Iilor la învăţămîntul agrozootehnic mult de 10-12 cursanţi. de stofe pentru confecţiile de serie care vor fi desfăcute prin inter­
son stăpînile de acelaşi gînd : va­ carea metodelor de exploatare de fl se materializează în producţiile tot Din relatările interlocutorilor re­ mediul remizierilor, vot* lua fiinţă secţii de remaiat ciorapi, plisat
lorificarea mai eficientă a rezerve­ mare .productivitate, constirid în lăr­ " mai ridicate ce se obţin în unitatea zultă că pe linia perfecţionării ac­ fuste, pictură de firme, ceaprazărie şi reparat stilouri şi ochelari.
lor existente în scopul creşterii girea frontului de lucru cu aripi în­ A noastră; Pentru ca un număr cît mai tivităţii cercurilor au mai rămas u­ De asemenea, se vor reamenaja secţiile de încheieri de obiecte de
producţiei de metal. Şi n-au fost clinate şi înmagazinarea minereu­ H mare de cooperatori să absolve nele lucruri de făcut. Este necesar uz casnic, blănărie şi plapumerie. NICU SBUCHEA, corespondent.
puţine ideile valoroase, cu adevărat lui. O atenţie sporită se va acorda B cursurile, in acest an am mai format să se acorde mai multă grijă mobi­
creatoare, care s-au plămădit în a­ mecanizării lucrărilor grele cu vo­ b un cerc agrozootehnic unde s-au în- lizării cooperatorilor la cursuri. Fă­ Pensii pentru ţăranii cooperatori
cest nou început de an. lum mare de muncă, concentrării ra scris 29 de cursanţi. Aici este lec- ră o participare activă a cursanti-
Bizuindu-se pe experienţa preţioa­ producţiei la cit mai puţine puţuri. I tor tovarăşul Teodor Apolzari, ingi- lor la lecţii nu se poate concepe
să acumulată, colectivul întreprin­ Impulsionarea rilmuiui de execu­ ■J nerul cooperativei. ridicarea nivelului de cunoştinţe O dată cu ţinerea adunărilor generale anuale ale ţăranilor
derii miniere Barza a cîntărit cu ţie la lucrările de pregătiri miniere profesionale al acestora. De ce a­ cooperatori, a început să se distribuie şi primele pensii celor care
multă grijă alegerea celor mai pro­ şi investi ţii. va f i o problemă cu B Completind cele spuse de preşe- tunci nu se iau măsuri mai eficien­ îndeplinesc condiţiile stabilite în statutul Casei de pensii elaborat
ductive şi economicoase soluţii si canacter permanent Înscri6ă pe a­ ■ dinte, tovarăşul Apolzan a ţinut să te pentru a determina pe cei înscrişi de Congresul ţăranilor cooperatori.
metode de muncă După ce şi-a dat genda preocupărilor zilnice ale co­ ™ precizeze : -să aibă o frecvenţa bună ? In aceas­ La Rapolt, acest eveniment a fost primit cu mare bucurie de
fiecare om cu părerea s-au crista- lectivului. B — La cercul agrozootehnic, din cele tă situaţie organizaţiile de partid au către toţi ţăranii cooperatori. Aici, după terminarea adunării ge­
m 15 lecţii stabilite am predat sase. UI- sarcina de a sprijini mal mult con­ nerale anuale s-a plătit pensia pe luna ianuarie, unuî număr de
Cantităţi sporite de carne şi ouă H tima s-a referit la problemele amc- siliile de conducere şi lectorii. aproape 70 de ţărani cooperatori.
H horării solurilor şi combaterii ero­
ziunii. De fiecare dată am întocmit cooperatorilor la cursuri. In cadrul Participarea cooperatorilor este de­
H planuri ale lecţiilor, am legat expu- cercului agrotehnic de aprofun­ terminată si de felul in care briga­ Întîlnire cu tinerii constructori
Certificalul de naştere al Combinatului avicol din Mintia a fost B nerile de realizările din cooperati- dare a cunoştinţelor unde sînt betor dierii se ocupă de această problemă.
