Page 52 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 52
P X G W S S i-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3747
WltUHBB/WI
• B f l
.i
Scrisoarea lui i Vizita delegaţiei Consiliului VEŞTI D IN ŢĂRILE londra Q iniţiativă care trădează nelinişte
li Thant adresată LONDRA 17 (Agerpres). o încetinire generală a ac ocolite, cu toate că nu sînl
Naţional al Cercetării Ştiinţifice S O C IA LIS TE Neliniştită de creşterea tivităţii în lume, ceea ce ar trecute pe ordinea de zi. Se
putea avea consecinţe seri
ţărilor membre permanentă a taxei de oase asupra economiei bri mai afirmă câ se urmăreşte
scont, Marea Britanie a luat
ca această conferinţă a „ce
MOSCOVA’ 17. — Corespondentul Tehnică de pe lîngâ Consiliul de Mi iniţiativa de a organiza o tanice. Pe de altă parte, lor cinci" să faciliteze lu
Agerpres Silviu Podinâ transmite : niştri al U.R.S.S. şi cu alţi conducă conferinţă a miniştrilor de creşterea taxei de scont şi crările grupului „celor ze
ale O.N.U. Delegaţia Consiliului Naţional al tori ai acestui comitet. finanţe din cinci ţări indus a dobînzilor este contrară ce" şi ale directorilor exe
Cercetării Ştiinţifice din Republica Tot marţi delegaţia, însoţită de trializate ale căror acţiuni unei doctrine laburiste po cutivi ai F.M.L, care vor a
Socialistă România, condusă de Ro Teodor Marinescu, ambasadorul în acest domeniu sînt cele trivit căreia „banul trebuie vea de întîmpînat mari di
^EW; YORK! '17, (Agenpiesj. — man Moldovan. vicepreşedinte al României în U.R.S.S., a făcut o vi mai influente pe plan in să fie ieftin". La Whitehall ficultăţi provocate de con
Secretariatul Organizaţiei Natiu- Consiliului de Miniştri, preşedintele zită la Academia de Ştiinţe a ternaţional. Această confe se apreciază câ este impor troversa privind înscrierea
ridor Unite a publicat textul unei C.N.C.S. care se află într-o vizită o ■U.R.S.S. Oaspeţii români au fost în- rinţă, la care vor lua par tant să se accelereze acea pe ordinea de zi a proble
scrisori pe oare U Thant a trimis-o ficială în Uniunea Sovietică a avut tîmpinaţi de Mstislav Keldîş, pre te S.U.A., Franţa, R.F.G., I tendinţă numită aici „de mei preţului aurului.
tălfloîr membre ale O.îiJ.U. sl în marţi o întrevedere cu V. A. Kiri- şedintele Academiei şi de alţi aca talia şi Marea Britanie, se zarmarea scontului" şi de Din Washington se anun
trîîb cere să fie inionmat de felul llin, vicepreşedinte al Consiliului de demicieni. In continuare delegaţia a va ţine la palatul „Chequ- prevenire a unei noi majo ţă câ reuniunea „celor
Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Co
ers", la sfîrşitul săptâmînii,
vizitat Centrul de calcul al Acade
idf care acestea vor aplica sanc- mitetului de Stat pentru Ştiinţă şi miei de Ştiinţe a U.R.S.S şi va preceda reuniunea re rări a lui, menţionîndu-se cinci" a fost primită in cer
tftftîite ordonate la 16 decembrie prezentanţilor grupului „ce că în lume se revine prea curile financiare america
adesea la „armele moneta
1J5B6 tle CfitTe CsnşiKul de Securi lor zece" şi a directorilor e re" pentru reglementarea e ne cu interes. Aci se con
l e tihpotriva Rhodesiei. Aceste xecutivi al Fondului Mone conomiilor. sideră că taxa de scont la
jffiîrinăfl $or fl folosite de către Luptele din Vietnamul de sud tar Internaţional (F.M.I ). O dată cu taxa de scont, băncile americane depinde
Gheţarul general al O N U . peri- Surse londoneze afirmă că „cei cinci" vor evoca, fără de evoluţia acesteia în Eu
m i întocmirea unul report ce aranjamentul este o pură îndoială, restricţiile de cre ropa occidentală. Statele U
tîŞbează £X-1 prezinte în fata Con- coincidenţă şi câ pe agenda dite care însoţesc majora nite sînt interesate într-o
a problemei
reglementare
