Page 51 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3747
Efl

t * . U n C n N O T A

Transportul cu autobuzele în oraşul
DE PROPAGANDA Deva trebuie reglementat!

In ultimul timp. tot mai mulţi statia respectivă. La orele 8 am a­
cetăţeni al oraşului Deva adresea­ juns in statia din strada Decebul.
Culmea insă, care a fost ? O dată
ză ziorului nostru scrisori în care
VIE Şl EFICACE îşi exprimă nemulţumirea pentru cu noi a sosit şi autobuzul cu nr.
slaba preocupare a I G.O. în asi­
doar
3117 HD în care se aflau
gurarea unui transport în comun şase călători. Foarte mulţi cetă­
de calitate şi Ia timp. Redăm mai ţeni se întreabă pe bună dreptate:
jos cîteva fragmente dintr-o ase­ cum este posibil ca o asemenea
menea scrisoare primită de la to­ activitate să se des(ă$oaie la voia
varăşul T. Butaş. intimplăm ? Nu este nevoie oare
Cunoaşterea temeinică a sarcinilor nizaţiilor de partid. Ele au datoria
Plenarei C C. al P.C.R. din 21-23 de­ să facă larg cunoscută maselor de oa­ „Scriu ziorului în numele cetă­ de o preocupare mai atentă din
cembrie 196G de către fiecare om al meni ai muncii linia politică a parti­ ţenilor din corlierul Viile Noi. partea conducerii 1 G.O. privind
muncii, luarea celor mai eficiente Scriu pentru ca cei în drept să io organizarea transportului în comun
măsuri care să asigure îndeplinirea dului nostru, să le cultive dorinţa de o dată măsurile ce se impun în din oraşul Deva ?".
exemplară a tuturor indicatorilor de a lupta cu toate forţele pentru în­ vederea îmbunătăţirii transportului Despre lelul defectuos de orga­
plan, trebuie să stea în atenţia orga­ făptuirea ei. în comun. Teoretic, conform pro­ nizare a transportului în comun la
gramului, pe ruta Viile Noi auto­ Deva, s-a mal scris în ziarul nos­
buzele circulă din sfert în sfert tru. Deficientele însă continuă să
de oră. In reolitate însă, maşinile se manifeste pe toate rutele ora- |
au un mers foarte neregulat sulul. Se pare că tovarăşii din *
Aceosta înseamnă timp pierdut si conducerea întreprinderii de gos­
In cunoştinţă de cauză nervi tociti. Am numărat in multe podărie orăşenească nu vor să
lină cont de propunerile cetăţeni­
dimineţi şi cîte 70 de oameni care
aşteptau sosirea autobuzului, ne­ lor. In acest caz, problema se pune
răbdători să ajungă la timp la din două unghiuri de vedere : sau
locurile de muncă. Aşteptarea lor nu vor să pună la punct transpor­
a fost de multe ori neobişnuit de tul în comun, sau acest lucru îl
Pentru o cunoaşte preocuparea or­ micităţii. Fiecare membru dc partid prelungită. Voi da şi un exemplu: depăşeşte. Dar cînd se manifestă
ganizaţiei de partid de la secţia a va desfăşura la locul său de muncă, In data de 12 ianuarie a.o, au­ deficiente de acest gen, cetăţenii
Il-a furnale din cadrul C.S. Hune­ o susţinută activitate politică, în ve­ tobuzul cu nr. 3821 HD a sosit în se duc cu gindul şl la Comitetul
doara in această direcţie, am orga­ derea ridicării calificării oamenilor şi staţie la orele 7.35, deşi era aş­ executiv al Sfatului popular *il o­
nizat o anchetă in rîndul acestui co­ respectarea întocmai a disciplinei teptat de călători de la orele 6.40 raşului Deva, care are datoria să
lectiv de muncă. Primul nostru inter­ tehnologice. Pentru înfăptuirea aces­ Era aproape plin. dar a oprit să facă ordine. Oricum, cetăţenii aş­
locutor a fost tovarăşul Glieorghc tor obiective sînt prevăzute măsuri mai urce şi cei 50 de călători din teaptă luarea de măsuri.
