Page 5 - Drumul_socialismului_1967_01

Din istoria

străbună

a pămintului

hunedorean

ANUL XIX NB. 3736 JOI 5 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI

Scopul final al activităţii

Uzina „Victoria" Câlan. Ochii prometeici al turnătorilor Auguslin
Lacatoş şl Aurel Costoi privesc cu ntentle scurgerea fontei fluide in. for­
m e Foto : I TEREK
cooperaţiei meşteşugă­ Am lăsat in urmă primul an al cin­ informare şi documentare cotidiană
a omului se exprimă ş! prin cele a­
cinalului,
bogat în semnificaţii şi
sensuri noi. Cum se obişnuieşte în proape 5 milioane de ziare şi re­ Delegaţia Uniunii femeilor pentru eliberare
asemenea ocazii, omului îi place sâ viste difuzate cititorilor. Cartea a de­
inmănuncheze în bilanţuri rodul venit cu adevărat prietenul nedes­ din Vietnamul de sud a părăsit Capitala
reşti — îmbunătăţirea muncii lut. Asemenea sinteze au fost părţit al vârstnicilor şi tinerilor. Va­ Miercuri după-araiază a părăsit Ca­ Comitetului Central al Asociaţiei fe­
loarea cărţilor cumpărate de ei anul
formulate şl Ja nivelul regiunii Hu­
I recul depăşeşte cifra de B.fiOO.OOO
nedoara Deşi exprimate lapidar nu­
mărul lor e mare Inserăm doar ci- lei, iar numărul televizoarelor a cres­ pitala delegaţia Uniunii femeilor pen­ meilor din provincia Quang Nam
teva. cut de aproape trei ori O parte în­ tru eliberare din Vietnamul de sud, care, la invitaţia Consiliului Natio­
semnată din timpul liber al oameni­ formată din Ma Thi Chu, membră a nal al Femeilor, a făcut o vizită in
deservirii populaţiei Din şiragul sutelor de vagoane ce lor a fost consacrată spectacolelor de niuni şi Nguyen Thi Tam, membră a tara noastră. (Agerpres)
Comitetului Central al acestei U­
film, teatru, conferinţe, simpozioane,
ies zilnic pe poarta marelui combi­ şi alte manifestări cultural-educaţive.
nat, multe sînt aşteptate pe meridia­
Cooperaţiei meşteşugăreşti din re­ varâşul Leontin Blâjan, preşedintele nele tuturor continentelor. Oţelul fa­ Mineralierul „Lupeni" în prima cursă
giunea noastră îi revine un rol din U.R.C.M. bricat la Hunedoara ia şi altă înfă­ Iubitorii de drumeţii îşi au bilan­
ce în ce mai important în satisface­ — Calitatea deservirii populaţiei ţişare. 11 intilnim materializat în ţul lor. Cunoaşterea lui dezvăluie şi CONSTANŢA.— A intrat în ex­ de unde va Încărca minereu pentra
rea cerinţelor oamenilor muncii. Ea — spunea vorbitorul — este un fac­ tractoare,.maşini-unelte, sonde petro­ alte semnificaţii. In cursul anului ploatare cel de-al 4-lea mineralier — tara noastră.
este aceea care are datoria să exe­ tor hotărîtor in asigurarea realizării liere. Ţâri cu veche tradiţie indus­ 1986 au luat parte la cele 1072 ac­ In cursul acestui an, flota comer­
cute o serie de lucrări şi servicii sarcinilor de plan. Dar, in această trială apreciază şi solicită produsele ţiuni turistice iniţiate şi organizate Lupeni — din clasa de 25.400 tone. cială a ţării noastre va fi dotată cu
populaţiei, să asigure^o deservire la direcţie mai sînt multe de făcut. E­ U.M. Cugir, I.F. Sebeş. I.R.J.L. O- de O.N T. „Carpaţi" Deva, în ţară şi construit pentru ţara noastră în Ja­ alte nave, construite in ţară şi străi­
nivelul pretenţiilor şi exigenţelor ac­ xistă şi acum cooperatori care exe­ râştic şi ale ailor întreprinderi. peste hotare, aproape 52.000 cetăţeni, ponia. El se află acum în prima sa
tuale, Despre felul cum cooperatorii cută lucrări de mîntuială, de slabă Prin calităţile şi însuşirile ei mul­ mai mult cu 16.000 dccît în 1965. Asia curs.t spre portul Madras din India. nătate avînd un deplasament de cir­
ca 75.000 tone.