SÎiiului de Securitate înainte de SAIGON 17 (Agerpres). — In pri jutorul americanilor au sosit elicop conferinţei „celor cinci" nu rea taxei de scont şi efec scontului deoarece presiuni
ţ.jfa'artie 1967 clnd vor Intra în mele ore ale zilei de marţi, unităţile tere şi avioane de luptă. figurează problema lichidi tele lor asupra comerţului; le inflaţioniste asupra eco
Vjgbare sancţiunile economice îm Frontului National de Eliberare din R. S. CEHOSLOVACA. — In 1945 erau doar două tăţilor internaţionale. internaţional. In City se nomiei americane sînt de
potriva Rbodesiel. ☆ baraje şi centrale electrice pe rîul Vltava. De la eli Iniţiativa Londrei dove consideră, totuşi, că proble
Vietnamul de sud au lansat trei ata Intr-un comunicat difuzat de Agen deşte câ cercurile britanice parte de a fi dispărut deşi
curi simultane 5ntr-un sector din pro ţia sud-vietnameză de presă Elibe berare s-au mai construit trei centrale mari sînt deosebit de preocupate mele lichidităţilor interna taxa de scont a fost ridica
vincia Binh Thuan, la 160 kilometri rarea se arată că în prima săptămînă In foto: Barajul Slapy pe Vltava, în apropiere de de creşterea taxei de scont, ţionale şi cele privind pre tă în 1965 de la 4 la 4,5 la
nord-est de Saigon. Cele trei obiecti a lunii ianuarie 1967 forţele armate Praga. deoarece ar putea duce la ţul aurului nu vor putea fi sută.
ve au fost aerodromul situat la 4 ki
Organizarea unei lometri de oraşul Phan Thiet, postul de eliberare din delta Melcongului au
scos din luptă peste 600 de militari
trupelor saigoneze situat la 6 kilo americani în provincia Ben Tre. In U. R. S. S.
reuniuni a Comisiei metri de acest oraş şi o tabără de acelaşi timp, au fost capturate o mare
cantonament din vecinătatea acestui cantitate de diferite arme si muni Bontl Fenom ene de recesiu n e
mixte de armistiţiu post. ţii. MOSCOVA 17 (Agerpres) — Lîngă Moscova se cre
deveni un adevărat orăşel ştiinţific. Institutul se va o în economia. vestMg erm a n ă
Atacurile patrioţilor au continuat, Ăr ează institutul pentru fizica presiunilor mari care va
şiriano-izraeliene în acelaşi timp, si Sn împrejurimile Agenţia Eliberarea a făcut cunos cupa de sinteza diamantelor mari, de crearea unor
♦ l Saigonului, precum şi în sudul tării, cut că la 7 ianuarie au (ost eliberaţi substanţe cu proprietăţi dinainte fixate, de cercetări BONN 17 (Agerpres). — „Opel", procedează de ase a salariului. Pe ansamblul
unde o unitate saigoneză de represa 62 de militari ai armatei saigoneze, nucleare. In laboratoarele institutului va fi studiată Bursa vest-germanâ a menea la reducerea pro
lii a căzut întT-o ambuscadă organi luaţi prizonieri în cursul unui atac Industriei textile producţia
fclEW YORK 17 (Agerpres). — comportarea substanţelor la presiuni şi temperaturi reacţionat prompt la redu ducţiei, urmînd să conce s-a redus cu 4 la sută, iar
Siria şi Izraelul au anunţai că, zată de patrioţi, în apropiere de Ben organizat de patrioţi la 9 decembrie foarte mari, adică în condiţiile existente la mari a- cerea producţiei şi a sâptâ- dieze în următoarele trei întreprinderile care au in
răspunzînd la apelul adresat de Tranh, suferind pierderi. 1966 asupra taberei militare a trupe dîncimi sub pămînt.' Scopul cercetărilor este de a şti mîniî de lucru cu scăderea săptâmîni 3.000 de munci trodus săptămînă de lucru
In cursul zilei de luni s-au semna
secretarul general al O.NU., U lat ciocniri între nave militare ale lor saigoneze de la Van Kiep. Toto ce se întimplă cu substanţele obişnuite în aceste con respectivă a salariilor în tori. de cinci zile depăşesc cifra
Thant, privind adoptarea de mă dată, în comunicatul agenţiei se men diţii şi de a obţine noi materiale cu proprietăţile ne industria constructoare dc Fenomenele de recesiune de 106.