semnat cu mai puţin de doi ani în urmă. Deşi pînă acum a trecut o B vă. Avem suficient material didac- am tinut 7 lecţii din cele 15 pla­ Ei au sarcina de a sta de vorbă cu In cadrul acţiunilor de educaţie patriotică, la clubul „Construc­
perioadă relativ scurtă de timp, colectivul de lucrători al acestei uni­ nificate. Din totalul de 20 coopera­ cooperatorii, de a-i mobiliza la
n tic care să permită acumularea mai torul" din Hunedoara a avut loc o întîlnire a tinerilor constructori
tăţi s-a străduit să-şi însuşească şi să aplice cu bune rezultate meto­ ® uşoară a cunoştinţelor noi. Cu toa- tori înscrişi participă regulat doar cursuri pentru că, în ultimă instanţă, cu tovarăşul Mircea Valea, directorul Muzeului regional, ne-a in­
dele industriale de creştere a păsărilor. 12-15. Frecvenţa slabă are repercu­ cunoştinţele dobîndite de cooperatori format corespondentul nostru ION ADAIYI.
Rezultatele acestei strădanii sînt sintetizate în beneficiile de două g te acestea, participarea la lecţii nu siuni şi asupra bunei desfăşurări a Intîtnirea a avut ca temă: „146 anî de la mişcarea revoluţio­
milioane lei înregistrate la finele anului trecut. , ■ este tocmai corespunzătoare Din cei activităţii cerbului. Remarcînd o a­ constituie un sprijin direct şi ne­ nară condusă de Tudor Vladimirescu". Cei peste 700 de tineri au
Rezervele de îmbunătăţire a activităţii economico-financiare nu au fi 29 de cooperatori înscrişi, practic semenea stare de lucruri, la sfîr- mijlocit în activitatea de zi cu zi a vizionat în continuare ambele serii ale filmului „Tudor".
fost însă epuizate. Analizind cu răspundere şi competenţă posibilităţile fl frecventează cursul doar 19-20. Unii^ şitul lunii noiembrie, organizaţia de brigadierilor.
care nu au fost valorificate pe deplin, colectivul de lucrători de la gos­ * lipsesc sistematic. Cu ei au stat de
podăria agricolă de stat „Avicola" Mintia s-a angajat ca in acest an, J vorbă membrii consjliului coopera-
cu aceleaşi capacităţi de producţie, să realizeze producţii şi venituri n ti vei, brigadierii. Totuşi nu s-a reu-
sporite faţă de prevederile planului. Hotărîrea lucrătorilor de la această B $»t să fie determinaţi să participe cu
unitate de a da viaţă sarcinilor trasate de Plenara CC. al P.C.R. din g regularitate. Dintre ei fac parte ICerst
21-23 decembrie 1966 se va materializa in creşterea procentului de eclo­ fi Hans, Reinhert Kramel, Riter lo­ MODELELE ANULUI ’6?
ziune cu unu la sută, realizarea unei producţii cu 100.000 ouă şi 50.000 g sif, Ion Botesch si alţii.
kg carne de pasăre mai mari faţă dc cea planificată
In final, înfăptuirea obiectivelor amintite va conduce la înregistra­ g Este o situaţie cu' toiul opusă fa­
rea unei economii de 100.000 lei la preţul de cost, la depăşirea produc­ ţă de cercul de aprofundare a cu­
ţiei globale şi marfă cu cîte 100.000 lei şi realizarea unui beneficiu de B noştinţelor unde, de asemenea, sînt Nimic din fizionomia încăperii nu imită împletitura, combinată cu pie­
50.000 lei peste cel planificat. trădează că în acest spaţiu restrîns
I lector. Aici, din cei 15 ,cursanţila le box şi talpă foarte rezistentă din
Măsurile stabilite în scopul îndeplinirii angajamentelor luate sînt se face altceva decît în întreaga fa­ duroplex. In interior sînt necăptuşiti.
bine cunoscute de către întregul colectiv de lucrători dîn cadrul com­ fiecare din cele trei lecţii ţinute au brică. La o privire mai atentă insă, Se disting prin flexibilitate şi dura­
binatului. Pîrfhiile principale asupra cărora se va acţiona sînţ: utili­ fi participat 14-15:‘ Evident, aceşti coo- ti se dezvăluie, între cei patru pereţi, bilitatea ridicată. Noutatea constă în
zarea cu maximum de eficienţă a furajelor, prin stabilirea de raţii eco­ B geratori se încadrează perfect în rit- universul intim de creaţie al Fabri­ aceea că sortimentele respective se
nomice, respectarea cu stricteţe a regulilor de zooigienă, folosirea judi­ cii de încălţăminte „Ardeleana" din fabrică în 12 culori, cuprinse între
cioasă a capacităţilor de producţie, ridicarea calificării profesionale a g mul de desfăşurare a învăţământului. Alba Iulia. Diferite sortimente de pie­ nuanţe de negru st gri deschis, pen­
lucrătorilor şi altele. Tot despre participarea curşanţi- le. stanţe, ustensile sensibile de croit, tru picioare subţiri şi groase, adică
unelte, tipare de hîrtie, răspîndite prin pe două calapoade. Tocul este mat
încăpere, devin deodată argumente jos şî mai conic, ceea ce asigură
care te îndeamnă să afli cîte ceva purtătorului comoditate în mers.