înseamnă că a plecat in excursie pe
din regiune au reuşit sâ ridice nive­ calitate, amină nejustificat clienţii, tiple, marmura produsă la Simeria
lul calităţii muncii lor şi ce mai au cum este cazul unităţilor de radio- se utilizează azi de către toate trus­ diferite itinerarii 8 la sută din popu­
de făcut în perioada care urmează leleviziune din Hunedoara, Simeria turile regionale de construcţii. O re­ laţia regiunii. Dacă se ţine seama de
s-a discutat pe larg cu ocazia dezba­ şi Deva. Unii cooperatori sînt certaţi prezentativă carte de vizită are acest numărul de zile turistice efectuate,
terii sarcinilor de plan pe anul 1967. cu normele bunei deserviri, au ati­ produs şi în străinătate. Numai în atunci tot al 6-lea locuitor a luat
Cu acest prilej a tudine necorespun­ anul 1966 au luat drumul spre R.F.G., parte la una din druru^ţiile organi­
reieşit că in anul _ zătoare faţă de cei Olanda, Italia. Belgia, Franţa, Aus­ zate.
care a trecui, coo- oare doresc să fie tria, Liban, U.RSS. ele. aproape
11.500 m p. plăci de marmură. Prin
peralorli meşleşu- serviţi, Încarcă ne- posibilităţile create regiunea Hune­
9art din regiune DEZBATEREA SARCINILOR juttiflcat tarlfili, doara participă activ cu un impor­ Anul cate a trecut se înscrie ca un
au oblinut o se­ nu îngrijesc d«f tant volum de mărfuri în relaţiile eveniment deosebii în viaţa poporu­
lui nostru. Măsurile luate dc partid
rie de succese cu aspectul unîtâti- comerciale pe care tara noastră le şi stat se văd în creşterea nivelului
care pe bună drep- PLAN PE ANUL 19B7 îor- are cu străinătatea. Dintr-o statisti­ de viaţă al fiecărei familii. Cei peste
tate se pot mindn. MIVUL WUl s<ircini importan­ că sumară rezultă câ numărul produ­
Amintim, de pil- __________ _ te revin conduce­ selor destinate exportului este mai 42.000 de pensionari din regiune au ® ATENA 4 Corespondentul A- Q PEKIN 4 Corespondentul A-
dă, faptul că sar- —— rilor cooperative­ mare de 100 sortimente. primit cu viu interes şi bucurie ves­ gerpres, C. Alexnndroaie, trans­ gerpres, I. Gălăteanu, transmite:
tea majorării pensiilor A fost în­
cinile de plan au lor în dezvoltarea mite : Primarul oraşului Palras, In ajunul plecării din R. P. Chi­
fost îndeplinite încă din data de 19 producţiei de mică serie, extinderea cheiată acţiunea de recalculare a Thcodoros Aninos, preşedintele neză a ansamblului de cîntece şi
decembrie. O contribuţie însemnată deservirii la domiciliu, mai ales cu pensiilor. De la începutul acestui an Comitetului de premiere din ca­ dansuri al Forţelor Armate ale
la obţinerea acestui succes şi-au a­ produse de artă populară, artizanat, Am desprins din bilanţul încheiat se va acorda un spor de pensii de drul primei expoziţii internaţiona­ Republicii Socialiste România,
dus-o cooperativele „Progresul" De­ tricotaje, lenjerie şi altele. Asupra Imagine de la o rampă de încărca­ la finele anului cîteva cifre edifica­ peste 5 milioane lei. le a cârtii din Grecia, a conferit care a întreprins un turneu în
va, „Retezatul" Haţeg, „Mureşul" creşterii eficienţei economice trebuie re a buştenilor. toare. Necontenita sete de cultură, de Medalia de Aur standurilor Româ­ această tară, Direcţia superioară