suri pentru slăbirea încordării la patrioţilor si ale americanilor pe riul ţionează că cu prilejul sărbătorilor de cesare tehnicii moderne. automobile din R.F.G. Ime din economia vest-germanâ La rindul său, „Neue
frontiera dintre cele două ţări, au My Tho, la 88 kilometri sud-vest de Anul nou unităţile Frontului Naţio încă de pe acum în acest centru ştiinţific locuiesc diat ce s-a anunţat introdu nu se limitează numai la Rhein-Zeitung", făcînd o a-
acceptat organizarea unei reu Saigon. Şalupele americane au fost nal de Eliberare au pus în libertate peste 3.000 de persoane, iar pînă în 1970, populaţia lui cerea „zilelor nelucrătoare" Industria constructoare de nalîză a conjuncturii econo
niuni extraordinare a Comisiei supuse unui puternic tir de mitralie mai multe sute de prizonieri din rîn- Re va ridica la 12.000. Pînă în acel an se va termina la Uzinele „Volkswagen", automobile. O reducere sen mice din R.F.G., subliniază
cursul acţiunilor acestei fir
mixte de armistiţiu siriano-îzra- re atît de pe ţărm, cît şi de pe am dul trupelor saigoneze, capturaţi cu construirea institutului pentru fizica presiunilor mari. me a scăzut cu 9 puncte. In sibilă a producţiei se înre într-un articol că înrăutăţ8
determinc.
gistrează, de asemenea, şi
acesteia
rea
eliene. Reprezentantul sirian la barcaţiunile forţelor patriotice. In a- prilejul luptelor anterioare. precum şi a unei filiale a Institutului de Fizică al A urma reducerii săptâmînii în alte ramuri cum ar li „continua reducere a pro
O.N.U., George Tomeh a declarat cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a unor laboratoare ale
Comisiei pentru spectroscopie 'etc. de lucru la Uzinele „Volk cea metalurgică, construcţii ducţiei, introducerea grafi
câ guvernul său a acceptat aceas swagen", hotărîre care va a şi mai ales în industria tex cului redus, concedieri în
tă propunere „ţâră nici un fel de Reuniunea Consiliului de Miniştri libanez fecta salariul a 100.000 de tilă. După cum informează semnate etc.". Ceea ce este
condifu". El a adăugat că reuniu « R.P. Polonă muncitori, direcţia uzinelor acelaşi ziar, 6.000 de munci deosebit de îngrijorător, a-
nea comisiei trebuie să permită BEIRUT 17 (Agerpres). — In ca torizată să completeze legislaţia ban din Koln ale firmei „Ford" tori angajaţi in diferite în ratâ în continuare ziarul,
„discutarea unor aranjamente prac pitala libaneză a avut loc o reuniu cară în ceea ce priveşte garanţia de VARŞOVIA 17 (Agerpres). — Navele de transport şi a anunţat că va adopta o treprinderi ale Industriei este faptul câ fenomenele
tice privind terenurile cultivabile ne a Consiliului de Miniştri, in ca punerilor. de pasageri ale R. P. Polone deservesc 10 linii ocea hotărîre similară. După textile au fost concediaţi, de recesiune au afectat ra
aflate in zona demilitarizată"; drul căreia au fost examinate o se La sfirsitul reuniunii, primul mi nice regulate, trei linii, care leagă porturile polone cum informează ziarul „Die Iar alţi 28.000 lucrează con muri care erau considerate
rie de măsuri menite să amelioreze nistru Rashid Karame a declarat că ze de cele ale Mediteranei şi două linii regulate Po- Welt", o altă firmă con form graficului redus, eu drept deosebit de viabile,
situaţia economică şi financiară a guvernul libanez intenţionează să lonia-Marea Britanie. Recent a fost inaugurată o nouă structoare de automobile, micşorarea corespunzătoare şi anume ramura construc
toare de automobile.
Libanului, destul de serios zguduită intre in legătură cu ţările în care se linie maritimă poloneză între porturile poloneze şl
de crahul băncii „Intra". In acest află filiale ale băncii Intra, întrunit porturile litoralului vestic ale Americii de sud — prin
Prima comemorare sens, menţionează agenţia France aplicînd noua lege bancară, el se Canalul Panama.