despre rodul imaginaţiei lucrătorilor — Am dori, pentru cititorii noştri,
de aici. Profităm de faptul că în vi­ care vă apreciază produsele, să ne
zita noastră ne însoţeşte tovarăşa spuneţi cîteva cuvinte si despre cele
Somnificftţii Maria Vădeanu, inginer şef al fabri­ mai importante dintre modelele omo­
cii, şi-i adresăm cîteva întrebări :
logate.
t
x
q
L
t
t
i z
c

— Care-1 „recolta" de creaţie a co­ — Din cele 46 de modele omolo­
lectivului condus de tovarăşul Eugen gate reţin atenţia sandalele dîn piele
Tuzer ? box cu acoperişul de branţ din mate­
Ce p o a le d a m a i m u ltă în s u fle ţir e Aşa a lirm u E u g e n D c lla m ea , a c est e n i a m găsit o s o lu ţie d e a m p la sa r e — 50 de modele noi 1 Răspunsul rial plastic cu burete protector şi tal­
m u n c i i d e c ît g i n d u l că ea p o a le d e ­ m u n c ito r „ u n iv e r sa l" , care ştie să I a ­ rapidă a a u to m a tu lu i d e p o rn ire a m a ­ vine prompt. Dintre acestea, 46 au pă de microporos. Le fabricăm şi cu
v e n i m a i u tilă, m a i ro d n ică , m a i u ­ că d e to a te în atelier. Lui i s-a s t a b i ­ şinii, care u re d u s o re le m o a r te p e n ­ fost deja omologate de forurile noas­ talpă duroplex. Ambele sortimente
şoa ră ? N u m a i u şo a ră in s e n s u l c o ­ lit cu leg itim ă în d r e p tă ţir e p a te r n ita ­ tru stru n g a r i la c i t e v a m in u te . tre superioare. sint concepute cu fete în diferite cu­
m o d ită ţii. N u . Ci d e a n u -i c a p ta lără tea a 19 i n o v a ţii in a n u l 7966, iar in M ă rtu risiri d e in te r e s in m u n c ă , d e — Marele public, cu cîte din aces­ lori. avînd aceleaşi caracteristici :
rost e n e r g ia , care se c e r c a fi ini re - p r e z e n t c ă u tă r ile sa le în fr ig u r a te c o n ­ p a siu n e p e n tr u g ă sire a a lto r m e to d e tea se va întilni în magazine ? foarte uşoare, elegante şi rezistente.
b u in la tă a c o lo u n d e e s te r e c la m a tă tin u ă . D u p ă m u n c ă , c o n sa c ră ore î n ­ de lu cru c u a ju to r u l u n o r s i s t e m a t i ­ Mie, personal, îmi plac foarte mult
treg i c o n c e p ţie i u n o r noi d i s p o z itiv e ză ri ale u tila je lo r le -a m p rim it şi d e — E o întrebare la care n-as pu­
d c procese ra ţio n a le. si modelele de pantofi bărbăteşti per­
M in te a isc o d ito a re a o m u l u i a ctiu- e lic ie n te d c lucru: o m e n g h in ă p n e u ­ la F lo a rea F ilim o n care, d e ş i o c u p a tă tea răspunde cu suficientă siguranţă. foraţi cu feţe din piele box, cu căp­
lat î n to t d e a u n a să a lte in e d itu l, a tr ă ­ m a tic ă p e n tr u a rm u ra re , o n o u ă m a ­ c u g rija c ie ş lc r ii c o p iilo r săi, se g in - Depinde de receptivitatea şi gustul tuşeală şi acoperiş de branţ din ma­
g ă to r u l î n m u n c a sa, să-i s m u lg ă e- şină p n e u m a t ic ă r e v e rs ib ilă p e n tr u d e ş te m e r e u c u m să-şi sp o r e a s c ă m u n ­ estetic al reprezentanţilor comerţului terial plastic, sub care se găseşte mol-
se n (e m a i b o g a te . El a fă c u t-o c u c r e ­ to v a r ă ş ii să i d c la cazane. D u m in ic ile ca sa şi a celo rla lţi. Ea se p o a te m i n ­ cu care ne vom întilni curînd în ve­ Iropen (un strat de burete, caro face
d in ţa tre a ză în l o ilc le lui, cu z b a ­ sa le sin t u m p l u t e c u s tu d iu l c ă rţilo r ări cu p a tru in o va ţii. derea afectării contractărilor de fa­ pantofii foarte comozi la purtat).