Alba Iulia şi „Munca colectivă" Si­ sâ se acţioneze cu mai multă perse­ niei. Ungariei si Italiei pentru cea politică a Armatei populare chi­
meria. verenţă. Aceasta, pe motiv câ mai 9 B 9 S Q B B H I C3 B ■ O mai bună tipărire si legare a căr­ neze de eliberare a oferit miercuri
există încă un număr mare de secţii
Cel de-al doilea an al planului cin­ ţilor expuse. Anglia, S.U A. şi seara o recepţie la hotelul „Pe­
cinal deschide o nouă perioadă de cu pierderi şi rentabilitate redusă, U R S S. au primit Medalia de Aur kin". Au participat Giou Tzi-jou,
muncă în care accentul va trebui care aduc pagube serioase. Aşa stau pentru cca mai frumoasă prezen­ preşedintele Comitetului pentru
pus pe îmbunătăţirea în continuare lucrurile la cooperativele din Brad, DE LA CERCETARE LA PRACTICA - tare a standurilor. relaţii culturale cu străinătatea,
Hunedoara, Lupeni, Orăştie şi Petro­
a activităţii cooperatorilor. Sarcinile şani. In scopul îmbunătăţirii situa­ ☆ Siao Hua, şeful Direcţiei superioa­
de plan pe anul 1967 prevăd creş­ ţiei economice, a respectării discipli­ Prima expoziţie internaţională re politice a Armatei populare chi­
teri importante la toţi indicatorii. nei financiare şi a apărării avutului a cărţii din Grecia — la care neze de eliberare, Uan Sin-pin.
Astfel, valoarea producţiei marfă şi obştesc, atit conducerea uniunii re­ participă 15 ţări — continuă să locţiitorul şefului Marelui Stal
a prestărilor de „servicii industriale gionale, cit şi cele ale cooperativelor, PE DRUMUL CEL MAI SCURT IU? vizitată zilnic de roii de oa­ Major, şi alte persoane oficiale.
şi neîndustriale este mai mare cu trebuie sâ folosească toate formele meni. Standul României atrage a- Au participat, de asemenea, Iorgu
peste 20.000.000 lei faţă de realiză­ de control, şi în mod deosebit, cel nerea unor rezultate superioare celor
rile anului 196G, iar volumul lucră­ inopinat. Efectuînd asemenea con­ • Obiectivele cercetării : cele mai stringente lentia vizitatorilor prin frumuse­ Istrate, însărcinat cu afaceri ad-
rilor după comandă şi al prestărilor troale s-au găsit comenzi neînregis­ cerinţe ale producţiei. obţinute. Printre altele s-au indicat ţea. varietatea şi calitatea cărţi­ interim al Ambasadei Republicii
de servicii efectuate populaţiei este trate în valoare de aproape 14.000 lei. măsuri de întărire a disciplinei. îmbu­ lor şi albumelor expuse. Cartea de Socialiste România la Pekin.
mai mare cu 12.810.000 lei. Participanţii la dezbateri s-au an­ • Cîteva concluzii interesante şi utile. nătăţire a organizării transportului impresii a standului exprimă ad­ In timpul recepţiei, Siao Hua
In acest an se va realiza un volum • Cum se materializează măsurile stabilite. ' intern şi introducere a unei normări miraţia localnicilor şi turiştilor
sporit de produse de mică serie in gajat să depună toate eforturile pen­ raţionale. In vederea îmbunătăţirii faţă de frumuseţea cărţilor româ­ si Emil Apostol, conducătorul An­
tru eliminarea deficienţelor semna­
ramurile confecţii, încălţăminte, tri­ late, cu scopul de a îndeplini integral Una din sarcinile principale pe care cu la Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 planificării producţiei şi eliminării neşti. samblului, au rostit toasturi.