Cizniaş, secretar al comitetului de concrete din care amintesc: creşterea
partid. temperaturii aerului insuflat, creşte­
In secţia mecanică a U.R.U.M. Petroşani s-a montat o nouă maşină
— Cuvîntarea tovarăşului Nicolae rea conţinutului de gaz metan pe de găurit radială.
Ceauşescu la lucrările recentei ple­ tona de fontă, asigurarea unui mers In fotografic, muncitorul loan Ebner îi face „Inaugurarea''.
nare, a constituit pentru noi un do­ constant al furnalelor ctc Urmărirea IToto: I. TEREK
cument de partid de mare importan­ atentă a felului cum se înfăptuiesc
ţă, care ne arată cu claritate ce n- aceste măsuri dau garanţia îndepli­ Zootehnia — sector de bază în
vem de făcut în viitor, ca munca tu­ nirii cu succes a sarcinilor ce ne re­
turor să fie mai spornică iar ţara vin în sporirea producţiei de metal Creşte parcul de autovehicule
noastră să obţină progrese şi mai şi reducerea cheltuielilor de produc­
mari pe drumul desăvirşirii construc­ ţie.
ţiei socialiste Comitetul de partid a mise aceste sarcini organizaţiilor de activitatea cooperativei agricole In sectorul transporturilor auto se tovehiculelor va fi înlesnită şi de
La întrebarea „Cum au fost trans­
indicat membrilor săi să prelucreze prevăd în acest an considerabile Îm­ construirea o 83 de stat ii de între­
cu fiecare schimb sarcinile ce le re-' bază Care este preocuparea pentru bunătăţiri Astfel, parcul de autove­ ţinere cu o capacitate medie de 300
vin din documentele plenarei. Toto­ însuşirea şi înfăptuirea Jor?“ — ne-a hicule destinat transportului de măr­ autovehicule fiecare Dintre acestea,
dată, tovarăşii din activul de partid răspuns tovarăşul inginer Eugcniu De curînd am avut ca interlocutor niturile în bani repartizate cooperato­ sarea materială a îngrijitorilor. In furi, va fi sporit cu 5.800 autocami­ zece vor intra în funcţie încă din a­
au fost îndrumaţi să acorde un spri­ Gâlbenuşe. pe tovarăşul loan Stinea, vicepreşe­ rilor pentru zile-muncă să fie cu 25 sprijinul afirmotiei vin faptele. Spre oane, tractoare cu sa si autobascu­ cest an la Iaşi, Rădăuţi. Braşov, Arad,
jin concret birourilor organizaţiilor — Sarcina primită din partea co­ dintele cooperativei agricole din la sută mai mari, comparativ cu cele deosebire de alţi ani, cînd la ferme lante. Pentru transporturile de călă­ Baia Mare etc. Totodată, la Conslan-
de bază în munca de popularizare şl mitetului de partid, de a ajuta bi­ Vintul de Jos. Disculia s-a axat în distribuite in anul 1965 se înregistra o more fluctuaţie în rîn- tori, numărul de autobuze va creşte |a. Piteşti si Brad, se vor construi ou-
cunoaştere de către fiecare muncitor roul organizaţiei de bază al schim­ mod deosebit pe problemele privind Din discuţia avută cu tovarăşul durile îngrijitorilor, în anul trecut cu peste 800 autovehicule. togări moderne.