Presse, a fost adoptat un proiect de preocupă de „revitalizarea" acestora In cursul actualului plan cincinal navele flotei co
oficială a lui Patrice lege oare încurajează crearea unor In legătură cu aceasta se aminteşte merciale poloneze vor inaugura linii maritime noi Convorbirile anglo-itaiiene
bănci care să acorde credite pe ter că principalele filiale ale Intrei, care printre care se vor număra şi cele spre Canada. Pentru
aceasta în cursul următorilor ani flota poloneză va
Lumumba men lung şl mijlociu, precum şi în au încetat orice operaţii, in luna oc fi înzestrată cu încă 38 de nave cu un deplasament R.P. ALBANIA.
fiinţarea unei bănci libaneze de dez
voltare ale cărei statute ar urma să tombrie 1966, se află în Statele U total de 303 000 tone. In depozitul de
KINSHASA 17 (Agerpres). — fie delinitivate de către Banca ni te, Republica Federală a Germa produse finite ale ROMA'. 17 (Agerpres). - le dificultăţi, dar nici una din ele
nu s-ă dovedit a fi de nerezolvat".
Prima etapă a turneului pe care
Generalul Mobutu, membrii gu Mondială (BIR D ). In acelaşi timp. niei, Franţa, Brazilia, Suedia şi Ma R.S. Cehoslovacă Uzinei siderurgice primul ministru britanic, Harold
■Aldo Moro a ţinut să sublinieze că
vernului congolez şi diplomaţii Banca centrală din Liban a fost au- rea Britanie. din Elbasan. Wilson, şi ministrul de externe, Ttalia este interesată în problema a-
străini acreditat! la Kinshasa au George Brown, îl întreprind în ca derârii Angliei la Piaţa comună în-
participat marii dimineaţa la pri PRAGA 17 (Agerpres). — In Republica Socialistă pitalele ţărilor membre ale Pieţei trucît aceasta „corespunde perspec
ma comemorare oficială a morţii Cehoslovacă ia o amploare tot mai mare construcţia comune, pentru a sonda atitudinea tivelor unităţii politice vest-europe-
lui Patrice Lumumba, şeful pri Comunicatul guvernului de la Kinshasa de locuinţe pe baze cooperatiste. In ţară există 2 500 „celor şase" faţă de candidatura An ne", exprimîndu-şi, totodată, speran
mului guvern democratic din Con de cooperative de construcţii din care fac parte 300.000 gliei la C.E.E., a luat sfîrşit. Marţi ţa că şi alte guverne partenere ale
go (Kinshasa), asasinat în urmă de cetăţeni. s-au încheiat tratativele de la Roma Ttaliei Ja C.E.E. vor adopta aceeaşi
cu şase ani in 'închisoarea de la KINSHASA 17 (Agerpres). — Comunicatul subliniază că înce- Potrivit agenţiei CTK, din totaim de 460.000 de a dintre delegaţia britanică şi cea ita atitudine în această problemă.
Eli'sabetville. Un comunicat dat publicităţii luni pînd de *la 8 decembrie nu au mâi partamente, care vor fi construite în Cehoslovacia pî liană, tratative pe a căror agendă au La rindul său, primul ministru bri
nă în anul 1970, aproximativ 270.000 vor fi realizate
Toate serviciile publice congo seara de preşedintele Congo-uluj avut loc convorbiri de nici lin fel figurat probleme ca implicaţiile po tanic, Harold Wilson, a declarat că
leze, informează agenţiile de pre (Kinshasa) arată că ar fi o „pură între reprezentanţii Congo-ului şi cei de cooperativele de construcţie. litice ale tratatului de la Roma, po întrevederile de la Roma consti<” ’>
fantezie" să se creadă că hotărîri le
ai societăţii „U M. du Haut Katan
să, au fost închise marţi diminea anunţate duminică dimineaţa „vizea- ga" şi adaugă că poporul congolez ziţia engleză faţă de controversata .un start bun" pentru turneul v^.