cotaje, lemn şi artizanat, a căror va­ sarcinile de plan pe anul 1967. In partidul le pune în fata cadrelor de decembrie 1966. Pentru ca ea să fie strangulărilor la secţia maşini-unelte
loare de livrare la fondul pieţii va plus ei au venit şi cu o serie de pro­ s-a determinat un număr minim de
totaliza suma de 22 milioane lei, cu puneri care necesită a fi puse în a­ specialişti şi a tuturor oamenilor străbătută cu rezultate cit mai bune, produse în fabricaţie, necesarul de
76 la sută mai mult faţă de anul tre­ plicare. Tovarăşul Martin Broşoi, muncii din domeniul industriei este la Uzina mecanică din Cugir, sub utilaje şi tot ceea ce poate să con­ Premieră festivă
cut. Scopul final al tuturor acestor preşedintele cooperativei „Drum nou" aceea de a găsi cele mai judicioase îndrumarea comitetului de partid pe ducă la o încărcare uniformă.
sarcini este de a îmbunătăţi substan­ Hunedoara, a propus să fie luate mă­ forme şi metode pentru organizarea uzină, încă de la începutul anului Prin urmare, se. poate spune că
ţial calitatea deservirii populaţiei. raţională, pe baze ştiinţifice a pro­ trecut a fost alcătuit un colectiv din înfiinţarea colectivului de organiza­ Astăzi, la ora 19, în sala cinema­ nariul şi regia lui Ion Popescu Go.
Aşa după cum a reieşit cu ocazia suri de înzestrare a unităţilor de ducţiei şi a muncii. De altfel, aceas­ cadre cu multă competenţă, care are re ştiinţifică a muncii s-a dovedit i tografului „Patria" din Deva, va a­ po, avînd ca Interpreţi pe Emil Bot
croitorie cu maşini de cusut cores­
dezbaterii cifrelor de plan, în coo­ punzătoare, iar repartiţiile de piele ta este calea principală de ridicare menirea să studieze aspectele princi­ fi utilă. Studiile şi cercetările între­ vea loc premiera festivă a unei noi
perativele aparţînînd U.R.C.M. se să se facă în raport cu necesităţile calitativă a întregii activităţi eco­ pale ale organizării muncii şi să fa­ prinse de specialiştii care-1 alcătuiesc, producţii a studioului „Bucureşti", ta. Iurle Darie, Puiu Călînescu, Mir
manifestă încă o serie de deficienţe şi la timp. nomice — cerinţă indispensabilă a că propuneri de măsuri în vederea propunerile de măsuri sînt îndrepta­ Faust XX. Filmul este realizat în sce- cea Crlşan, Ion lanoavescu şi alţii.
care provoacă nemulţumiri în rîndul .__________ V, ALBU stadiului actual de dezvoltare a tă­ îmbunătăţirii ei. In mod deosebit co­ te spre rezolvarea unor probleme
cetăţenilor. Cîteva din aceste defi­ rii noastre, subliniată în cuvîntarea lectivul respectiv şi-a îndreptat e- majore care tintesc mal buna folosire
cienţe au fost scoase la iveală de to- (Continuare Io pag. a 3-a) rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşes- tentia asupra aspectelor legate dc a forţei de muncă, a utilajelor, îmbu­
utilizarea timpului de lucru şi a uti­ nătăţirea calităţii produselor şl impli­
lajelor, planificarea producţie! cu aju­ cit creşterea eficienţei economice a Consfătuire pe teme medicale
torul calculatorului electronic, ana­ întregii activităţi. De altfel, acest lu­
liza statistică a rebutului şi organi­ cru este demonstrat chiar de prime­
zarea fabricaţiei diverselor produse, le rezultate obţinute prin aplicarea în oraşul Deva a avui loc o consfă­ clinicilor de pediatrie din Timişoara
rezultate din cerinţele cele mai strin­ unora dintre ele cum sînt cele refe­ tuire organizată de filiala regională şi Bucureşti. Printre cei care au pre­
gente ale producţiei. ritoare la întărirea disciplinei, mai a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Me­ zentat referate se numără: Dr. Hora-
ţiu Magheru. dr. Eugenia Jujeseu,
dicale, secţia pediatr ie, pe tema : „In­
Studiile şi cercetările întreprinse în buna programare a reperelor intro­ fecţia stafilococică; slafilocociile cu- conf. dr. V. Sâbâduş, dr. T. Ponova.