a sarcinilor ce le stau în faţă. bului B în popularizarea indicaţiilor situaţia sectorului zootehnic, de a că­ doar un singur om, din motive obiec­ Exploatarea cît moi eficientă a au­ (Agerpres)
Studiind cu atenţie cuvîntarea reieşite din lucrările plenarei C.C. al rui activitate răspunde loan Stineo. ara reţinut că rezultate­ tive, a fost înlocuit. In ceea ce pri­
r o s t i t ă de tovarăşul Nicolae P.C.R. am privit-o cu toată seriozita­ Cîteva cifre pe care le-am notat le înregistrate nu pot fi despărţite veşte cointeresarea materială este
Ceauşescu la plenara CC al P.C.R. tea. In acest scop, împreună cu bi­ sînt edificatoare în ceea ce priveşte de munca celor 11 membri de partid demn de amintit faptul că acest sis­
din decembrie, comitetul de partid, roul organizaţiei de bază am stabiliţ progresul înregistrat de cooperativă care îşi desfăşoară activitatea în sec­ tem, folosit în anul 1966 pentru pri­
împreună cu conducerea secţiei, şi-au ce sarcini concrete ievin comunişti­ în sporirea efectivului de animale, a torul zootehnic. Comunistul loan ma oară în cadrul cooperativei, con­ Sfatul popular al regiunii Hunedoara
propus obiective precise în direcţia lor din schimbul B. Fiecare şef de producţiei şi a veniturilor obţinute Albu lucrează co îngrijitor de la în­ stituie un adevărat stimulent pentru
reducerii consumului de cocs (care echipă a organizat apoi citirea în din zootehnie. La sfîrşitul anului tre­ fiinţarea fermelor de animale. El este obţinerea de rezultate tot mai bune
reprezintă jumătate din totalul chel­ colectiv a cuvînlării tovarăşului cut, cooperatorii au raportat că pre­ in fruntea acţiunilor întreprinse în in muncă. Procentul de 40 la sută din
tuielilor pentru producerea fontei) în Nicolae Ceauşescu şi a concretizat vederile planului stabilite pentru scopul ridicării gradului de rentabili­ depăşirea producţiei planificate, re­ COM ITETUL EXECUTIV
aşa fel, îneît toată fonta produsă sarcinile ce revin furnaliştilor. Desi­ sectorul zootehnic au fost realizate tate a zootehniei. lacob Trăscăian, partizat ca retribuţie suplimentară,
peste plan să fie realizată cu cocs gur, acţiunea nu s-a terminat aici şi depăşite. In prezent, cooperativa Maria Suc'm, Ana Ghervasiu şi Ni­ se ridică la cîteva zeci de mii de lei
economisit Propagandiştii, comuniştii cu o bună deţine în proprietate obştească cîte colae Boia se numără, de asemenea, Cunoscîndu-si posibilităţile şl re­
printre cooperatorii care depun mult
Cu toată existenţa unor lipsuri în pregătire politică şi profesională 65 bovine la suta de hectare, iar nu­ interes în însuşirea şi aplicarea pe zervele care nu au fost folosite pe A N U N Ţ Ă
aprovizionare, ce se manifestă în pre­ discută în mod individual cu fiecare mărul ovinelor şi porcinelor a ajuns scară largă a regulilor zootehnice deplin, cooperatorii din Vintul de Jos
zent, noi ne-am propus să focem o om, pentru a cunoaşte cum aceştia la peste 530 şi respectiv aproape 200 avansate Acelaşi lucru se poate spu­ şi-au prevăzut ca în viitorii ani să ţin e re a c o n c u rs u lu i p e n tru o c u p a re a u rm ă to a re lo r p o s tu ri v ac an te