ţa pentru a permite unui număr ■ zâ reluarea discuţiilor cu reprezen- „a intrat în mod legitim în dreptu problemă a politicii agrare a C.E.E., european pe care îl întreprinde. Pri
cit mai mare de persoane să a- H tanţii defunctei societăţi „Union Mi- rile sale, controlînd două treimi din situaţia în perspectivă a comerţului mul ministru al Angliei a afirmat că
sîste la ceremonia comemorării. II niere du Haut Katanga". Se face a economia provinciei Katanga supe britanic cu ţările Cominonwealthu- tara sa, în cazul aderării la Piaţa
Totodată, în urma unei hotărîri I luzie la şedinţa de duminică a gu- rioară, dominată pînă nu de mult de lui în cazul aderării Anglei la Piaţa comună, ar dori să respecte preve
anterioare a generalului Mobutu, U vernului congolez în care s-a hotă- fosta societate belgiană". In încheie comună. derile tratatului de la Roma, menţio-
Judecind după rezultatele acestor
Patrice Lumumba a fost procla ■ rit să se renunţe la sechestrarea tu re, comunicatul precizează că nu se convorbiri, optimismul manifestat în nînd, totodată, că majoritatea brita
mat erou naţional al Congo-ului, turor proprietăţilor concernului „So* mai poate pune pi ..olema vreunei in cercurile oficiale de la Londra în le nicilor sprijină ideea aderării numai
iar in cinstea sa oraşul Elisabel- ” cîete Generale Belgique", care con- tervenţii din partea unei societăţi gătură cu bilanţul acestor convorbiri în cazul în care interesele esenţiale
ville a primit numele de Luinura- ki Irola „Union Miniere du Haut Ka- „care nu mai are existenţă juridică — şi nu întîmplălor a fost aleasă ale Marii Britanii nu ar fi lezate
bashi. 8 tanga”. pe teritoriul congolez". koma drept prima escală — s-a do Comentatorii politici consideră că
vedit numai în parte justificat. După termenii moderaţi ai declaraţiei pre
cum a reieşit din declaraţia lui Aldo mierului britanic se explică prin fap
Moro, preşedintele Consiliului de Mi tul câ în faţa Angliei continuă şă se
niştri al Italiei, în cadrul tratativelor afle etapa cea mai importantă a tur
care au avut loc, partea italiană şi-a neului, şi anume Franţa din partea
0 La Moscova au început marţi trai Comitetul sindicatului lucră cîntecului italian pe anul 1667". ■ reafirmat atitudinea sa favorabilă căreia sînt de aşteptat obiecţîuni im
portante. Numai' după escala de la
convorbirile dintre o delegaţie a torilor a cerut administraţiei în Programul festivalului va fl re- ■ intrării Marii Britanii în Piaţa co Paris se va putea trage concluzia
companiei „Pan American" şl un cheierea unui nou contract colec transmis de Televiziunea italiană mună. Caracterizînd tratativele drept dacă eforturile şi energia depusă de
grup de specialişti tehnici ai A tiv de muncă în locul celui expi în peste 50 de ţări. „sincere şi cordiale", Aldo Moro a premierul Harold Wilson şi ministrul
genţiei Federale de Aviaţie din rat la 31 decembrie anul trecut. precizat că ele „au prilejuit exami de externe George Brown în cadrul
S.U.A. şi reprezentanţi ai Minis 0 începînd din anul 1958, cînd narea unei sfere largi de probleme acestei vaste operaţiuni de sondare
terului Aviaţiei Civile al U.R.S.S. 0 La Caracl se desfăşoară un a izbucnit criza din industria vest- £ f dan care unele au fost soluţionate cu
uşurinţă, iar altele au prezentat une
In cadrul convorbirilor vor fi dis seminar internaţional la care par germană a cărbunelui, au fost în şi-ou atins ţinta dorită.
cutate probleme referitoare Ia ticipă oameni de ştiinţă, atomişti chise aproape jumătate din minele
condiţiile comerciale şi tehnice din Europa, America, Asia şi Afri existente fn bazinul Ruhr. Dacă In |
de exploatare a liniei aeriene ca. Potrivit ziarului pakistanez anul 1958 se allau în producţie
Moscfova — New-York. „Morning News", participanţii la HI de mine, în prezent numărul « P r o b le m a v i e t n a m e z ă c o n te g ie i n o t a u p r im it lo v itu r i
seminar discută o serie de pro lor a scăzut la 78. B tin u ă şi Ja a cest Î n c e p u t d e şi a a s u fe r it p ie r d e r i c u m