te r e a feb rilă d u p ă ro d n icia m u n c ii. In teh n ic e, a ţii d e n e c e s a t e u n u i i n o v a ­ Ş i n u m e le m u n c ito r ilo r L a u r e a n Va- bricaţie pentru trimestrele al Il-lea.
lim b a ju l m a i n o u , a c ţiu n e a d e in o v a t e tor. s/u, N ic o la e A lm u ş a n , E m il Iv o n ici. al Ill-lea şl al IV-lea. Am plecat de la fabrica ..Ardelea­
a u n e lte lo r d e m u n c ă p r im e ş te no i î n ­ I n t il n c ş l i id eca u şu r ă rii m u n c ii, a lo sil N ic ş a se în sc riu in ca rtea de Ne-am aplecat privirile asupra mo­ na'* cu convingerea că orga­
ţele su ri, to n u ri v ib r a n te , p u te r n ic e , cu lu p te i c u tim p ii m orţi, in tr -o fo rm ă aur a s u te lo r d e in o v a to r i d in în tr e g delelor nou create, căutînd cu pri­ nele comerciale din regiunea noas­
e c o u r i largi in lot m a i m u lte b ra ţe. in te re sa n tă şi la e le c tr ic ia n u l V ic t o r c u p r in s u l reg iu n ii. A c e ş t i n e o b o s iţi virea şl pe acelea care vor ieşi pe tră vor dovedi receptivitate in con­
B u n ăoară, e ş ti p r o fu n d im p re sio n a t D v o in ch in . c ă u tă to ri d e c o m o r i în- s u b te r a n e le poarta fabricii în primul trimestru al tractarea modelelor create aici. Ar ti
î n t î l n i n d a c e la ş i $i a c e la ş i l a i t m o ­ — La n o i în a telier e, a tu n c i c în d m u n c ii sin t ră sp lă tiţi d e r e c u n o ş tin ţa anului. La rugămintea noastră, tova­ o dovadă a preţuirii muncii creato­
tiv la m u n c ito r ii d e la A te l ie r e le e le c tr ic ie n ii „stau", m u n c a c e lo rla lţi c e lo rla lţi o a m e n i, ca re s im t p rin to ti răşa Maria Vădeanu ne-a oferit cî­
porii b in e fa c e r ile în n o ir ilo r a d u s e în rilor din Alba Iulia si un respect
R .M .R , S im e r ia , m u lţi d in tr e ei i n o v a ­ d e c u r g e n o rm a l. C în d n oi lu cră m , î n ­
m u n c ă , d e s a lisla c tia p e r s o n a lă d e a teva relaţii asupra lor:
tori co n sa cra !ir „C ă u t ă m n o i so lu ţii, s e a m n ă că in sta la ţiile e le c tr ic e ale pentru cumpărători care, cu siguran­
a lte şi a lte a d a p tă ri la m a ş in i şi u n e lte , li crea t c e v a b u n p e n tr u s e m e n i i lor. — Ceea ce se vede aici sînt doar ţă, vor fi îneîntati să devină posesori
m a şin ilo r tre b u ie re p a ra te . îm p r e u n ă
ca m u n c a să d e v i n ă m a i u şo a ră , m a i GH. LIMBEANU Inginera Maria Vădeanu şi Eugen Tuzeş, creator de modele, dîseu- citeva perechi. In fabricaţia trimes­ ai unor asemenea produse.
sp o rn ic ă . T o tu l se fa ce p e n tr u om". cu V io r e l C im p o ie r u şi alţi e le c t r i c i ­ trului întîl am introdus opt modele
tînd despre cîteva dîn sortimentele anului 1967.
Foto: I. TEREK de pantofi bărbăteşti. Au fete care A. OARGA^