cotitură în activitatea noastră pri­ studiază documentele de partid, pen­ capote. Producţia de lapte obţinută în ne şi despre Sabina Dobra. care în- îmbunătăţească continuu activitatea
vind eliminarea pierderilor de metal tru a-i ajuta să-şi însuşească temei­ anul trecut a fost mai mare decît cea tr-un timp relativ scurt a reuşit să in sectorul zootehnic. Producţiile si dc s e c re ta ri a i c o m ite te lo r e x e c u tiv e a le s fa tu rilo r p o p u la re co ­
create de declasate, asigurarea rit­ nic tezele cuprinse în ele". realizată în 1965 cu peste 400 litri de obţină rezultate apropiate de cele în­ veniturile ce se vor realiza de pe m u n a le :
la fiecare vacă furajată. Acest lucru registrate de cooperatorii cu expe­ urma creşterii animalelor vor contri­ 1. C o m u n a In tre g a ld e — ra io n u l A lb a;
a permis unităţii să valorifice o can­ rienţă şi vechime mai îndelungată în bui într-o măsură şi mai însemnată 2. C o m u n a L a n c ră m — ra io n u l Sebeş;
titate mai mare cu aproape 40.000 li­ munca de îngrijitori. In activita­ Ia sporirea averii obşteşti şi a veni­ 3. C o m u n a S ă liş tc a — ra io n u l O ră ş tie ;
tri lapte fata de prevederile con­ tea îngrijitorilor amintiţi s-a stator­ turilor cooperatorilor, la ridicarea e­
tractului onuaL nicit obiceiul de a respecta întocmai ficientei activităţii desfăşurată în a­ L a c o n c u rs u l p e n tru o c u p a re a p o s tu rilo r dc s e c re ta ri a i co ­
La obiect, nu la general s-au încasot' aproape 200.000 lei, ior indicaţiile ce li se dau de către spe­ cest sector de producţie. m ite te lo r e xe cu tiv e a le s fa tu rilo r p o p u la re c o m u n a le se p o t în ­
De Ia fermele de ovine si porcine
s crie :
In vederea atingerii scopului amin-
cialişti pentru întocmirea diferenţia-,
suma obţinută din vînzarea produse­ tă a raţiilor, astfel îneît de Ja fie­ .tit, ne relata vicepreşedintele coope­ — p e rs o an e le c a re au a b s o lv it lic e u l sau ş co li e c h iv a le n te
lor realizate de la bovine se ridică care animal să se obţină producţii rativei. atenţia conducerii unităţii va a v în d u n s tag iu de cel p u ţin 5 a n i în m u n c ă la s fa tu rile p o p u la re ,
la mai mult de 210.000 lei Ce înseam­ la nivelul potenţialului său productiv. fi îndreptată spre luarea şi înfăptui­
nă oceasta pentru cooperativă ? In Interesîndu-ne de factorii asupra rea de măsuri menite să asigure o in tr-u n d o m e n iu a l a d m in is tra ţie i de s ta t sau în în v ă ţă m în t.
primul rînd ponderea veniturilor ob­ cărora s-a acţionat pentru îmbună­ mai bună hrănire a animalelor, cores­ — a b s o lv e n ţi a i ş c o lii g e n e ra le de 7 (8 ) a n i, cu u n s ta g iu de
Cum urmăreşte biroul organizaţi­ topitor, Nicolae Covaliuc, topi- punzător potenţialului lor de produc­
ei de bază desfăşurarea activităţii de tor şef, Mihai Tudor. ajutor topitor, ţinute din zootehnie reprezintă mai tăţirea activităţii în zootehnie, am ţie, spre perfeclionarea sistemului de cel p u ţin 10 a n i în m u n c ă la s fa tu rile p o p u la re sau în tr-u n d o ­
propagandă? Teodor Băidoc, mecanic, au cunoştin­ mult de 60 la sută din totalul înca­ consemnat că pe primul plan s-a si­ cointeresare materială. îmbunătăţirea m e n iu a l a d m in is tra ţie i de s ta t.