0 Oraşul Wroclaw din R.P. Po bleme teoretice şi practice ale fi a n să o c u p e u n Ioc d e s e a n ic io d a tă nu s-a f n ti m p l a t
lonă, distrus parţial în timpul ce zicii nucleare. Ei au fost salutaţi 0 Nicolas Grunitzky, fost pre- ■ m ă în p a g in ile p r e s e i i n te r PERSPECTIVE SUMBRE d e la î n c e p u t u l ră z b o iu lu i
lui de-al doilea război mondial, de preşedintele Pakistanului. A- şedinţe al Republicii Togo, a pără- B n a ţio n a le . p în ă In p r e z e n t" . La r in d u l
creşte în ritm rapid. Se conside yub Khan. stt Togo. plecînd spre Cotonou C o m e n ta r iile şi c o r e s p o n său, p u b l ic i s t u l v e s t - g e r m a n
F e d e r s o h n
sc ria in „ N e u e
ră că încă în actualul cincinal (capitala Dahomey). Grunitzky a fl d e n te l e sc rise in re d a c ţii o fic ia lită ţi a m e r ic a n e c e se sln t d e ci! d isc r e d it şi In frln - R h e i n Z e i lu n g " , i n lr - u n t e -
m a tiv 15 m ilia r d e d o la ri şi
populaţia lui va depăşi cllra de 0 Pentru prima oară în istoria de fost destituit în urma recentei lo- ® sa u trim ise d e la la ţa l o c u c u p e r s p e c t i v a ca In 1967 sd p r o n u n ţă p e n tr u c o n tin u a r e a geri. „L 'H u m a n i t e ", în tr -u n porfa; d e la la(a lo c u lu i că
500.000 locuitori. In prezent se a* 300 de ani a coloniei engleze Ba vlturi de stat conduse de loco- lui e x p r im ă tot m a i in siste n t a tin g ă 27 m ilia r d e d o la ri. A - e sc a la d ă r ii r ă z b o iu lu i In e d ito r ia l s e m n a t d e Yves „ F ro n tu l N a tio n a l d e E lib e
flă în faza finală de construcţie hamas, începînd de luni acest te tenent-colonelul Eiadema. B p ă re re a p o tr iv it c ă reia e x p e m in ţin d c o m u n i c a t e l e şi b i V ie t n a m . R e fer in d u -se , d e M o r e a u , a tră g e a a ten t ia a s u rare d in V i e t n a m u l d e s u d
raionul dc blocuri Gajowice, pre ritoriu este administrat de un gu rie n ţa c e lo r şa se a n i d e e s la n ţu r ile d a te p u b lic ită ţii la p ildă, la o d e c la r a ţie a p r e pra p e r ic o lu lu i p e care-1 r e s e b u c u r ă d e s p r ijin u l a 15
cum şi alte două raioane — de sud vern alcătuit Sn întregime din c a la d a r e e s te s u fic ie n tă p e n s fîr ş itu l a n u lu i tre c u i c a re ş e d i n te l u i C o m is ie i C a m e p re z in tă p e n tr u c a u za d e z a r m ilio a n e d e s u d - v i e t n a m e z i " .
tru a în ţe l e g e că ş a n s e le d e
şi de nord — situate în părţile ce negri. Acest lucru a devenit posi s u c c e s ale S i l . A slnt Î n d o a u p r o v o c a t n e lin iş te A d m i rei R e p r e z e n t a n ţi l o r p e n tr u m ă rii şi p ă cii c o n tin u a r e a u - C o n t u r i n d s itu a ţia m ilita ră ,
le mai distruse de război ale ora bil după ce Partidul liberal-progre- La închiderea ediţiei ieln ice . D e c e p ţia şi a m ă r ă n is tr a ţie i a m e r ic a n e şi In p r o b l e m e le to r te lo r a rm a te ne; a g r e s iu n i a tll d e c r i m i F e d e r s o h n r e le v a că „ t r u p e
şului. sist. al populaţiei de culoare, a c iu n e a sin i s e n t i m e n t e l e ce s p e c ia l P e n ta g o n u lu i. „U. S. d in S .U .A ., M. R iv e r s, ca re n a le ca a c e e a In c a re s-a le a m e r ic a n e şi s a i g o n e z e
obţinut o victorie surprinzătoare se d e s p r in d d in c o m e n ta r iile N e w s a n d W o r l d R e p o r t" c h e m a „la n im ic ir e a H a n o i u a n g a ja t S .U .A . in A sia... r e u ş e s c să m e n ţin ă , cu e fo r
0 Aproximativ 7.500 de lucră în alegerile desfăşurate săptămt- Echipa României s-a 8 s e m n a l e d e c u n o s c u ţi c o m e n s u b lin ia z ă : „ D eo seb it d e î n lu i", L i p p m a n n scria câ „ d a Z ia ris tu l a u s tr a lia n B u r - tu ri d is p e r a te , d o a r o fişie
tori djn serviciile sanitare din na trecută. ta to ri d e p resă , ca re se fac g r ijo ră to r e s te că. In p o fid a că a s e m e n e a o a m e n i şi-ar c h e tt scria i n tr - u n u i d in re În g u stă d e lito ra l".