aceste direcţii au condus pe specia­ duse în fabricaţie şi evidenta sta­ lananle la copii". Consfătuirea a constituit un util
lişti la o seamă de concluzii deosebit tistică a rebutului. In cadru! consfătuirii s-au prezen­ schimb de experienţă şi o actualizare
de interesante şi utile. S-a demon­ Ceea ce nu trebuie să mulţumeas­ tat şapte referate de către specialişti a celor maî eficiente mijloace ştiinţi­
strat, pe baze de calcule, că folosi­ că Insă atît organizaţia de partid din secţiile pediatrie, noi născuţi din fice de prevenire şi combatere a mor­
rea incompletă a timpului de lucru şi cît şi conducerea uzinei, este ritmul maternităţi şi specialişti din cadrul bidităţii.
a utilajelor se datorează abaterilor greoi cu care se materializează o
de la disciplina tehnologică şi a mun­ bună parte din măsurile stabilite şi.
cii, unor norme Insuficient de stimu­ am putea spune, dintre cele mai
lative, organizării nerationale a trans­ importante. Ne referim îndeosebi la
portului intern şi circulaţiei piese­ cele care vizează aplicarea şi extin­
lor. In ce priveşte îmbunătăţirea pla­ derea normelor cu motivare tehnică, P A G IN A 3
nificării. prin folosirea maşinii elec­ introducerea celor mai corespunzătoa­
tronice de calcul, s-au găsit soluţii re metode de control al calităţii pro­
adecvate pentru a se realiza o uni­ ducţiei, folosirea mai deplină a ma-
formitate a încărcării secţiei (este şinîlor-unelte cu program şl în ciclu
vorba de secţia maşini-unelte) înce- semiautomat şi altele. Necesitatea a- ED U C AR EA TINERETULUI
pînd din faza de aprovizionare şl pllcării lor într-un timp cît mai scurt
gînâ la produsul finit, elîminîndu-se o cere nu numai exigenţa ce trebuie
astfel strangulările şi nerilmicitatea să existe fată de hotăririle şi măsurile S A R C IN Ă M A JO R Ă
producţiei. proprii, ci însăşi îndeplinirea sarcini­
In vederea înlăturării tuturor nea­ lor importante ce revin colectivului
junsurilor scoase la Iveală au fost de constructori de maşini al uzinei
stabilite măsuri chibzuite a căror a- în anul 1967 şi în următorii ani. A O R G AN IZAŢIILO R U.T.C.
plîcare urmează să conducă la obţi­ GH. COMŞUŢA
Constantin Mogonea în mijlocul familiei.

Gind am pornit pe Impresionează plăcut cu­ pitalieră. îmi arată cu o Mă uit la toate din a- Clte sensuri nu ascund cum priveşte un tablou,
strada Corvinul in căuta­ răţenia, aspectul frumos mindric deloc refinulă, pariamenl, la el cum se în ele aceste cuvinte I E­ cum vibrează la frumu­ I
rea casei ofelaru/ui Mo­ al apartamentului. Ochii universul fn care trăieşte bucură ca un copil şi nu le vorbesc de frumuseţea seţile şi fiorul pe care-l
gonea, se pornise o Iul- imi sînt atraşi pe rlnd el şi familia lui. elemen­ pot sâ nu împărtăşesc şi şi bogăţia sufletească a trezeşte în el aria.