pe
sărilor băneşti ale cooperativei
tuat grija consiliului de conducere
— însuşirea de către fiecare om al ţe la gCnepal şi nu s-au putut referi anul trecut. Apoi. posibilitatea ca ve­ pentru permanentizarea şi cointere­ organizării reproducţiei şi selecţiei. C e re rile d e în s c rie re la c o n cu rs se v o r d e p u n e Ia C o m ite tu l
muncii a liniei politice a partidului la sarcinile concrete ce Ic revin în e x e c u tiv a l S fa tu lu i p o p u la r a l re g iu n ii H u n e d o a ra , c u re ş e d in ţa
nostru şi a Sarcinilor ce le revin în- direcţia îmbunătăţirii calităţii fontei, în o ra ş u l D eva, p in ă la d a ta dc 26 ia n u a rie 1967 şi v o r fl în s o ţite
tr-o anumită perioodâ, precum şi gospodăririi metalului şi asigurării
munca ce trebuie s-o desfăşoare fie­ ritmicităţii. Ei, şi alţi tovarăşi de-ai u de u rm ă to a re le a cte :
care organizaţie de bază pentru mo­ lor, au citit în presă lucrările ple­ — c o p ie de p e a c tu l de n a ş te re ;
bilizarea masei la înfăptuirea pre­ narei dar nu au fost ajutaţi să apro­ — a c tu l de s tu d ii în o rig in a l sau c o p ie le g a liz a tă ;
vederilor planului sînt îndatoriri fundeze materialul citit şi să tragă ,fDovili i a q c l — d o v a d ă a s u p ra s ta g iu lu i în m u n c ă la s fa tu rile p o p u la re ,
permanente, de mare răspunde­ concluzii corespunzătoare pentru îm­
re, ne-a relatat Iile Gherase, secretar bunătăţirea muncii lor. în a d m in is tra ţia de s ta t sau în în v ă ţă m în t;
al organizaţiei de bază din schimbul In Orăştie circulă o răcite şi reclamau... „con­ O altă ospătară, mal de pe degete, alît era — c e rtific a t dc s ă n ă ta te e lib e ra t d e c irc u m s c rip ţia s a n ita ră
B. Comitetul nostru de partid ne-a vorbă. Am auzil-o zile­ sultaţii medicale*'. Nu le dezgheţată (venea^ de de... rece. Afară mi-am sau p o lic lin ic a de c a re a p a rţin e c a n d id a tu l;
îndrumat şi ajutat să facem larg cu­ In ancheta întreprinsă am consta­ le trecute cind treburile dădea insă nimeni nici la bucătărie), a sărit ca mai dezmorţii oasele, — d o v ad a s itu a ţie i m ilita r e e lib e ra tă de c o m is a ria tu l m ilita r ;
noscute documentele de partid tutu­ tat că la nivelul comitetului de m-au dus în acest oraş o atenţie... arsă : căci era o căldură înăbu­
ror salariaţilor. Fiecare membru al partid, al organizaţiilor de bază se Vorba sună aşa : „Dori(i Cîtiva clienţi (nu din­ — N-avera lemne ? Ba şitoare (—3 grade), faţă — a u to b io g ra fie .
biroului are sarcini concrete (pe e ­ iau măsuri bune, a căror înfăptuire să vă congelaţi \ Intraji tre aceia care or fi vrut avem ! Dar nu-s tăiate de cea din restaurant. C o n c u rs u l va avea lo c Ia s e d iu l C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S fa ­
chipe) în urmărirea felului cum se ar conduce la o continuă îmbunătă­ cu încredere la res‘.au- să se congeleze), luau Domnul Ganga Gheorghe Aşa m-arn convins că tu lu i p o p u la r al re g iu n ii H u n e d o a ra , B u le v a rd u l D r. P e tru G ro za
însuseso sarcinile trasate de plena­ ţire a muncii politice şi organizato­ rontul „Dacia" al coope­ masa îmbrăcaţi în pal- („domnul" Ganga Gheor- vorba care circulă prin n r. 22, în z iu a de 31 ia n u a rie 1967.
ra C C. al P.C.R. rice. Din păcate însă, măsurile sta­ rativei de consum din lo­ Orăştie este adevărată.
bilite nu ajung întotdeauna pînă calitate. Serviciu prompt, C o n c u rs u l va c o n sta d in tr-o p ro b ă scrisă şi u n a o ra lă a s u p ra
Am avut ca interlocutori şi prim- la cei care hotărăsc soarta produc­ N-am înţeles insă un lu­
topitori. ajutori topitorî, dozatori, ţiei Şi în cazul de mai sus măsurile, garantat pină la primă­ cru. De ce în restauran­ c u n o ş tin ţe lo r în d o m e n iu l c o n s tru c ţie i şi a d m in is tra ţie i de s ta t.