S u b l in i i n d s itu a ţia p reca ră
New York au declarat grevă, ce calificat in semifinalele 1 p u r tă to r ii d e c u v i n l ai c elo r g r e u tă ţii c r c s c in d e a lo rtei c e n t e l e sa le r e p o r ta je d in a a m e r ic a n ilo r p e fro n tu rile
m ilita re a m e r ic a n e In V i e t
tind majorarea salariilor şl îmbu 0 Intre 26 şi 28 ianuarie va a ce vdd In ră z b o iu l d u s d e n a m u l d e su d , d u ş m a n u l p a V i e t n a m u l d e sud. r e fe r ito r s u d - v i e l n a m c z c . zia ru l b r ita
nătăţirea condiţiilor de muncă şl vea loc la San Remo „festivalul Campionatului mondial R S ta te le U n ite o a v e n t u r ă cu re m a i Î n c r e z ă to r ca o r ic in d Revista presei la s itu a ţia rea lă d e p e f r o n nic „ T im e s " se în tr e b a î n
im p lic a ţii g r a v e a s u p r a p r e s
tu rile
s u d - v i e t n a m e ze,
că
tig iu lu i şi s itu a ţie i econo — şi d u p ă c il se p a re tot a- „ a m e r ic a n ilo r le e s t e fo a rte tr - u n r e c e n t n u m ă r „ cu i ii f o
de handbal în 7 . mice o [ării. fil d e p u t e r n ic ". clar a c u m c a re e s te a d e v ă r a lo s e s c b o m b a r d a m e n te l e a -
A: L o v itu r ile p r im ite d e t r u străine ta p u t e r e a a r m a te i d e e l i m c r ic a n e in V ie t n a m ? " . P o li
„filarea p u te r e n lu m ii —
STOCKHOLM 17 (Agerpres). — S t a te l e U n ite —. se g ă s e ş te p e le a m e r ic a n e , s a ig o n e z e şi b e ra re " . C o n c e p ţiile m ilita re tica b o m b a r d a m e n te l o r , r e le
Marţi seara la Sport-hallen din ■ a stă zi in tr -u n g r a v im p a s In a lia te p e J ro n tu rile s u d - v i e t - a m e r ic a n e lo lo s ile fn a n u l v a ziarul, nu a c o n tr ib u it pl-
Lînkoping, reprezentativa de hand- ® lu n g le le a r z ă to a r e şi p l a n n.ameze, in e lic a c ila te a „ e s c a 7966 — o p e r a ţiu n i d e m a re nă a c u m la lim ita re a rd^bo-
iului, d i m p o t r i v ă e s te to a rte
bal a tării noastre a repurtat o ta ţiile d e o re z ale V i e t n a ladării p e m a i d e p a r te a ră z im p u n e p u n c tu l d e v e d e r e , a n v e r g u r ă c u m o b iliz a r e a a p u ţin p ro b a b il cd, recu rg ia d
frumoasă victorie in sferturile de £ m u lu i d c su d " , scria recen t b o iu lu i in R. D. V ie t n a m , S ta te le U n ite s-ar g ă si in tr -o m ii şi z e c i d e m ii d e s o ld a ţi la b o m b a r d a r e a n o rd u lu i, a-
finală ale campionatului mondial. p u b lic a i ia a m e r ic a n ă „U. S. e ş e c u l „m arii str a te g ii" şi al s itu a ţie şi m a i p ro a s tă ca în a m e r ic a n i, s a ig o n e z i şi a m c r ic a n ii v o r c o n tr a b a la n s a
p r e z e n t" .