guială uşoară. Din stră­ cînd de un lucru, cind tele care fI compun, fi eu fericirea iamiliei Mo­ omului muncii. Sensurile Semnificative modului
fundurile văzduhului a­ de altul. Mă surprind cu- dau culoare şi farmec. gonea. Transcriu aci doar vieţii acestuia au devenit de viată, datoriei so­
lunecau dialanl. părel­ lotile odihnitoare ale zu­ Nu-şi poale ret ine bucu­ citeva din elementele mai profunde, mai încăr­ ciale pe care o are orice
nici, lulgi mari, argintii. grăvelii de pe pereţi, lata ria. care lac elegant, conlor- cate de nobleţe şi fru­ om al zilelor noastre
Oraşul temperaturilor lucitoare ca oglinda a — Toate cile le vedeţi labil şi călduros acest că- museţe morală, spirituală. sînt şi următoarele cu­
înalte trăia o fascinantă pieselor de mobilă. Două vinte rostite cu patos de
zl de iarnă. Trimbele dc tablouri, unul de lamilie ofelarul gazdă:
fum ce se ridicau alene şi altul intătişlnd un pei­ — Dar oricite le-ai a­
din coşurile furnalelor şi saj pastoral, mă trimit fn vea şi pe care tl Je-at
otelăriilor destrămau in­ ţinuturile copilăriei. Nu mai agonisi incă, rămîn
tr-o clipită fulgii şi acolo rămin mult în contempla­ „c $ a ie tră ie ş te a z i“
reci, seci, întunecate da­
jos, pămîntul nu putea re pentru câ şi-a lăcut a- că în lamilie nu c Înţe­
împărtăşi bucuria primei patifia stăpinul aparta­ legere, armonie şi mal
zăpezi. mentului, tatăl fetitei, o- ales dacă nu sint copii.
Iată şl blocul pe care lelarul Constantin Mogo­ De 15 ani dc cînd sint
ti caut. Urc scara A. Li­ nea. căsătorit n-n existat In
nişte. Apăs pe butonul — Sini numai cu fetita aici le-am lăcut cu bra­ min. lală-lc: două gar­ Omul de av.i. asemenea casa noastră ceartă. Ne
soneriei de la aparta­ cea mică. Ceilalţi sînt ţele astea — zice. in timp nituri de mobilă. Irigidet, olelarului Mogonea, tinde ajutăm, ne iubim reci­
mentul 5. Uşa se deschi­ plecafi — solia In oraş ce descrie cu mina in aer televizor, aragaz, aspita- să-şi satisfacă nu numai proc. Avem trei copii. Ne
de şl fn cadrul ei apare după cumpărături, iar un cerc. Sini roadele a tor, radio, covoare, lustre necesităţile materiale, ci preocupă grija de a-i e­
o fetită cu ochii negri şi copiii la săniuş. Mă căz­ peste 10 ani de muncă. etc. Mă surprinde pri- şi cele dc ordin moral, duca, de a-i creşte şi a-l
obrajii rotunzi. Mă pri­ neam să dau de mincare Parcă aud cum îi poc­ vindu-/e şl zice mîndru : sufletesc. El nu cumpără Iace oameni de nădejde.
veşte limbilor şl nu-mi la peşti. Am trei acvarii nesc muşchii braţelor sub — Aşa se trăieşte azi I un tablou numai de dra­ Cuvintele olelarului
lasă nici un răgaz să scot cu tot felul de peşti. E u­ haină, cum dă în el năva­ Intr-adevăr, aşa se tră­ gul de a-l avea pe pete­ Mogonea evocă cum nu
o vorbă. Zice .* na din marile mele pasi­ lă şi mai mare bucuria. ieşte azi. Oamenii care le, ci cu scopuri prolund se poate mai bine lelul
— II căulafi pe tălicu ? uni. — Cişlig bine, chiar stăpinesc în chip de pro- estetice care să-l înfru­ de a privi viata, de a
E acasă. Dă de mincare Constantin Mogonea, foarte bine. Aproape 2.500 metei focul, care fac sâ museţeze universul fn trăi, reflectă sintetic cre­
ia peşti. prim-topilor la O.S.M. I, lei pe lună sînt bani fru­ curgă rîuri de metal, duc care trăieşte. E fascinant zul etic, moral şi social Sfatul, îndemnul ing. Teodor Bar can, de la „Viscoza" Lupeni, este totdeauna binevenit..
Apoi fuge repede să-l tată a trei copii şl so(, moşi. Şi dacă ştii să-t o viafă demnă, îmbelşu­ sâ vezi un om. pe chipul al omului nou. Foto : V. ONOIU
aducă la cunoştinţă că-l vorbeşte auintat, sincer. drămuieşti, atunci el fao gată, plină de bucurii şi căruia se mai ghicesc în­
caută cineva. Aştept. Mă E o gazdă primitoare, os­ încă o dată pe atît, împliniri. că reflexele llăcărilor. GH JURCA