mecanici ete. — cei care hotărăsc acţiunile iniţiate, s-au pierdut unde­ vară". î n s e m n ă r i tul „Dacia", pe pereţi, T e m a tic a p ro b e lo r c o n c u rs u lu i se p o a te c o n s u lta Ia C o m ite tu l
soarta planului de producţie. Cum va „pe drum" Aşa se face că la ni­ Am urmai îndemnul sînt cîteva afişe care u­ e x e c u tiv a l S fa tu lu i p o p u la r a l re g iu n ii H u n e d o a ra (s e c ţiu n e a se-
şi^au însuşit ei sarcinile ce le revin velul echipelor şi brigăzilor propa­ vorbei şi iată-mă la res­ rează „petrecere plăcu­ c re ta ria t-a d m in is tra tiv ) p re c u m şi la c o m ite te le e x e c u tiv e a le s fa ­
din recenta plenară? Cu această în­ ganda, munca politică capătă un ca­ taurantul cu pricina. In­ toane şi cu căciulile pe ghe este responsabilul tă". Ce rost au ?
trebare ne-am adresat şefului de sec­ racter general, ideile concrete „plu­ tru înăuntru. In hol. a­ cap. Ba, unii îşi înfăşu- restaurantului), n - a r e P. GHEORGHE tu r ilo r p o p u la re ra io n a le , o ră ş e n e ş ti şi c o m u n a le .
ţie, şefilor de echipe, muncitorilor. tind" la suprafaţă. Este bine că fac­ colo unde se află si bu­ raserâ şt fularul la gît timp să se ocupe de
Ne-am convins că în marea lor ma­ torii răspunzători cunosc sarcinile pe fetul, o sobă „pirpirie" şi beau vin fiert ca să lemne. Si-apoi, dacă-ar
joritate cunosc sarcinile trasate care partidul le pune în faţa oame­ se lupta cu nişte lemne face foc, s-ar duce de P. S. Intr-o scrisoare
de plenară. Tovarăşii Petre Oprîş, nilor muncii, dar nu ne putem de­ verzi, dorind cu tot dina­ nu-i prindă îngheţul. O din Brad, un cililor ne
Ilie Gherase, Haralambie Coval- clara mulţumiţi atunci cînd comite­ dinsul să infirme «gura privelişte cum nu se ripă faima localului ... descrie atmosfera cu ni­
cîuc, Costache Cîrlan, Constantin tul de partid, organizaţiile de bază lumii" Dar nu putea să­ poate mai., arctică. Am mai stat un pic în mic mai „caldă" ce dom­ EXPLOATAREA MINIERA DEVA
Pricop şi mulţi alţii cunosc în amă­ nu urmăresc înfăptuirea propriilor raca Era prea mică, prea Întreb pe o ospătară local, apoi am ieşit afa­ neşte în restaurantul din
nunţime conţinutul documentului. neputincioasă. Am păşit zgribulită : ră să mă mai încălzesc. oraş Amatorii de conge­
măsuri, cînd nu iniţiază asemenea ac­ — Foc mai faceţi din
Am găsit însă şl pe unii tovarăşi ţiuni care să sprijine pe fiecare mun­ in local. Aici .frigiderul" cînd in cind ? In trecere am pus mîna lare se pot deci, adresa cu s ed iu l în D eva s tr. H o ria n r. 201, te le fo n 2730, a n g a je a ză de
care nu au putut vorbi concret citor în cunoaşterea aprofundată a funcţiona normal. Sobele, — Aşi ! răspunde ea. pe sobă Noroc că nu cu încredere şi conduce­
despre prevederile plenarei. To­ acestora. mari, de teracotă se re­ Cum să facem dacă era din lier. Mi-ar fi ră­ rii localului din Biad. u rg e n ţă :
varăşii Gheorghe Istrate, ajutor S. CERBU semnaseră do mult. Erau n-avem lemne ? mas acolo, lipită, pielea Serviciu sută la sută ga­ — 1 te h n ic ia n to p o g ra f in c a d ru l s e rv ic iu lu i to p o ;
rantat.