Intîlmnd puternica echipă a R. P. N e w s a n d W o r l d R ep o r t" . .,r ă z b o iu lu i s p e c ia l", fn ju- U n p r ile j d e a r ă s p u n d e liaţi, c r e a r e a d e d i v i z i i a e i n c o n v e n i e n te l e a c e s te i p o
d e in
m a re
r o p u r ta te şi b r ig ă z i
tu l că ro ra s-a
fă cu t
Ungare, handbaliştil români au | „Se p a re că S ta te le U n ite nu v llv ă , In so lit d e f a li m e n t u l n e lin iştii d e te r m in a t e d e n- fa n te rie . u n ită ţi d c şo c etc. litici p e n tr u V i e t n a m u l d e
jucat cu multă hotărîre, mai ales p rea au ce a ră ta in s e n s u l c a m p a n i e i în ju r u l aşa-zisei v o lu l i a g r a v ă a s itu a ţie i d in — s -a u d o v e d i t „ in e fic a c e în s u d şi in p rim u l rin d p e n tr u
în partea a doua a meciului, ter- u n o r r e z u lta te t e r m e r d u p ă „c ă u tă r i a p ă cii" a u d e t e r V i e t n a m ar li fo st d is c u r s u l lu p ta c u u n in a m ic ca V i e t - S .U .A .". Z ia ru l fr a n c e z „Le
minînd victorioşi cu scorul de | şa se a n i d e e s c a la d a te a p r e ş e d i n te l u i S .U .A . la d e s F igaro" a j u n g e a z ile le t r e
ră z b o iu lu i1'... „ P reţu l plă tii m in a t p e u n ii c o m e n t a t o r i c o n g u l" (to r ţe le a r m a te ale
21-19 (13-12). In urma acestei vic c h id e r e a lu cră rilo r C o n g r e c u te la c o n c lu z ia că „ a n u l
D enlru a c es t ră zb o i e s te i d e p r e să a m e r ic a n i să in s is F.N.E. — N .R ). R e l e v î n d s u
torii, echipa noastră s-a calificat . m e n s " . Dar c e e a ce e s te m a i te a su p r a n e c e s ită ţii d e a se su lu i. D u p ă cum se ştie, el p e r io r ita te a o r g a n iz ă r ii s t r a 1967 ar p u te a li u n a n d e
pentru semifinalele competiţiei. r p u n e c a p ă t r ă z b o iu lu i d in n u a fă c u t d e c it sd a/junfe teg ie i şi ta c tic ii fo r ţe lo r a r cisiv , u n an d e lo v itu r i p e n
im p o rta n t, su b lin ia z ă a c e e a şi
In semifinalele competiţiei, joi V i e t n a m şi în fe lu l a c e s ta cd e fo r tu r ile m ilita re în V i m a te a le F.N.E., la p lu l că a- tru S U . A ", s itu ă ţia m it ilară
p u b lic a ţie , e s te fa p tu l că
în oraşul Vasteras, se vor intilni f .,nicî n u e x i s t ă m ă c a r d o v a d e a se e v ita c o n s e c i n ţe l e e t n a m v o r c o n tin u a . „F aptul c e s le a la c a p ă tu l c e lo r şa se d e pe Iro n tu rile s u d - v i e l n a -
România cu Cehoslovacia şi d a v r e u n u i p r o g r e s h o l u r i q r a v e p e ca re c o n tin u a r e a că p r e ş e d i n te l e in d ic ă h o lă - a n i d e ră z b o i c o n ti n u ă sd meze ..n e p r e z e n t i n d d e lo c
U.R.S.S. cu Danemarca. Staţiile lor". P ie rd e rile d e v ie ţ i a a c e s tu ia le-ar a v e a p e n tr u rîrea d e a p e rsista in tr -u n aibă in iţia tiv a p e a b so lu t s e m n e l e u n e i im b u n u lă j iri
noastre de radio vor transmite mericane, p ie r d e r ile in d o S ta te le U n ite. C u n o s c u t u l ră zb o i l u n g şi a m a r, scria to a te fr o n tu r ile s u d - v ie tn a - p e r c e p tib ile a s itu a ţie i a m e
m a r io n e te lo r
şi
rica n ilo r
cu începere de la ora 21,30 pe B lari şi m a te r ia le d e v i n tot 2 Îarisf W a / l e r L i p p m a n n d e „ N e w Y o r k T im e s " , In toc meze, B u r c h e tt scria in a c e lor".
e s te o
sd caute u ş a păcii,
laşi r e p o r ta j că „ u n ită ţile de
MALTA. — Valelta. — Cel mai mare petrolier al portului Valetta programul I desfăşurarea meciu m a i m ari, e le liin d In 1966. za p r o b a în „W o r l d J o u r n a l n e n o r o c ir e " . C o n s e c in ţe le nu şo c la n s a te fn v ir tu t e a s tr a Maria Cătănescu
T r ib u n e " d e c la r a ţiile a c e lo r
se întoarce acasă necesitînd reparaţii urgente. lui Români a-Cehoslovaci a. p o tr iv it r e v is te i, d e a p r o x i
85, telefon 12 78, 15 86, 23 17, 83 17. Taxa plătită în numerar, conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr. 263 328 din fl noiembrie 1949. Tiparul t întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva I 40 065
Redaoţla şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. I_____