— 3 m a iş tri m in e ri.
i K l S a la riz a re a sc va fa ce c o n fo rm H .C .M . 1116/1965.
P e n tru n e fa in iliş ti se a s ig u ră c azare în d o rm ito a re c o m u n e .
Anul care s-a încheiat de curînd
a adus tînărului colectiv de munci­ încărca lucrul pe un singur strung P e n tru fa m iliş ti se a s ig u ră u n a c a m e ră şi pe p a rc u rs a p a rta ­
minorul de sîrmă din C.S. Hunedoa­ Rezerve de creştere a productivităţi I in 2-3 schimburi, atunci s-ar putea re­ m e n t în b lo c cu în c ă lz ire c e n tra lă .
tori, tehnicieni şl ingineri de la la­
nunţa la un strung, in tocul căruia
ra satisfacţia multor bucurii. Depăşi­ să se monteze o freză, despre a că­
rea planului cu 12 280 tone sîrmă, e­ rei necesitate se vorbeşte foarte mult
conomisirea a 158 tone metal şi rea­ O atenţie mai mare va trebui acor­
lizarea a 1 350.000 lei economii la pre­ ia laminorul de sîrmă dată pregătirii minuţioase a repara­
ţul de cost, întregesc mănunchiul fru­ ţiilor planificate. Cunoscîndu-se efor­
moaselor realizări. tul mecanic Ia care sînt supuse une­
le piese in timpul laminării şi gradul
Meritul revine întregului colectiv,
care are datoria să facă din succesele îmbunătăţire sistematică 6 calităfii gramarea din timp a lucrului, este în­ trece timp,, iar numărul orelor de sta­ lor de uzură, se pot pregăti piese şi
obţinute un trainic suport material sirmei. ţeleasă se pare şi de conducerea com­ ţionare se încarcă în mod artificial, subansamble de rezervă. In rezolva­
şi moral în dobîndirea de rezultate De aceeaşi părere sînt şi lamina- binatului şi a secţiei, care au înscris nejustificat. rea acestor probleme, un ajutor n<ai
şi mai bune. Această dorinţă firească torii care au dezbătut şi analizat re­ acest obiectiv pe agenda activităţii Asemănător se petrec lucrurile şl la calificat trebuie să-l acorde direcţia
de autodepăşire este cu atît mai ne­ cent căile şi posibilităţile de ridicare lor zilnice. opririle accidentale Cu deosebirea mecanico-energelică din combinat.
cesară, cu cît în etapa actuală partidul a întregii activităţi economice la un Strîns legată de posibilitatea creş­ numai că în acest caz durata este şi Creşterea productivităţii laminoru­
pune în fato siderurgistilor hunedo- nivel mai înalt. Plini de răspundere, terii indicilor de laminare este şi ca­ mai mare, iar operativitatea inter­ lui de sîrmă depinde în mod nemijlo­
reni sarcini deosebit de importante laminatorii au apreciat că o parte în­ litatea reparaţiilor efectuate Dacă venţiilor lasă de dorit. Şi intr-un caz cit şj de sporirea vitezelor de lami­
privind creşterea $1 diversificarea pro­ semnată din sporul de producţie pla­ aruncăm o privire retrospectivă în şi în altul, neavind la indemînă cele nare şi creşterea numărului de tagîe
ducţiei de otel. Partea ce revine co­ nificat va trebui să se realizeze pe culisele acestui compartiment. întîl- laminate in aceeaşi unitate de timp
lectivului de la laminorul de sîrmă, seama valorificării mai bune a rezer­ nim numeroase goluri. Cărui fapt se trebuincioase, se improvizează in gra­ Date fiind efectele economico ridi­
nu este deloc neglijabilă. Sarcinile velor şi posibilităţilor interne existen­ datoresc ele ? Tn primul rînd trebuie bă necesarul de piese. Pentru a nu cate ce se pot obţine de pe urma îm­
de plan pentru anul în curs sporesc te la fiecare loc de muncă şi numai spus că există o falsă părere despre lungi mult timpul de oprire, maiştrii bunătăţirii celor doi parametri, studie­
şi şefii de echipă fac cu bună ştiin-
cu 63 650 tone laminate finite, fată după aceea să se aibă în vedere da­ misiunea pe care o are sectorul de lă concesii lucrului de slabă calitate. rea lor profundă merită să se bucure
de nivelul anului trecut. Va trebui rea in exploatare a celui de a) treilea întreţinere în bunul mers al produc­ de toată atenţia personalului tehnico-
lărgită goma de profile uşoare pen­ fir de laminare. Iată cîteva dintre ţiei. fn goana după producţie, unii Posibilităţi de remediere a acestor ingineresc Un îndemn mobilizator îl
tru a satisface cerinţele mereu spo­ rezerve. conducători tehnici „uită" că mai neajunsuri există. Mai întiî va tre­ constituie insăşi vîrfurile de produc­
rite ale economiei naţionale. Deşi a făcut obiectul mullor ana­ trebuie rezolvate si alte probleme lot bui să se pună un accent maî marc ţie obţinute in unele zile, cind pro­
Privite prin perspectiva acestor sar­ lize şi cercetări, problema stabilirii din atît de importante pe respectarea strictă a procesului ductivitatea a atins limite mult supe­
cini, realizările anului trecut nu sînt timp a programului de laminare, ră- de laminare, cauză principală ce dă rioare mediei generale.
la nivelul înaltului grad de tehnici­ mîne in continuare un capitol cu se­ Tratate cu neglijenlă din partea naştere defecţiunilor si opririlor ac­ In creşterea productivităţii lamino­
tate al secţiei După cum se ştie, pro­ rioase lacune. Se vede treaba că mă conducerii secţiei, reparaţiile sînt cidentale. Cei care se fac vinovaţi rului. un rol însemnat revine organi­
cesul tehnologic la linia de sîrmă este şurile întreprinse pină acum n-au minimalizate şi mai mult de cei care de abateri de la normele şi instruc­ zaţiilor de partid si comitetului sin­
trebuie să le execute In final urmă­
în întregime automatizat şi mecanizat avut eficacitatea dorită, tocmai dato­ ţiunile de lucru ar trebui să simtă dical Ele au datoria să desfăşoare
ceea ce permite o productivitate ri­ rită faptului că ele nu au la bază un rile sînt destul de neplăcute. Nu o „pe punga lo r consecinţele. o susţinută muncă politică în rîndul
dicată şi o calitate superioară a pro­ studiu tehnico-eronomic aprofundat, dată s-a intimplat ca In ziua opririi Organizarea mai bună a muncii, muncitorilor, să le cultive interesul,
ducţiei. Dacă vom analiza numai u­ care să determine un salt calitativ laminorului pentru reparaţii planifi­ chiar în sectorul de întreţinere, este pasiunea şi răspunderea profesiona­
nul din aspecte — productivitatea — intr-un domeniu atît de sensibil si cate. să se constate că lipsesc unele o altă rezervă internă. Cu toate că lă în muncă.
vom constata că există încă suficion anevoios cum este cel al programă­ piese de schimb şi subansamble ce se duce lipsă de piese de înlocuire, ■
te rezerve de creştere a indicilor rii Oportunitatea luării imediate a puteau fi uşor pregătite. Evident că cele două strunguri din secţie lucrea­ IOAN DARAMUŞ
activist al comitetului
intensivi şi extensivi de utilizare şi celor mai eficace măsuri pentru pro­ pînă se conlectionează acesie piese, ză într-un singur schimb Dacă s ar de partid din C. S. Hunedoara